În scopul conservării resurselor naturale epuizabile, refacerii suprafeţei forestiere, în anul 2016 a fost aprobată Hotărârea de Guvern nr.664 cu privire la sistarea temporară a exportului de masă lemnoasă, care se încadra la pozițiile tarifare 4403, 4404 20, 4406 şi 4407 91-4407 99 din Nomenclatura combinată a mărfurilor. Conform ultimelor estimări efectuate de către Ministerul Agriculturii, Dezvoltării Regionale si Mediului, doar în anul 2018 volumului de lemn de lucru recoltat s-a majorat cu 40,4 mii m3, iar la capitolul prelucrarea lemnului se înregistrează o tendința de descreștere semnificativă.

În ședința din 12 septembrie a Guvernului a fost prezentat Raportul semianual Raportul semianual privind executarea bugetului public național și a componentelor acestuia pe anul 2018. Datele din Raport indică creșterea, în semestrul I al anului 2018, a investițiilor în active imobilizate, intensificarea comerțului exterior, creșterea veniturilor și cheltuielilor publice, etc.

Elaborarea bugetului de stat pentru anul curent a fost fundamentată pe o creștere economică de 4,7% și un nivel al inflației de 2,7%, iar obiectivul principal al Guvernului este fortificarea poziției bugetar-fiscale și gestionarea responsabilă a finanțelor publice, a menționat Tatiana Ivanicichina, secretarului de stat al Ministerului Finanțelor,  în cadrul conferinței MEGA „Economia și finanțele publice în 2021: riscuri, prognoze și recomandări de politici pentru relansarea economică” organizată de Centrul Analitic Independent Expert-Grup.

„În contextul crizei pandemice, Ministerul Economiei și Infrastructurii a elaborat Foaia de Parcurs privind digitalizarea economiei. Pe parcursul ultimilor cinci luni lucrăm la identificarea noilor rezerve de creștere a activității antreprenoriale în Republica Moldova, facilitarea interacțiunii la distanță dintre Guvern, comunitatea de business și consumatori, iar dezvoltarea comerțului electronic și digitalizarea tuturor serviciilor pentru business este o prioritate a Guvernului Republicii Moldova”, a declarat Vitalie Tarlev, secretarul de stat al MEI, în cadrul Forumului economic al țărilor din Comunitatea Statelor Independente (CSI).   Participanții la eveniment au pus în discuție consolidarea cooperării economice în contextul situației pandemice COVID-19, dezvoltarea comerțului electronic,

Ministerul Economiei şi Infrastructurii comunică că extinderea activității Zonelor Economice Libere (ZEL), în special a proiectelor investiționale în domeniul industriei automotive, lărgirea și diversificarea piețelor de desfacere la export în rezultatul valorificării oportunităților oferite de Acordul de Asociere Republica Moldova-Uniunea Europeană, evoluțiile favorabile ale sectorului agricol din anul trecut, precum și sporirea cererii interne și externe față de produsele industriale autohtone au constituit principalii factori care au determinat creșterea industriei cu 8,1% în perioada ianuarie-mai 2018 față de aceeași perioadă a anului precedent.

Produsul Intern Brut (PIB) al Republicii Moldova estimat pentru trimestrul III al anului curent a însumat 61719 mil. lei în prețuri curente (de piață) și a scăzut comparativ cu trimestrul III al anului 2019 în termeni reali cu 9,7% pe seria brută și cu 11,5% – pe seria ajustată sezonier. Față de trimestrul II al anului 2020, PIB s-a diminuat cu 1,1% pe seria ajustată sezonier, anunță Biroul Național de Statistică.   În ianuarie-septembrie 2020 PIB a scăzut față de ianuarie-septembrie 2019 cu 8,2%, pe seria brută.  

În I trimestru al anului curent, exportul băuturilor alcoolice moldovenești către țările UE a crescut cu 25,5%, până la $16,55 mil., comparativ cu aceeași perioadă a anului 2017. Potrivit Băncii Naționale a Moldovei, cota țărilor UE în volumul total al exporturilor de băuturi alcoolice moldovenești a scăzut de la 35,2% în ianuarie-martie 2017 la 33,9% în aceeași perioadă a anului 2018.

