Românii cheltuie pentru sănătate doar 3% din bugetul lunar, mai puţin decât pe băuturi alcoolice şi tutun. Cele mai mici sume sunt alocate pentru educaţie, respectiv 1% din buget, în contextul în care alimentele, chiria, utilităţile şi carburanţii mănâncă peste 60% din banii populaţiei. Un român cheltuie lunar pe mân­care şi băuturi non-alcoolice circa 100 de euro, respectiv 28% din venitul său, în timp ce un polonez alocă pentru aceste cheltuieli 92 de euro, ceea ce înseamnă doar 14% din salariul mediu net lunar.

În Republica sunt înregistrați oficial 23,7 mii şomeri, conform datelor Agenţiei Naţionale pentru Ocuparea Forţei de Muncă la 1 aprilie. Însă, potrivit Biroului Internaţional al Muncii (BIM) în țara noastră ar exista peste 60 de mii de persoane fără un loc de muncă. Din numărul total de şomeri, 53 la sută o constituie femeile. Rata șomajului a înregistrat la nivel de ţară valoarea de 5,1%, fiind în scădere cu 0,5% faţă de anul 2012, când aceasta înregistra 5,6%.

Clienţii restaurantelor şi barurilor care nu emit bon fiscal vor pleca fără să plătească, propun patronatele din turism, alături de TVA de 9% la alimentaţia publică, trecerea bacşişului pe notă şi scutirea de jumătate din taxele şi impozitele pe clădire pentru hotelurile cu activitate sezonieră. ANAT şi FPTR au propus recent o listă cu 25 de puncte Departamentului pentru IMM şi Turism şi Autorităţii Naţionale pentru Turism, măsurile având ca scop redresarea turismului românesc.

Specialiștii IT, bancherii, dar și lucrătorii din domeniului furnizării gazelor și electricității au ridicat cele mai mari salarii în luna martie, potrivit datelor Biroului Național de Statistică. Datele oficiale relevă că specialiștii din domeniul tehnologiilor informaționale au avut și cele mai mari creșteri salariale — de aproape 17%, astfel, ei au ridicat în luna martie 8.932 de lei, față de 7.417 în luna precedentă.

În conformitate cu prevederile art. 541 alin. (1) din Codul fiscal, subiecţi ai impunerii sînt agenţii economici, care nu sînt înregistraţi ca plătitori de T.V.A., cu excepţia gospodăriilor ţărăneşti (de fermier) şi întreprinzătorilor individuali.

Publicaţia include conturile naţionale nefinanciare pentru anul 2012 (însoţite de definiţii şi precizări metodologice), elaborate în conformitate cu metodologia Sistemului Conturilor Naţionale a Organizaţiei Naţiunilor Unite, versiunea 1993. Culegerea este structurată în 8 capitole ce se referă la: dinamica indicatorilor economici, conturile pe economie, conturile pe sectoare instituţionale şi activităţi economice, produsul intern brut pe forme de proprietate, sectorul întreprinderilor mici şi mijlocii, tabelele Resurse-Utilizări şi conturile economice integrate.

În Monitorul Oficial din 30 mai 2014, a fost publicat Ordinul Ministerului Finanțelor privind acceptarea și publicarea Standardelor de audit. Conform acestui ordin, a fost publicată Prefața la Reglementările internaționale de control al calității, audit, revizuire, alte servicii de asigurare și servicii conexe. Aceasta a fost emisă pentru a facilita înțelegerea domeniului de aplicare și autorității prevederilor Consiliului pentru Standarde Internaționale de Audit și Asigurare (IAASB), așa cum sunt prezentate în termenii de referință ai IASSB.

Subiecţii impunerii, aferent regimului fiscal al sectorului întreprinderilor mici şi mijlocii, sunt obligaţi să respecte prevederile capitolului 71 al Codului fiscal. De menţionat faptul că, potrivit art. 541/1 alin. (1) din capitolul dat, prin perioadă fiscală se înţelege anul calendaristic la a cărui încheiere se determină venitul din activitatea operaţională.

Evoluţia preţurilor producţiei industriale în Republica Moldova în luna mai 20141 Biroul Naţional de Statistică relatează, că în luna mai 2014 preţurile producătorului în industrie au înregistrat creşteri cu 1,0%2 faţă de aprilie curent, cu 3,7% faţă de decembrie 2013 şi cu 6,6% − faţă de mai 2013.

Germania, principalul partener comercial al Estului, a avut un rol important în performanţa economică a ţărilor europene din perioada ianuarie-martie când a compensat stagnarea Franţei şi declinul Italiei, următoarele două cele mai puternice ţări din regiune. Datele anunţate de Eurostat, biroul de statistică al Uniunii Europene, pentru trimestrul al doilea arată de data aceasta că economia Germaniei a scăzut, Italia este în recesiune, iar Franţa stagnează deja de două trimeste, astfel că toată zona euro se confruntă cu o frânare a creşterii economice.

