Potrivit prevederilor art. 102 alin. (1) din Codul fiscal, se permite trecerea în cont a sumelor T.V.A. achitate sau care urmează a fi achitate pe valorile materiale, serviciile procurate pentru efectuarea livrărilor impozabile. În temeiul alin. (6) lit, b) al articolului menţionat, dreptul la trecerea în cont a T.V.A., aferent activelor materiale importate, se realizează în baza documentului, eliberat de autorităţile vamale, care confirmă achitarea T.V.A. la mărfurile importate.

În conformitate cu art. 129 (4) din Codul Fiscal, „Funcţionar fiscal – funcţionar public, conform prevederilor Legii cu privire la funcţia publică şi statutul funcţionarului public, care este persoană cu funcţie de răspundere remunerată în organul fiscal. Noţiunea „funcţionar fiscal” este identică cu noţiunile „funcţionar public”, „persoană cu funcţie de răspundere a organului fiscal” şi „persoană cu funcţie de răspundere a Serviciului Fiscal de Stat”, prevăzute de prezentul cod şi de Legea cu privire la funcţia publică şi statutul funcţionarului public”.

În conformitate cu art. 102 alin. (1) din Codul fiscal, în cazul achitării T.V.A. la buget, subiecţilor impozabili, înregistraţi conform art. 112, li se permite trecerea în cont a sumei T.V.A., achitate sau care urmează a fi achitate furnizorilor plătitori ai T.V.A. pe valorile materiale, serviciile procurate (inclusiv transmise în cadrul realizării contractului de comision), pentru efectuarea livrărilor impozabile în procesul desfăşurării activităţii de întreprinzător. Subiectul impozabil are dreptul la trecerea în cont a T.V.A. achitate sau care urmează a fi achitată pe valorile materiale, serviciile procurate dacă dispune:

După cum a fost menționat, pentru intentarea procesului de insolvabilitate, fie debitorul sau creditorul trebuie să depună o cerere introductivă în condițiile prevăzute de prevederile art. 9 al Legii insolvabilității nr. 149 din 29.06.2012. Deci, cu depunerea acestei cereri, începe prima etapă în desfășurarea procedurii de insolvabilitate.

Implementarea în Moldova din 13 ianuarie 2012 (Legea nr. 267 din 23.11.2011) a Registrului general electronic al facturilor fiscale prin introducerea art. 1181 în Codul Fiscal a generat mai multe controverse.

Europa ar putea fi aproape de un acord pentru un nou set de reguli privind companiile de asigurări, după 13 ani de negocieri între politicieni, companii şi autorităţi de reglementare, potrivit Bloomberg. Companiile şi oficialii europeni lucrează la un compromis asupra nivelului de capital necesar pentru produse pe termen lung, precum asigurarea de tip rentă, a declarat Ralph Koijen, profesor la London Business School, citând proiecte de acord recente, pe care le-a studiat.

Publicaţia periodică „Monitorul Fiscal FISC.MD” – revista ce reflectă poziţia oficială a Serviciului Fiscal de Stat, oferă contribuabililor un amplu material informativ din domeniul fiscal. Graţie nivelului de importanţă a informaţiei prezentate, revista s-a poziţionat activ în rîndurile contribuabililor, care au siguranţa că materialele editate reprezintă un suport real în activitatea zilnică pe care o desfăşoară. Pentru a oferi oportunitate mai multor persoane fizice şi juridice să se aboneze la publicaţia periodică „Monitorul Fiscal FISC.MD”, pînă la 30 aprilie 2013, inclusiv, derulează campania promoţională de abonare „6+1”. Ce înseamnă „6+1”? E simplu! Procurînd un abonament anual în sumă de 599 lei (6 ediţii), obţineţi GRATUIT 1 Cod Fiscal actualizat la 4 februarie 2013!

Potrivit art. 26 alin. (2) al Codului fiscal nr. 1163-XIII din 24.04.1997, proprietatea, pe care se calculează uzura, este proprietatea materială, reflectată în bilanţul contabil al contribuabilului în conformitate cu legislaţia şi folosită în activitatea de întreprinzător, a cărei valoare scade prezumtiv ca urmare a uzurii fizice şi morale şi a cărei perioadă de exploatare este mai mare de un an, iar valoarea ei depăşeşte suma de 6 000 lei.

Exact la momentul vînzării (donării) imobilului nu se declară nimic. Termenul de depunere a Declarației CET expiră la 31 martie al anului următor anului în care a avut loc vînzarea (donația). În urma înstrăinării activului de capital (în cazul dat a apartamentului) se obţine creştere sau pierdere de capital. Conform art. 37 alin. (5) din Codul fiscal, mărimea creşterii de capital provenită din vînzare, schimb sau din altă formă de înstrăinare (scoatere din uz) a activelor de capital este egală cu excedentul sumei încasate, în raport cu baza valorică a acestor active. Adică, în cazul dat, creşterea de capital constituie diferența dintre valoarea de vînzare, înscrisă în Contractul de vînzare-cumpărare a bunului imobil, înregistrat la notar şi valoarea apartamentului înscrisă la Cadastru. Mărimea pierderilor de capital, suportate în urma vînzării, schimbului sau altei forme de înstrăinare a activelor de capital, este egală cu excedentul bazei valorice a acestor active în raport cu venitul obţinut.

Declaraţia a fost făcută de ministrul Finanţelor, joi, în cadrul conferinţei ”Cheltuielile publice: utilizarea mai eficientă a investiţiilor de stat pentru creşterea competitivităţii şi a creşterii economice în Moldova”.