„Ucraina se situează pe locul șase printre principalii parteneri comerciali ai Republicii Moldova, fiind pe locul nouă la compartimentul export și pe locul patru la import. Țara vecină are o piață cu peste 40 mil. de consumatori, însă potențialul acesteia nu este valorificată pe deplin. Odată cu îmbunătățirea regimurilor administrative și vamale, unii producători autohtoni au reușit să depășească impedimentele și au penetrat pe piața vecină. Una din căile viabile pentru o dezvoltare rapidă este comerțul electronic, care comparativ cu cel clasic, prezintă avantaje în termen de logistică, promovare și accesibilitate”, a declarat Rodica Verbeniuc, directorul general al Agenției de Investiții, în cadrul celei de a IX-a sesiuni a programului „Export Morning” a fost desfășurată de Agenția de Investiții cu susținerea financiară a  proiectului Agenției SUA pentru Dezvoltare Internațională (USAID) Agricultura Performantă în Moldova (APM).

Vizitatorii expoziției „Fabricat în Moldova”, care au ales să participe la atelierul de lucru cu genericul „Conectarea afacerilor: instrumente și beneficii” organizat de ODIMM ce a avut loc în cadrul programului de afaceri a expoziției, au avut ocazia să afle despre instrumentele de suport în dezvoltarea afacerilor. Scopul atelierului a fost prezentarea oportunităților de dezvoltare a afacerilor din Republica Moldova și de conectare a acestora cu companiile mari, rețelele de magazine și internaționalizarea întreprinderilor mici și mijlocii.

În cazul în care, la livrarea mărfurilor, furnizorul emite avizul de însoţire a acestora pe perioada transportării lor, eliberarea facturii fiscale se efectuează până la sfârșitul perioadei fiscale. Un proiect de lege ce are ca scop perfecționarea și ajustarea legislației fiscale în corespundere cu solicitările mediului de afaceri a fost aprobat de cabinetul de miniștri în ședința din 8 noiembrie curent. Astfel, proiectul prevede completarea Codului fiscal și a Legii contabilității și raportării financiare cu prevederi ce vor permite utilizarea de către agenții economici a avizului de transportare a mărfurilor.

Contextul regional actual, precum și cel național, reflectă necesitatea identificării soluțiilor optime de racordare a sistemului fiscal la condițiile existente,

Sectorul horticol înregistrează în ultimi ani o creştere atât a volumului de producţie, cât şi a exporturilor, în special ca efect al eforturilor producătorilor agricoli, dar şi ale statului prin implementarea politicii de subvenţionare. Pentru susținerea în continuare a sectorului, autoritățile au elaborat Programul de dezvoltare a horticulturii pentru anii 2020-2026. Documentul a fost examinat în cadrul ședinței secretarilor de stat. Programul are patru obiective generale: • acces îmbunătăţit la pieţe • dezvoltarea accelerată prin investiţii şi inovare

Pe parcursul anului, entitatea-subiect impozabil cu TVA poate înregistra în unele perioade fiscale doar livrări impozabile cu TVA, în altele - doar livrări scutite de TVA fără drept de deducere, iar în unele perioade - atât livrări impozabile, cât și scutite de TVA fără drept de deducere. Modalitatea de deducerea a sumelor TVA aferente procurărilor utilizate pentru efectuarea livrărilor în cauză va fi următoarea:

În 11 luni ale anului 2018, volumul exporturilor de mărfuri a constituit $2487,9 mil., cu 13,5% mai mult decât în perioada similară din aul 2017, informează Biroul Național de Statistică. Potrivit datelor, exporturile de mărfuri autohtone au constituit $1696,8 mil., ceea ce reprezintă 68,2% din total, fiind în creștere cu 15,6% față de ianuarie-noiembrie 2017. În același timp, reexporturile de mărfuri au însumat $791,1 mil. sau 31,8% din totalul exporturilor, majorându-se cu 9,3% comparativ cu perioada ianuarie-noiembrie 2017. BNS mai informează că exporturile de mărfuri destinate țărilor Uniunii Europene au însumat $1726,1 mil., cu 19,9% mai mult față de ianuarie-noiembrie 2017, deținând o cotă de 69,4% în totalul exporturilor.