Fondul de garantare a depozitelor în sistemul bancar ar putea creşte pînă la 15 mii de lei. Discuţii la acest subiect au avut loc în şedinţa de miercuri a membrilor Comisiei parlamentare economie, buget şi finanţe. Potrivit agenţiei «Infotag», deputaţii i-au audiat pe reprezentanţii Băncii Naţionale a Moldovei (BNM), ai Ministerului Finanţelor şi ai Asociaţiei Băncilor din Moldova, în vederea elaborării proiectului de lege respectiv.

Datele recente publicate de Biroul Național de Statistică oferă o imagine contradictorie asupra dinamicii economiei moldovenești din prima jumătate a anului 2014. Pe de o parte, creșterea de 4,2% în trimestrul 2 este una din cele mai înalte din regiune (Federația Rusă: +0,8%; Ucraina: -4,7%; România: 1,5%; iar întreaga Uniune Europeană a avansat cu doar 0,2%, față de aceeași perioadă a anului precedent).

Oficiul Naţional pentru Prevenirea şi Combaterea Spălării Banilor (ONPCSB) va primi de la guvernul Elveţiei fonduri nerambursabile de 2,5 milioane de franci elveţieni pentru achiziţia de soft şi hardware necesar analizei financiare de specialitate, precum şi pentru pregătire profesională. "Obiectivul general al acestui proiect este să reducă activităţile de spălare a banilor prin întărirea capacităţii de analiză a Oficiului Naţional pentru Prevenirea şi Combaterea Spălării Banilor. În acest sens, România a solicitat sprijin pentru achiziţionarea de soft specializat şi hardware pentru analiza informaţiilor financiare, precum şi pentru întărirea capacităţii profesionale a principalilor actori implicaţi în prevenirea spălării banilor", a declarat Thomas Stauffer, şeful Biroului elveţian de contribuţii din România, la evenimentul de semnare a acordului de finanţare.

Vă informăm că în curînd, în cadrul rubricii Contabilitatea practică, vor apărea materiale publicate în limba de stat. Pentru a fi mai accesibile persoanelor interesate, acestea vor apărea cît în revistă, atît şi pe site-ul monitorul.fisc.md. Specialitatea contabil este una dintre cele mai căutate astăzi profesii, spune Autorul rubricii, Maria Gancearuc, membrul al Consiliului Directori ACAP, Director al Societăţii de audit “Contserv Audit” SRL.

Norvegia, Islanda şi Liechtenstein donează României 8 milioane de euro pentru finanţarea unor programe de eficienţă energetică, cu scopul reducerii emisiilor de gaze cu efect de seră.

Regimul fiscal al rezidenţilor zonelor economice libere este reglementat de prevederile art. 49 din Codul fiscal. Totodată, regimul fiscal al agenţilor economici subiecţi ai sectorului întreprinderilor mici şi mijlocii este reglementat de prevederile capitolului 71 din Codul fiscal.

Guvernul spaniol a anunţat reduceri semnificative până în 2016 la impozitele plătite de companii şi populaţie, pentru a recompensa sacrificiile din ultimii ani şi pentru a stimula investiţiile, înfiinţarea de locuri de muncă şi competitivitatea, scrie Wall Street Journal. Scăderea taxelor va lăsa spaniolii cu mai mulţi bani în buzunar înaintea alegerilor care ar putea avea loc cel mai devreme la sfârşitul anului următor, notează publicaţia americană.

Implementarea Nomenclatorului combinat al mărfurilor, gestionarea contingentelor tarifare cu Uniunea Europeană și eliberarea certificatelor de origine a mărfurilor au fost subiecte discutate în cadrul unei ședințe cu reprezentanții Ministerului Finanțelor și a Serviciului vamal, convocată marți de viceministrul Economiei, Octavian Calmâc. Părțile au examinat pașii necesari pentru intrarea în vigoare, de la 1 ianuarie 2015, a Nomenclatorului combinat al mărfurilor și reflectarea acestuia în sistemul informațional al Serviciului vamal ASYCUDA, în vederea implementării Acordului de comerț liber aprofundat și cuprinzător cu UE (DCFTA).

Elveţienii vor vota pe 18 mai într-un referendum asupra introducerii salariului minim de 22 de franci (18 euro) pe oră, sau 4.000 de franci (3.287 euro) pe lună. Circa 90% din angajaţii din Elveţia câştigă deja peste acest salariu mediu propus, iar angajatorii susţin că introducerea salariului minim va majora salariile în toate sectoarele economiei, scrie Bloomberg. Ţinând cont de puterea de cumpărare, salariul mediu propus în Elveţia ar fi cel mai mare din lume.

Fondul Monetar Internaţional (FMI) a îndemnat Banca Centrală Euro­peană să ia în considerare aducerea dobânzilor în teritoriul negativ întrucât riscul deflaţionist din zona euro repre­zintă o ameninţare pentru eco­nomia globală. FMI a subliniat că revenirea din recesiune a economiei globale a fost dezamăgitor de slabă şi a cerut ţărilor dezvoltate şi celor în curs de dezvoltare să îşi intensifice cooperarea pentru a susţine creşterea economică şi stabilitatea financiară.