Infrastructura de producere a viitorului Parc Inovațional de Cercetare și Dezvoltare în Inginerie, deschiderea căruia este planificată în cadrul ZEL Bălți din Chișinău, va avea o hală cu o suprafață de circa 3000 m2, dar și spații de birou cu aceeași suprafață. Potrivit lui Marin Ciobanu, administratorul Zonei Economice Libere Bălți, pentru realizarea proiectului va fi contractat un credit fără dobândă bancară de 5 mil. euro pe un termen de 25 de ani, de la BIT Media, entitate a concernului austriac EEE Group. Astfel, din aceste resurse urmează a fi renovate și dotate spațiile de birou și de producere, implementate diverse programe software & hardware în cadrul planului de digitalizare în educație, dar și pentru dezvoltarea unui Program de Master comun cu partenerii austrieci în inginerie mecanică și tehnologii digitale.

Termenul de aflare pe teritoriul Republicii Moldova a mijloacelor de transport introduse și declarate prin acțiune de către persoanele fizice rezidente și cele nerezidente, care a expirat în perioada stării de urgență sau va expira în perioada stării de urgență în sănătate publică instituit prin Hotărârea Comisiei Naționale Extraordinare de Sănătate Publică nr. 10 din 15 mai 2020, se prelungește până la data ridicării acesteia. Pe data de 26 mai curent, în Monitorul Oficial a fost publicată Legea nr. 69 din 21 mai 2020 cu privire la instituirea unor măsuri pe perioada stării de urgență în sănătate publică și modificarea unor acte normative.

În procesul activității de întreprinzător procurarea bunurilor sau serviciilor pentru necesitățile de afaceri este un lucru uzual. Cu toate acestea, procesul de achiziție urmează să respecte prevederile legale, în partea ce ține de documentarea acestei tranzacții, limita de achitare

Ministrul Economiei și Infrastructurii, Sergiu Railean a inspectat câteva loturi de șantier ale conductei Iași-Ungheni-Chișinău, precum și complexul administrativ al „Vestmoldtransgaz” de la Ghidighici. Ministrul s-a documentat pe marginea implementării Proiectului investițional „Costrucția gazoductului Ungheni-Chișinău” și dificultăților în contextul restricțiilor impuse de starea de urgență. De asemenea, ministrul s-a interesat despre activitatea muncitorilor și respectarea regulilor de protecție, prevăzute de protocol.

În luna martie 2020, prin intermediul băncilor licențiate au fost transferate din străinătate în favoarea persoanelor fizice mijloace bănești în valoare netă de $95,07 mil., în scădere cu 6,2% comparativ cu martie 2019, potrivit datelor publicate de Banca Națională a Moldovei. Conform provenienței geografice, transferurile în favoarea persoanelor fizice provin din următoarele trei zone: din UE — o pondere de 47,2%, din CSI — o pondere de 15,7% și din restul lumii — o pondere de 37,1%. Transferurile din UE în favoarea persoanelor fizice au constituit $44,88 mil., în scădere cu 4,3% comparativ cu martie 2019.

Serviciul Fiscal de Stat (SFS) desfășoară constant diferite campanii de informare pentru a familiariza contribuabilii cu prevederile legislației fiscale. Un accent

Specificul anului 2020, fiind determinat de situația epidemiologică atât la nivel național cât și internațional, dar și de calamitățile naturale din sectorul agricol, impune noi adaptări ale politicilor publice de natură bugetar-fiscală. Întreprinderea măsurilor complexe care rezultă din situația creată și care sunt direcționate spre susținerea mai multor domenii economice afectate continuă să fie o prioritate.   În acest sens, proiectul de lege pentru modificarea unor acte normative aprobat de Guvernul Republicii Moldova în data de 30 noiembrie 2020 conține atât măsuri de diminuare a presiunii fiscale cât și mecanisme noi de subvenționare, în vederea susținerii relansării economice. Cele mai semnificative schimbări conceptuale și sistemice de ordin fiscal și vamal propuse pentru consultări publice pentru anul 2021 sunt sistematizate și descrise în continuare.

Începând cu 1 ianuarie 2020, examinarea cererilor de înregistrare a desenelor și modelelor industriale se va efectua în conformitate cu Ghidul elaborat de Agenția de Stat pentru Proprietatea Intelectuală. Potrivit Ghidului, cererea de înregistrare a desenului sau modelului industrial şi documentele anexate se depun de către solicitant sau de reprezentantul acestuia la AGEPI în două exemplare. Aceasta poate fi depusă prin poștă, direct la Agenție, prin fax, cu excepţia imaginilor color, prin mijloace electronice sau depunere online prin intermediul serviciului e-AGEPI.

Proiectul noului Cod vamal al Republicii Moldova (CV) a fost aprobat în lectură finală în cadrul ședinței plenare a Parlamentului din 24 august curent și urmează să intre în vigoare din 1 ianuarie 2023. Adoptarea documentului derivă din necesitatea executării angajamentelor asumate de RM în partea ce vizează armonizarea cadrului vamal național la Regulamentul (UE) nr. 952/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 9 octombrie 2013, precum și la alte 8 acte normative ale Uniunii Europene.   Implementarea noului act normativ are obiectiv principal intensificarea comerțului internațional prin: armonizarea cadrului legislativ național vamal la standardele europene; reducerea costurilor legate de declararea mărfurilor; utilizarea tehnologiilor informaționale pentru toate procedurile vamale;

