Согласно положениям ст. 1181 Налогового кодекса, субъектами, имеющими обязательства по регистрации налоговых накладных в Генеральном электронном регистре налоговых накладных, являются: a. начиная с 1 июля 2012 года – субъекты обложения НДС, обслуживаемые Главной государственной налоговой инспекцией, Государственной налоговой инспекцией по муниципию Кишинэу, Государственной налоговой инспекцией по муниципию Бэлць и Комратским управлением налогового администрирования Государственной налоговой инспекции по автономно-территориальному образованию Гагаузия – по налоговым накладным, в которых общая облагаемая стоимость превышает сумму 100 000 леев;

Права налогоплательщика во взаимоотношениях с Государственной налоговой службой, регламентируемые ст. 8 Налогового кодекса, включают право обжалования. В соответствии с лит. g) ч. (1) этой статьи, налогоплательщик имеет право обжаловать в установленном законом порядке решения, действия или бездействие органов, осуществляющих полномочия по налоговому администрированию, и их должностных лиц.

Conform art. 3 alin. (1) lit. a) al Legii nr. 1466-XIII din 29 ianuarie 1998 cu privire la reglementarea repatrierii de mijloace băneşti, mărfuri şi servicii provenite din tranzacţii economice externe (în continuarea Lege), agenţii economici rezidenţi ai Republicii Moldova, indiferent de tipul de proprietate

Contribuabilul – utilizator al maşinilor de casă şi de control cu memorie fiscală (MCC) poartă răspundere pentru veridicitatea şi corespunderea datelor înscrise în Registrul MCC (RMCC), precum şi pentru rectificările efectuate. Pentru completarea corectă a RMCC, urmează de condus cu următoarele norme:

În 2013, economia moldovenească a avut o evoluţie relativ pozitivă, impulsionată în special de sectorul agricol, care şi-a revenit după seceta devastatoare din 2012. Pe fundalul anului agricol bun s-au dinamizat şi exporturile. Un impuls de creştere a venit şi de la consumul intern susţinut, în mare parte, de transferurile de bani din străinătate, aflate în ascensiune odată cu trecerea pe plus a principalelor economii europene. Prin urmare, factorii economici pozitivi au prevalat asupra crizei politice din prima jumătate a anului. Totuşi, investitorii străini au fost destul de sceptici în a-şi plasa capitalurile în economia moldovenească.

Se consideră sursă de venit impozabilă venitul salarial şi alte plăţi similare, achitate unei persoane fizice rezidente din Republica Moldova pentru serviciul efectuat în calitate de membru al Consiliului de Administrare al unei societăţi, rezidentă al unui Stat Contractant? Subiecţi ai impunerii cu impozitul pe venit la sursa de plată, potrivit prevederilor lit. b) şi c) alin. (1) al art. 13 din Codul fiscal, sunt persoanele fizice rezidente cetăţeni ai Republicii Moldova, care nu desfăşoară activitate de întreprinzător, dar pe parcursul perioadei fiscale obţin venituri impozabile din orice surse aflate în Republica Moldova şi din orice surse aflate în afara Republicii Moldova pentru activitatea lor în Republica Moldova, inclusiv obţin venit din investiţii şi financiar din orice surse aflate în afara Republicii Moldova.

Inspectoratele fiscale de stat teritoriale În ultima perioadă s-au înteţit adresările cetăţenelor și diferitor organizaţii obștești cu privire la încălcarea drepturilor consumatorilor, exprimate prin neeliberarea de către comercianţi la vînzarea-cumpărarea bunurilor (lucrărilor, serviciilor) în numerar a bonurilor de casă, emise de mașinile de casă și control cu memorie fiscală, precum prevăd actele legislativ-normative în vigoare.

Conform art. 12 pct. 4) Cod fiscal, venit impozabil este venitul brut, inclusiv facilităţile acordate de patron, obţinut de contribuabil din toate sursele într-o anumită perioadă fiscală, cu excepţia deducerilor şi scutirilor, aferente acestui venit, la care are dreptul contribuabilul conform legislaţiei fiscale.

Dna Assunção Rocha deține un grad în domeniul controlului şi activează în calitate de inspector fiscal în cadrul departamentului regional din Porto. Deja de 7 ani şi pînă în prezent dumneaei este membru al unui grup specializat, care se ocupă de verificarea sectorului auto. Totodată, dna Assunção Rocha a efectuat cîteva controale privind impozitarea sectorului auto, inclusiv regimul T.V.A. aplicabil bunurilor de mîna a doua.

În baza art. 133 alin. (1) lit. c) al Codului fiscal nr. 1163-XIII din 24 aprilie 1997 (republicat: Monitorul Oficial al R.M., ediţie specială din 08.02.2007, pag. 4), în scopul executării prevederilor art. 167 şi 197 al Codului fiscal nr. 1163-XIII din 24 aprilie 1997, ORDON: Începînd cu 1 iunie 2012, documentele electronice ce confirmă deschiderea, modificarea, închiderea sau luarea la evidenţă fiscală a conturilor bancare, suspendarea operaţiunilor la conturile bancare, soldul şi rulajul mijloacelor băneşti pe conturile bancare, şi alte documente ce fac obiectul circulaţiei între Serviciul Fiscal de Stat şi instituţiile financiare, vor fi expediate şi recepţionate utilizînd, în mod obligatoriu, sistemul informaţional automatizat de creare şi circulaţie a documentelor electronice între Serviciul Fiscal de Stat şi instituţiile financiare.

