La eliberarea tichetelor de masă se vor calcula și achita contribuțiile de asigurări sociale de stat în mărime de 18% de la angajator și 6% de la salariat. Ieri, 16 august, deputații Parlamentului au votat proiectul de lege ce prevede modificări la Legea tichetelor de masă, care prevăd revizuirea tratamentului fiscal al tichetelor de masă.

Conform art. 2 din Legea nr. 104 din 18.06.2020 cu privire la rezervele de stat și de mobilizare (în continuare - Legea nr. 104/2020), rezervele de stat ­reprezintă fondul special de bunuri materiale, preponderent cu destinaţie civilă, creat la depozitele Agenției Rezerve Materiale şi ale agenţilor economici în scopul asigurării necesităţilor de mobilizare pe timp de asediu şi de război, intervenirii operative a statului pentru protecţia populaţiei şi a teritoriului, asigurarea funcţionării stabile a economiei naţionale şi apărării ţării în situaţiile de urgenţă/excepţionale, în cazul apariţiei unor fenomene sociale sau economice, atentatelor teroriste, precum şi în scopul acordării ajutorului umanitar şi contribuirii la stabilitate în sectoarele economiei naţionale în cazul apariţiei unor disfuncţionalităţi.

În contextul actual economic dificil cauzat de multiplele crize care au afectat Republica Moldova în ultima perioadă, mai multe entități au înregistrat o scădere semnificativă a veniturilor,

Scutirea de la plata impozitului pe venit a câștigurilor de la loterii și/sau pariuri sportive ar putea fi anulată. În Parlament este înregistrat un proiect de lege pentru modificarea Codului fiscal, ce are ca scop abrogarea unor facilități fiscale. Astfel, poate fi exclusă lit. p1 din art.20 al Codului fiscal, ce prevede că câştigurile de la loterii şi/sau pariuri sportive constituie surse de venit neimpozabile. În acest sens, în nota proiectului se menționează că statul nu ar trebui să vadă asemenea sectoare ale economiei ca o sursă indispensabilă pentru veniturile bugetului, fiind indicată o viziune pe termen lung în vederea reglementării clare a acestora. Totodată, autorul inițiativei consideră că această facilitate comportă un risc sporit de spălare a banilor sau de oficializare a mitei, or banii de proveniență neclară pot fi declarați drept câștiguri în loterie.

În anul 2019 angajatorul mi-a înmânat carnetul de muncă în care erau înregistrate datele despre activitatea mea de muncă începând cu anul 1986. În curând voi atinge vârsta de pensionare, dar am constatat că mi s-a pierdut carnetul de muncă. Cum voi putea confirma că am activat începând cu anul 1986 dacă la momentul pensionării nu voi dispune de carnetul de muncă?

Potrivit art. 70 alin. (1) și art. 71 alin. (1) lit. a) din Codul fiscal, nerezidenţii care obţin venituri impozabile din RM au obligaţia de a plăti impozit determinat conform modului stabilit de capitolul 11. Venituri ale nerezidenţilor obţinute din RM, indiferent dacă sunt primite în RM sau în străinătate, se consideră veniturile din comercializarea mărfurilor.

Compania QXS ÎCS este membră a unui holding internațional. În corespundere cu politicile interne, pentru monitorizarea activității și evaluarea indicatorilor de rentabilitate trimestrial Consiliul de administrație se convoacă pentru a discuta strategia de dezvoltare. În Consiliu, pe lângă reprezentații locali, mai sunt și persoane nerezidente angajați ai holdingului. Întrunirile se realizează pe o durată de 3–5 zile. Pentru aceste ședințe QXS ÎCS are obligația de a remunera membrii Consiliului. Aferent acestor remunerații apar anumite obligații fiscale, ținând cont că persoanele au statut de nerezident?

 Articolul 514 din Codul fiscal prevede că sunt scutite de impozit pe venit sursele de venit ale administraţiei parcului pentru tehnologia informaţiei prevăzute la art.6 alin.(3) din Legea nr.77/2016 cu privire la parcurile pentru tehnologia informaţiei.     Administrația parcului poate avea următoarele surse de venit:

În contextul majorării tarifelor la energia electrică, Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale propune acordarea, în perioada 1 ianuarie – 31 decembrie 2020, a unui suport social energetic în mărime de 50 lei lunar pentru persoanele ce beneficiază de pensii al căror cuantum lunar este de până la 1500 lei inclusiv, precum și pentru beneficiarii tuturor tipurilor de alocații sociale de stat (cu excepția alocației pentru îngrijire, însoțire și supraveghere stabilite conform Legii nr. 499/1999 privind alocaţiile sociale de stat pentru unele categorii de cetăţeni). Autoritatea a elaborat proiectul de lege privind suportul social energetic în anul 2020 care prevede că Casa Națională de Asigurări Sociale (CNAS), în baza informațiilor despre beneficiarii indicați supra, va achita, prin intermediul prestatorului de servicii de plată care asigură plata pensiilor și alocațiilor sociale de stat, suportul stabilit.