Serviciul Vamal al RM comunică că, în conformitate cu Dispoziția nr. 4 din 24 martie 2020 a Comisiei pentru Situații Excepționale a Republicii Moldova, termenul de aflare pe teritoriul Republicii Moldova a mijloacelor de transport, introduse și declarate prin acțiune, de către persoanele fizice rezidente și cele nerezidente, în baza articolului 1841 din Codul vamal, precum și articolului 10 din Legea 1569/2002, care expiră în perioada stării de urgență, se întrerupe, urmând a curge de la data încetării stării de urgență. Declararea prin acțiune este o formă de declarare expresă (vădită) a mijlocului de transport auto, care scutește persoana fizică de completarea unor acte vamale,

Serviciul Vamal reamintește că, începând cu 30 octombrie 2019, întreprinzătorii mici și mijlocii, care exportă cantități mici de produse prin intermediul trimiterilor poștale sunt scutiți de necesitatea depunerii declarațiilor vamale pentru fiecare tranzacție. Astfel, antreprenorii care exportă mărfuri a căror valoare facturală per livrare nu depășește suma de 1 000 de euro, pot depune o singură declarație vamală electronică pentru toate tranzacțiile efectuate în decurs de o lună.

Serviciul Vamal reamintește că, începând cu 30 octombrie 2019, întreprinzătorii mici și mijlocii, care exportă cantități mici de produse prin intermediul trimiterilor poștale sunt scutiți de necesitatea depunerii declarațiilor vamale pentru fiecare tranzacție. Astfel, antreprenorii care exportă mărfuri a căror valoare facturală per livrare nu depășește suma de 1 000 de euro, pot depune o singură declarație vamală electronică pentru toate tranzacțiile efectuate în decurs de o lună.

Datele statistice privind comerțul internațional cu mărfuri demonstrează că deșeurile fac obiectul importului pe teritoriul vamal, cum ar fi:

Zona Economică Liberă Bălți va fi extinsă cu un teren de 11 ha în satul Pîrîta, raionul Dubăsari. Executivul a aprobat proiectul cu privire la aprobarea avizului la proiectul de lege pentru completarea art.1 din Legea nr. 26/2010 privind ZEL „Bălți”. Ministrul Economiei și Infrastructurii, Anatol Usatîi, a menționat că, inițiaitva legislativă se susține în vederea extinderii și dezvoltării capacităților și a potențialului de atragere a investițiilor în ZEL Bălți.

Pe parcursul a 10 ani de activitate, în cadrul Zonei Economice Bălți au fost create 11,5 mii locuri de muncă cu un salariu mediu de peste 10 mii lei, fiind înregistrați 67 de rezidenți – companii străine care au efectuat investiții de $203 mil. și care exportă anual produse industriale în sumă de circa 410 mil. euro. În cadrul ședinței Clubului Presei Economice, Marin Ciobanu, administratorul ZEL Bălți, a prezentat realizările și provocările zonei economice, menționând că povestea de succes a ZEL Bălți a pornit de la colaborarea cu Grupul Draexlmaier, care a devenit rezident în cadrul zonei în anul 2010, creând circa 5200 locuri de muncă.

Desfășurarea activității de asigurare/reasigurare, cerințele prudențiale pentru societățile ce activează în domeniu, precum și competențele autorității de supraveghere vor fi reglementate prin Legea privind activitatea de asigurare și reasigurare, proiectul hotărârii de Guvern pentru aprobarea acesteia fiind elaborat de Ministerul Finanțelor examinat în cadrul ședinței secretarilor generali ai ministerelor. Documentul transpune cadrul regulator la nivelul Uniunii Europene și vine cu noi abordări ce țin de statuarea managementului riscului, transformarea procesului de supraveghere dintr-unul reactiv într-un proces continuu, cooperarea între autoritățile competente, gestionarea crizelor, cerința de capital minim etc.

În contextul armonizării continue a legislației din domeniul contabilității, raportării financiare și auditului în sectorul corporativ, potrivit Acordului de Asociere RM-UE, în vederea transpunerii Directivei (UE) 2021/2101 în ceea ce privește prezentarea de către anumite întreprinderi și sucursale de informații privind impozitul pe profit,

Tendinţele demografice mondiale și naționale, de rând cu o serie de alți factori sociali și economici, generează presiuni din ce în ce mai evidente asupra sistemului public de pensii, scopul căruia este menținerea securității financiare după pensionare și gestionarea eficientă a efectelor sociale, economice și financiare ale îmbătrânirii populației.   În vederea asigurării veniturilor la bătrânețe, Banca mondială, încă din anul 1994 prin raportul său „Evitarea Crizei Vârstei Înaintate” recomandă un sistem de pensii de tip multi-pilon, cuprinzând:  

Pentru a sprijini dezvoltarea economiei naționale este necesară o abordare coordonată și concentrată asupra investițiilor în inovații și afaceri. În acest sens, Ministerul Dezvoltării Economice și Digitalizării a elaborat și propune pentru consultări publice proiectul hotărârii Guvernului pentru aprobarea Programului de stimulare a investițiilor inovaționale „373”

Studiu de caz. Andrei este fondatorul și administratorul la SRL „V”, genul de activitate al entității fiind livrarea vinului îmbuteliat în raza mun. Chișinău. La 10 ianuarie 2020, clientul SA „C” a plasat prin telefon comanda de 50 sticle, în sumă de 1500 lei. Andrei a livrat sticlele la 14 ianuarie 2020. Factura fiscală de recepție a sticlelor a fost semnată de Andrei în calitate de administrator al SRL „V” și administratorul SRL „C”. Nici până astăzi Andrei nu și-a primit banii. Care sunt procedurile legale pentru obținerea plății?