Potrivit art. 77 alin. (5) din Legea privind administraţia publică locală nr. 436-XVI din 28 decembrie 2006, înstrăinarea, concesionarea, darea în arendă ori în locaţiune a bunurilor proprietate a unităţii administrativ-teritoriale se fac prin licitaţie publică, organizată în condiţiile legii, cu excepţia cazurilor stabilite expres prin lege.

În conformitate cu litera a) alin. (2) al art. 113 din Codul fiscal, Serviciul Fiscal de Stat este în drept să anuleze de sine stătător înregistrarea contribuabilului T.V.A., în cazul în care valoarea totală a livrărilor impozabile ale subiectului impunerii într-o oricare perioadă de 12 luni consecutive nu a depăşit plafonul de 100.000 lei. Litera c) alin.(2) al art. 95 din Codul fiscal stabileşte că livrarea de mărfuri şi servicii, efectuată cu titlu gratuit în scopuri de publicitate şi/sau de promovare a vînzărilor în mărime anuală de 0,2% din venitul din vînzări, obţinut pe parcursul anului precedent anului în care se efectuează această livrare, nu constituie obiecte impozabile.

În conformitate cu prevederile statuate de art. 193 din Codul fiscal, condiţiile de declanşare a executării silite a obligaţiei fiscale sunt: existenţa restanţei, ţinîndu-se cont de prevederile art. 252 din Codul fiscal;neexpirarea termenelor de prescripţie reglementate de către Codul fiscal;necontestarea faptului de existenţă a restanţei şi mărimii ei în cazurile reglementate de art. 194 alin. (1) lit. c) şi d) din Codul fiscal;contribuabilul nu se află în procedură de lichidare (dizolvare) sau de aplicare a procedurilor de depăşire a insolvabilităţii, conform prevederilor legislaţiei în vigoare. Modalităţile de executare silită sunt reglementate de art. 194 din Codul fiscal şi constau în: încasarea mijloacelor băneşti de pe conturile bancare ale contribuabilului, cu excepţia celor de pe conturile de credit şi provizorii (de acumulare a mijloacelor financiare pentru formarea sau majorarea capitalului social);ridicarea de la contribuabil a mijloacelor băneşti în numerar;urmărirea bunurilor contribuabilului, cu excepţia celor consemnate la liniuţa unu şi doi;urmărirea datoriilor debitoare ale contribuabilului prin modalităţile descrise la liniuţa unu, doi şi trei. De menţionat că, urmărirea bunurilor contribuabilului se efectuează prin sechestrare, comercializare şi ridicare.

O alta etapă a procesului de insolvabilitate este aplicarea faţă de debitor a procedurii planului în cadrul procesului de insolvabilitate. Conform prevederilor art. 2 al Legii insolvabilităţii nr. 632-XV din 14.11.2001, precum şi a Hotărîrii Plenului Curţii Supreme de Justiţie nr. 34 din 22.11.2004 „Cu privire la aplicarea Legii insolvabilităţii de către instanţele judecătoreşti economice”, procedură a planului este procedura aplicabilă debitorului în cadrul procesului de insolvabilitate, reprezentînd modalitatea de satisfacere a creanţelor creditorilor prin realizarea unui plan complex de măsuri de remediere financiară şi economică a debitorului şi/sau de valorificare a masei debitoare. Procedura planului are cel puţin două justificări: pe de o parte, este păstrat întreprinzătorul ca subiect de drept, acordînduise şansa unui nou început, iar, pe de altă parte, procedura permite creditorilor să recupereze mai multe procente din creanţe decît ar fi obţinut printro simplă lichidare.

В соответствии со ст. 95 (1) Налогового кодекса, объектами налогообложения НДС являются: a. поставка товаров, услуг субъектами налогообложения, являющаяся результатом их предпринимательской деятельности в Республике Молдова; b. импорт в Республику Молдова товаров, за исключением импортируемых физическими лицами товаров для личного пользования или потребления, стоимость которых не превышает лимит, установленный действующим законодательством; c. импорт в Республику Молдова услуг.

Права налогоплательщика во взаимоотношениях с Государственной налоговой службой, регламентируемые ст. 8 Налогового кодекса, включают право обжалования. В соответствии с лит. g) ч. (1) этой статьи, налогоплательщик имеет право обжаловать в установленном законом порядке решения, действия или бездействие органов, осуществляющих полномочия по налоговому администрированию, и их должностных лиц.

