În practica agenților economici deseori survin situaţii, când angajaților, fie cu ocazia sărbătorilor, fie sistematic (lunar, trimestrial), în temeiul regulamentului intern, li se oferă cadouri, inclusiv prime în formă nemonetară. În momentul de față a rămas nemodificată prevederea de la pct. 12 din Anexa nr. 3 la Legea privind sistemul public de asigurări sociale nr. 489/1999 (în continuare – Legea 489/1999), conform căreia nu se calculează contribuții de asigurări sociale de stat obligatorii (în continuare – ASSO) aferente sumelor ce constituie valoarea cadourilor (premiilor în obiecte) primite de către angajaţi sau de către foștii angajaţi la locul de muncă de bază.

Dacă agentul economic efectuează plăţi în natură acţionarilor (asociaţilor) săi conform cotei de participaţie a acestora (dividende, plăţi în cazul lichidării sau sub altă formă), atunci se consideră că această proprietate a fost vândută acţionarului (asociatului) de către agentul economic la preţul ei de piaţă. Baza valorică  a proprietății obținute de acționari persoane fizice este prețul de piață respectiv.   Totodată, faţă de întreprinderi, instituţii şi organizaţii, indiferent de tipul lor de proprietate şi forma de organizare juridică, care efectuează plăţi în numerar, inclusiv prin intermediul terminalului de plată în numerar (terminalului cash-in), în sumă ce depăşeşte cumulativ plafonul lunar maxim de 100 000 lei, în baza obligaţiilor lor financiare, încălcând modul stabilit de decontare prin virament, se aplică sancţiuni conform legislației.  

Particularitățile anului 2020 au condiționat un proces al politicii fiscale complex condiționând necesitatea identificării și promovării unor măsuri axate pe relansarea economică ca urmare a crizei pandemice, perfecționarea reglementărilor fiscale prin reguli clare de impozitare bazate pe echitate, simplitate și asigurarea unei previzibilități reglementărilor fiscale.   În acest sens, urmează o sistematizare și descriere a celor mai importante modificări ale legislației fiscale și vamale care se regăsesc în Legea nr.257/2020 cu privire la modificarea unor acte normative (în continuare – Legea nr.257/2020).

O persoană fizică a apelat la o companie de leasing pentru a vinde automobilul vechi și ulterior pentru a-și achiziționa unul nou. Constituie oare această tranzacție o operațiune de lease-back? Ce obligații fiscale are persoana fizică?

Procesul de privatizare constituie un element ce necesită o reglementare vădită și minuțioasă. Reglementările legislative ce țin de subiectul dat, atât domeniul privatizării, cât și cel al deetatizării, au fost sistematizate și enunțate în Legea nr.121/2007 privind administrarea și deetatizarea proprietății publice, sub incidența căreia cad proprietatea publică a statului şi proprietatea publică a unităţii administrativ-teritoriale, cu excepţia finanţelor publice şi a locuinţelor.

Art. 5 alin. (1), (2) şi (3) din Legea cu privire la avocatură nr. 1260-XV din 19 iulie 2002 prevede că, orice persoană are dreptul să îşi aleagă în mod liber avocatul pentru a fi consultată şi reprezentată de acesta în materie juridică. Totodată, în condițiile art. 75 alin. (1) din CPC, în proces civil persoanele fizice îşi pot apăra interesele personal, prin avocat sau avocat stagiar. Conform alin. (7) al art. 80 din Codul de procedură civilă (în continuare – CPC), împuternicirile date avocatului se atestă printr-un mandat eliberat de reprezentat şi certificat de avocat.

Conform art. 92 alin. (9) Cod fiscal, notarii publici prezintă Serviciului Fiscal de Stat, în modul stabilit de autoritatea fiscală, informaţia privind determinarea obligaţiilor fiscale ce ţin de înstrăinarea activelor de către persoane fizice. Articolul menţionat nu stabileşte nici un plafon de la care notarii urmează să raporteze la SFS informaţia despre activele înstrăinate. Prin urmare, pentru executarea prevederilor art. 92 alin. (9) CF, notarii urmează să prezinte date despre oricare tranzacţie de înstrăinare a activelor de către persoanele fizice, indiferent de valoarea acestor tranzacţii.

 Începând cu 1 ianuarie 2021, la serviciile importate, conform art.109 alin. (2) din Codul fiscal, la serviciile importate, termenul obligaţiei fiscale şi data achitării TVA se consideră nu mai târziu de termenul obligaţiei de depunere a declaraţiei privind TV pentru perioada fiscală în care a avut loc importul serviciilor sau achitarea acestora, în funcţie de ce are loc mai înainte. 

Potrivit prevederilor art.109 alin. (2) din Codul fiscal, în vigoare pînă la 31.12.2019 inclusiv, la serviciile importate, termenul obligaţiei fiscale şi data achitării TVA se consideră data efectuării plăţii, inclusiv a plăţii prealabile pentru importul de servicii.  În cazul în care importul serviciului a avut loc pînă la 31.12.2019, iar plata pentru acesta este efectuată după această dată, obligația achitării TVA pentru serviciul importat pînă la data 31.12.2019, nu a survenit. 