Care sunt reglementările de care agenții economici trebuie să țină cont când stabilesc prețurile de comercializare la produsele social importante? Care este autoritatea care verifică modul de formare a acestor prețuri și ce riscă agenții economici pentru nerespectarea prevederilor legislației?   Republica Moldova a adoptat sistemul economic în care deciziile ce privesc producția și distribuția de bunuri este bazată pe interacțiunea dintre cerere și ofertă, care determină prețurile bunurilor și serviciilor. Excepție fac doar o anumită categorie de bunuri/ produse, prețul cărora este reglementat de către stat. În acest context, Legea nr. 231/2010  cu privire la comerțul interior statuează că produsele și serviciile se comercializează pe teritoriul RM la prețuri libere de vânzare, cu excepția celor reglementate.

Unul dintre angajații întreprinderii în baza cererii în formă scrisă a solicitat acordarea concediului paternal. La revenirea din concediul paternal, a prezentat un certificat medical pentru o boală obișnuită care confirmă că o parte din zilele de aflare în concediul medical se suprapuneau cu perioada de aflare în concediul paternal. Poate beneficia angajatul concomitent de indemnizația paternală precum şi de indemnizația de incapacitate temporară de muncă, inclusiv din mijloacele angajatorului?

Acordarea despăgubirilor morale solicitate de salariaţi în cadrul conflictelor de muncă este recunoscută, în mod expres, atât la nivel naţional, cât şi la nivel internaţional. Prejudiciul moral se referă la o lezare adusă drepturilor extrapatrimoniale, neeconomice ale persoanei, provenind din atingerea adusă acelor valori sau atribuite ale individului care îi definesc personalitatea. Principiile de bază ale reglementării raporturilor de muncă şi a altor raporturi legate nemijlocit de acestea, ce reies din normele dreptului internațional şi din cele ale Constituţiei Republicii Moldova, include şi principiul „obligativitatea reparării integrale de către angajator a prejudiciului material şi a celui moral cauzate salariatului în legătură cu îndeplinirea obligaţiilor de muncă” ( art. 5 lit. k) din Codul muncii (CM)).

Evidența centralizată automatizată unică a tuturor unităților de drept din Republica Moldova, în conformitate cu standardele internaționale, va fi efectuată prin intermediul sistemului informațional „Registrul de stat al unităților de drept” (SIA RSUD). Proiectul hotărârii de Guvern privind conceptul sistemului a fost aprobat de cabinetul de miniștri a în ședința din 28 decembrie curent.

Lista activităților care se supun autorizării sanitare veterinare de către Agenţia Naţională pentru Siguranţa Alimentelor (anexa nr.6 la Legea nr. 221/2007 privind activitatea sanitară veterinară) urmează a fi suplinită, acestea fiind incluse în proiectul legii pentru modificarea și completarea unor acte normative (facilitarea activității mediului de afaceri).

Profesia de administrator al insolvabilității implică efectuarea şi întreprinderea unui spectru larg de acțiuni complexe care, la rândul lor, predefinesc din start o multitudine de atribuții şi drepturi pentru administrator şi lichidator. Astfel, în art. 66 din Legea insolvabilității nr. 149/2012 sunt stabilite  atribuțiile administratorului sau lichidatorului în cadrul procedurii de insolvabilitate.     Conform prevederilor art. 66 alin. (1) lit. m) din Legea nr. 149/2012, administratorul şi lichidatorul are atribuția de

Conform prevederilor art. 228 alin. (3) din Codul fiscal, cuantumul majorării de întârziere se determină anual în funcţie de rata de bază (rotunjită până la următorul procent întreg), stabilită de Banca Naţională a Moldovei în luna noiembrie a anului precedent anului fiscal de gestiune, aplicată la operaţiunile de politică monetară pe termen scurt, majorată cu 5 puncte, împărţită la numărul de zile ale anului şi aproximată conform regulilor matematice până la 4 semne după virgulă.  

Pe agenda ședinței secretarilor generali a fost inclus proiectul hotărârii de Guvern cu privire la aprobarea Programului de lucrări statistice pentru anul 2024.

Legea nr.291 din 20 octombrie 2022 pentru modificarea articolului 129 din Codul fiscal a fost publicată astăzi, 11 noiembrie, în MO și a intrat în vigoare. Documentul are drept scop facilitarea accesării serviciilor pentru inițierea unei afaceri și, respectiv, perfectarea actelor pentru deschiderea și luarea la evidență fiscală a conturilor bancare, precum și îmbunătățirea mecanismelor fiscale naționale.

Controlul fiscal la persoana fizică demarează în baza deciziei de inițiere a controlului fiscal. În acest sens, Serviciul Fiscal de Stat (în continuare – SFS) efectuează citarea persoanei fizice supuse verificării pentru a o înștiința despre inițierea controlului fiscal. Citația se va emite în conformitate cu prevederile art. 226 alin. (1)–(3) din Codul fiscal (în continuare – CF).

O persoană fizică angajată a unui agent economic cu genul de activitate de bază realizarea de programe și care corespunde condițiilor prevăzute de art.24 alin. (21) din Legea nr.1164 pentru punerea în aplicare a titlurilor I şi II ale Codului fiscal pe parcursul anului se angajează, prin cumul, la un alt agent economic – rezident al parcului pentru tehnologia informației. Va putea beneficia această persoană fizică în continuare (la locul de muncă de bază) de facilitatea prevăzută la art.24 alin.(21) din Legea nr.1164/1997 în situația în care, potrivit art.377 alin.(2) din CF, pentru perioada aplicării impozitului unic nu pot fi acordate, conform art.33–36 din CF, scutiri şi alte deduceri referitoare la plăţile salariale achitate de rezidenţii parcurilor IT?