În conformitate cu prevederile alin.(1) al articolului 112 din Codul fiscal, subiectul care desfăşoară activitate de întreprinzător, cu excepţia autorităţilor publice, instituţiilor publice, specificate la art. 51, instituţiilor medico-sanitare publice şi private, specificate la art. 511, şi deţinătorilor patentei de întreprinzător, este obligat să se înregistreze ca contribuabil al T.V.A. dacă el, într-o oricare perioadă de 12 luni consecutive, a efectuat livrări de mărfuri, servicii în sumă ce depăşeşte 600000 lei, cu excepţia livrărilor scutite de T.V.A… Prevederile literii c) alin.(2) al art. 95 din Codul fiscal specifică că, livrarea de mărfuri şi servicii efectuată cu titlu gratuit în scopuri de publicitate şi/sau de promovare a vînzărilor în mărime anuală de 0,2% din venitul din vînzări, obţinut pe parcursul anului precedent anului în care se efectuează această livrare, nu constituie obiecte impozabile. Totodată, livrările scutite de T.V.A. sunt determinate prin art. 103 din Codul fiscal, regimul fiscal al cărora este diferit de regimul fiscal aferent livrărilor de mărfuri, servicii ce nu constituie obiect impozabil cu T.V.A…

Для правильного определения режима обложения НДС поставки товаров и его отражения в Декларации по НДС, следует руководствоваться положениями лит. a) ч. (1) ст. 95 Налогового кодекса. В соответствии с лит. a) ч. (1) ст. 95 Налогового кодекса, объектами налогообложения являются: a. поставка товаров, услуг субъектами налогообложения, являющаяся результатом их пред- принимательской деятельности в Республике Молдова; b. импорт в Республику Молдова товаров, за исключением импортируемых физическими лицами товаров для личного пользования или потребления, стоимость которых не превышает лимит, установленный действующим законодательством;

În conformitate cu art. 1181 din Codul fiscal, obligaţia de a înregistra facturile fiscale în Registrul general electronic al facturilor fiscale în forma şi în modul stabilit de Serviciul Fiscal de Stat o au furnizorii subiecţi ai impunerii cu T.V.A., în cazul în care totalul valorii impozabile a livrării impozabile cu T.V.A. depăşeşte suma de 100000 lei.  Totodată, potrivit alin.(3) art. 1181 din Codul fiscal, obligaţia de a înregistra facturile fiscale în RGEFF nu se aplică asupra facturilor fiscale electronice.  [Modificare în Baza generalizată a practicii fiscale în temeiul Legii pentru modificarea şi completarea unor acte legislative nr. 172 din 12.07.2013 (publicată în Monitorul Oficial nr. 173-176 din 09.08.2013), în vigoare la data 09.08.2013.] (în vigoare pînă la 09.08.2013) În conformitate cu art. 1181 din Codul fiscal, subiecţii care au obligaţia de a înregistra facturile fiscale sînt: a. începînd cu 1 iulie 2012 - subiecţii impunerii cu T.V.A., care sînt deserviţi de Inspectoratul Fiscal Principal de Stat, de Inspectoratul fiscal de stat pe municipiul Chişinău, de Inspectoratul fiscal de stat pe municipiul Bălţi şi de Direcţia administrării fiscale Comrat din cadrul Inspectoratului fiscal de stat pe unitatea teritorială autonomă Găgăuzia, care prezintă (eliberează) factură fiscală pentru livrarea impozabilă, în care totalul valorii impozabile depăşeşte suma de 100 000 lei; b. începînd cu 1 ianuarie 2013 - toţi subiecţii impunerii cu T.V.A., care prezintă (eliberează) factură fiscală pentru livrarea impozabilă, în care totalul valorii impozabile depăşeşte suma de 50 000 lei;

În ultimii ani în Republica Moldova tot mai des se utilizează de către Serviciul Fiscal de Stat practica instituirii posturilor fiscale. Însă acest lucru, pe lîngă beneficiile aduse, creează uneori, inclusiv, nemulţumiri din partea contribuabililor. Potrivit prevederilor art. 146 alin. (2) şi (3) din Codul fiscal, posturile fiscale pot fi staţionare, mobile şi electronice. Postul fiscal staţionar este amplasat într-un loc stabil şi special amenajat, unde îşi exercită atribuţiile. Postul fiscal mobil, asigurat cu mijloace tehnice, inclusiv de transport, se deplasează, după caz, în raza teritoriului controlat. Postul fiscal electronic reprezintă o soluţie tehnico-informaţională de transmitere şi stocare în mod electronic a informaţiei, care poate fi utilizată în mod direct sau indirect la determinarea obligaţiei fiscale. Postul fiscal staţionar sau postul fiscal mobil este constituit din cel puţin un funcţionar fiscal şi, în funcţie de caz şi de modul de efectuare a controlului, din angajaţi ai organelor afacerilor interne sau ai altor organe. Postul fiscal electronic este constituit din soluţia tehnico-informaţională de transmitere a informaţiei în formă electronică, folosind reţelele de comunicaţii, de la contribuabil către sistemul informaţional al Serviciului Fiscal de Stat.