 În conformitate cu prevederile art. 93 pct. 9) din Codul fiscal, importul de servicii este calificat drept prestarea de servicii de către persoanele juridice şi fizice nerezidente ale Republicii Moldova persoanelor juridice şi fizice rezidente sau nerezidente ale Republicii Moldova, pentru care locul prestării se consideră a fi Republica Moldova.  Potrivit prevederilor art.96 lit. a) din Codul fiscal, pentru importul de servicii se stabileşte cota standard a TVA de 20% din valoarea impozabilă a acestora. Conform prevederilor art. 97 alin. (1) din Codul fiscal, valoarea impozabilă a livrării impozabile, reprezintă valoarea livrării achitate sau care urmează a fi achitată (fără TVA).

Capitolul I Capitolul I, partea a II- a Capitolul II Capitolul III Capitolul IV

Compania, conform licenței, are genul de activitate extragerea substanțelor mineralelor utile. Ulterior substanțele extrase sunt livrate atât persoanelor juridice cât și persoanelor fizice prin numerar și prin transfer.Este obligată în cazul respectiv compania să depună la autoritatea administraţiei publice locale Notificarea privind iniţierea activităţii de comerţ și, ca urmare, să achite taxa pentru unităţile comerciale și/sau de prestări servicii, stabilită de către autoritățile APL?

Am importat marfa, însă aceasta nu corespune calității – varul nu intra în reacție cu apa. Întreprinderea vânzatoare a întocmit pentru comparator invoice cu minusul costului mărfii necalitative. Acest invoice trebuie prezentat la biroul vamal? Marfa necalitativă o trecem la cheltuieli? La efectuarea urmatoarei operaţiuni de import sa prezentăm în vamă invoice-ul cu minus? Cum să procedam în acest caz din punctele de vedere fiscal, vamal şi contabil?

În primele nouă luni ale anului curent au fost eliberate 2185 autorizaţii de construire pentru clădiri rezidenţiale şi nerezidenţiale, cu 5,6% mai puține față de aceiași perioadă din anul 2019, comunică Biroul Național de Statistică. Reducerea este cauzată de scăderea numărului de autorizații eliberate pentru clădiri nerezidențiale cu circa 22 % față de perioada respectivă a anului precedent.   Astfel, în ianuarie-septembrie 2020, în mediul urban au fost eliberate 1230 autorizații de construire, indicatorul fiind la nivelul perioadei respective al anului 2019, pe când în mediul rural au fost eliberate 955 autorizații sau cu 12,0% mai puţin față de nivelul înregistrat în ianuarie-septembrie 2019.

Activitățile Serviciului Fiscal de Stat de aducere în cadrul legal a persoanelor fizice și juridice care oferă în chirie bunuri imobiliare continuă și au drept scop asigurarea unui nivel înalt de conformare fiscală în acest domeniu de activitate.   Astfel, pe parcursul lunilor ianuarie-noiembrie 2020, au fost înregistrate 12081 contracte de dare în locațiune/chirie/arendă a imobilelor. Acestea au fost înregistrate la Direcțiile deservire fiscală din teritoriul în care sunt amplasate.  

În Monitorul Oficial din 29 ianuarie 2021 a fost publicat Ordinul Ministerului Finanțelor nr. 9 din 19 ianuarie curent cu privire la modificarea Regulamentului privind modul de anulare a obligaţiilor fiscale aflate în evidența serviciilor de colectare a impozitelor și taxelor locale care cad sub incidenţa art.172 alin.(3) din Codul fiscal, aprobat prin Ordinul MF nr.46 din 19.03.2020. Întru executarea prevederilor art. 172 alin. (3) din Codul fiscal, precum și în legătură cu modificările efectuate prin Legea nr. 257 din 16.12.2020 privind modificarea unor acte normative, dar și întru asigurarea unei administrări fiscale eficiente,

Mâine, 31 mai curent, va ieși de sub tipar nr.178-184 al Monitorului Oficial al Republicii Moldova, în care vor fi publicate următoarele documente oficiale: În PARTEA I — Legi, hotărâri ale Parlamentului Republicii Moldova, decrete ale Preşedintelui Republicii Moldova

Membrii Cabinetului de miniștri au aprobat astăzi conceptul Sistemului informațional automatizat „Registrul electronic al angajaților”, acțiune prevăzută în Planul de acțiuni al Guvernului pentru anii 2020 – 2023.   Potrivit Secretarului de stat al Ministerului Finanțelor, Tatiana Ivanicichina, prin concept se propune instituirea unui sistem informațional care va permite automatizarea proceselor de evidență a persoanelor angajate în câmpul muncii: „Sistemul va asigura păstrarea istoricului aferent raporturilor de muncă și va facilita accesul la date în timp real, fapt ce va contribui la combaterea fenomenelor salariului „în plic” și a muncii nedeclarate”.

În ședința de ieri a Cabinetului de miniștri a fost aprobat noul Regulament privind modul de ţinere a registrelor contractelor de arendă, care stabileşte modul de evidență în acest registru a contractelor de arendă, încheiate pe un termen de până la 5 ani inclusiv. Conform proiectului hotărârii de Guvern, registrul este ținut, manual sau electronic, de primăria localității, în a cărei rază teritorială se află terenul sau alt bun agricol arendat și reprezintă un instrument de evidență și sistematizare în cadrul APL a informației despre drepturile de arendă.

În contextul multiplelor activități și măsuri de sprijinire a instituțiilor medicale în lupta cu infecția COVID-19, entitatea „X” și-a propus să efectueze luсrări de rераrаțiе a unor saloane (încăperi) din cadrul instituției medicale precum și aprovizionarea acestora cu bunuri necesare (ex: pat, comodă). Se vor permite spre deducere cheltuielile aferente sumei donației efectuate sub formă materială?