La 1 septembrie curent vor fi marcați cinci ani de semnarea Acordului de Asociere dintre Republica Moldova și Uniunea Europeană. Documentul prevede și implementarea Zonei de Liber Schimb Aprofundat și Cuprinzător (DCFTA), care urmărește o relație comercială preferențială bazată pe condiții mutual avantajoase, acordând fiecărei părți un acces mai bun pe piață decât cel ce este oferit altor parteneri de comerț. Acesta are ca scop eliminarea barierelor în accesul companiilor pe piețele respective, prin eliminarea taxelor vamale de import în comerțul produselor între părți. Astfel, după cinci ani de implementare a DCFTA se constată că exporturile totale au crescut cu $1,5 mld. sau cu 34% față de cele înregistrate până la semnarea DCFTA (2011-2014).

 Criza epidemiologică cauzată de COVID-19 a creat dificultăți în activitatea mediului de business, iar recuperarea sectorului va dura mai mult timp. Pentru a depăși efectele acestei crize sunt necesare eforturi comune atât din partea autorităților, partenerilor de dezvoltare, cât și mediului de afaceri.   Zona de Liber Schimb Aprofundat și Cuprinzător (DCFTA) - Acordul între UE și Republica Moldova, ce urmărește o relație comercială preferențială, bazată pe condiții mutual avantajoase, este unul din instrumentele ce oferă oportunități în dezvoltarea afacerilor.  

1. (4.7.10) Apar anumite obligaţii privind acciza la introducerea mărfurilor supuse accizelor pe teritoriul zonei economice libere pentru prezentare şi livrare parţială la expoziţie? 2. (4.7.5) La scoaterea din încaperea de acciz a marfurilor destinate exportului se vor aplica accizele sau nu ?

În condițiile stării de urgență, perioadă în care interacțiunile dintre consumator și piață au devenit mai restricționate, comerțul electronic a devenit o alternativă. În același timp, mediul de afaceri se confruntă cu o serie de constrângeri în acest context, cum ar fi nivelul de informare scăzut despre oportunitățile oferite de comerțul on-line pentru accesarea directă și rapidă a consumatorilor de bunuri și servicii, insuficiență de informare privind metodele de interacțiune la distanță, procedurile vamale și fiscale complexe pentru promovarea e-Comerțului și e-Exporturilor, competiția lentă și insuficiență de oferte pentru serviciile de procesare a plăților online și piața subdezvoltată de curierat.   Pentru depășirea acestora, Ministerul Economiei și Infrastructurii a elaborat  foaia de parcurs pentru impulsionarea procesului de digitizare a economiei naționale și dezvoltare a comerțului electronic. Acțiunile incluse în document au fost discutate în cadrul unei ședințe online organizate pe platforma Consiliului Economic pe lângă Prim-ministru.

Proiectul legii cu privire la modificarea unor acte legislative ce vizează politica fiscală și vamală pentru anul 2021 conține măsuri cu privire la aplicarea TVA. În Nota informativă la proiect sunt menționate următoarele aspecte.   Ajustarea noțiunii „investiții capitale” Proiectul prevede ajutarea noțiunii de investiții capitale stabilită la art.93 pct.18) din Codul fiscal, în vederea extinderii dreptului de solicitare a restituirii de TVA în legătură cu reparația capitală a mijlocului fix/imobilizărilor corporale. În acest sens modificarea are drept scop stimularea investițiilor și modernizarea capitalului fix.  

Azi, 29 iulie 2020, a avut loc Conferința de pre-lansare a primei platforme de expoziții virtuale din Republica Moldova www.virtual-fairs.md. Conceptul a fost inițiat și dezvoltat de către Camera de Comerț și Industrie a Republicii Moldova (CCI a RM) și este realizat cu suportul financiar al Agenției Elvețiene pentru Dezvoltare și Cooperare (SDC) în cadrul Proiectului ”Optim – Oportunități prin Tehnologii și Inovație în Moldova”, realizat de HELVETAS Swiss Intercooperation în parteneriat cu CCI a RM.