Activitatea de comerţ exterior a Republicii Moldova în ianuarie-septembrie 20131)2) Biroul Naţional de Statistică relatează că, exporturile de mărfuri realizate în luna septembrie 2013 s-au cifrat la 195,6 mil. dolari SUA, cu 2,1% mai puţin faţă de luna precedentă şi cu 4,6% mai mult comparativ cu luna septembrie 2012.

În conformitate cu prevederile statuate de art. 193 din Codul fiscal, condiţiile de declanşare a executării silite a obligaţiei fiscale sunt: existenţa restanţei, ţinîndu-se cont de prevederile art. 252 din Codul fiscal;neexpirarea termenelor de prescripţie reglementate de către Codul fiscal;necontestarea faptului de existenţă a restanţei şi mărimii ei în cazurile reglementate de art. 194 alin. (1) lit. c) şi d) din Codul fiscal;contribuabilul nu se află în procedură de lichidare (dizolvare) sau de aplicare a procedurilor de depăşire a insolvabilităţii, conform prevederilor legislaţiei în vigoare. Modalităţile de executare silită sunt reglementate de art. 194 din Codul fiscal şi constau în: încasarea mijloacelor băneşti de pe conturile bancare ale contribuabilului, cu excepţia celor de pe conturile de credit şi provizorii (de acumulare a mijloacelor financiare pentru formarea sau majorarea capitalului social);ridicarea de la contribuabil a mijloacelor băneşti în numerar;urmărirea bunurilor contribuabilului, cu excepţia celor consemnate la liniuţa unu şi doi;urmărirea datoriilor debitoare ale contribuabilului prin modalităţile descrise la liniuţa unu, doi şi trei. De menţionat că, urmărirea bunurilor contribuabilului se efectuează prin sechestrare, comercializare şi ridicare.

Elitele politice ale lumii, şefii celor mai puternice instituţii financiare, liderii celor mai mari companii şi economişti de prestigiu se vor reuni săptămâna aceasta, ca în fiecare an, în mica dar exclusivista staţiune montană elveţiană Davos, considerată leagănul spiritual al globalizării. După un an marcat de războaie monetare, protecţionism economic ascuns, scandaluri de spionaj între aliaţi şi de sângerosul conflict din Siria, tematica Forumului Economic Mondial de la Davos va fi „Remodelarea lumii: Consecinţe pentru societate, politică şi afaceri“.

Apartamentele din cele mai mari şapte oraşe din Germania sunt supraevaluate cu până la 20%, după creşteri puternice în ultimii ani, situaţie care ar putea fi motivată parţial de tranzacţiile speculative, avertizează banca centrală a Germaniei într-un raport publicat luni, preluat de Bloomberg. Apartamentele din anumite zone din oraşele Berlin, Hamburg, Munchen, Koln, Frankfurt, Stuttgart şi Dusseldorf au crescut în medie cu peste 25% începând din anul 2010, potrivit Bundesbank.

Sistemul de drept sau legislaţia implică complexe proceduri de elaborare, aprobare şi executare a normelor de drept cuprinse în acte normative cu diferită forţă juridică. Un element important, în aspectul asigurării principiilor legalităţii şi previzibilităţii, se referă la interpretarea şi aplicarea uniformă a normelor de drept. Acest moment este destul de sensibil în cazul aplicării legislaţiei fiscale, în special, datorită faptului că sunt atinse diferite interese cu caracter material atît a statului, cît şi al contribuabililor. Conform art. 56 din Constituţia Republicii Moldova „sistemul legal de impuneri trebuie să asigure aşezarea justă a sarcinilor fiscale”. Aceste prevederi constituţionale implică echitate atît în promovarea politicilor fiscale, cît şi în exercitarea administrării fiscale. O problemă cheie se referă la corelaţia dintre interpretarea (explicarea) şi aplicarea legislaţiei fiscale, precum şi limitele de acţiune a organelor fiscale în acest proces.

Lichidarea patrimoniului debitorului Prin procedura de lichidare a patrimoniului se înţelege procedura aplicabilă debitorului în procesul de insolvabilitate: valorificarea masei debitoare pentru obţinerea de mijloace băneşti, în vederea satisfacerii creanţelor, care finalizează cu lichidarea debitorului ca subiect de drept.

Ţinem să reamintim că, formele de reparare de către angajator a prejudiciului cauzat salariatului, sunt expuse expres în alin. (2) art. 90 din Codul muncii nr. 154-XV din 28.03.2003, şi anume:

În temeiul art. 118 alin. (1) din Codul fiscal, fiecare subiect impozabil este obligat să ţină evidenţa întregului volum de mărfuri, servicii livrate şi a valorilor materiale, serviciilor procurate. În comerţul cu amănuntul, în sfera prestării serviciilor, subiecţii impozabili sînt obligaţi să ţină zilnic evidenţa tuturor mărfurilor livrate, serviciilor prestate achitate în numerar.

Următorul model economic post criză nu se va mai baza pe creditare şi se va migra de la vânzare directă la leasing, iar statele vor pune taxe foarte înalte pentru materii prime şi materiale şi vor impozita minim munca, sistem care ar putea fi preluat şi de România, afirmă Adrian Vasilescu.

Pentru încălcarea îndatoririlor de serviciu, a normelor de conduită, pentru pagubele materiale pricinuite, contravenţiile sau infracţiunile, săvîrşite în timpul serviciului sau în legătură cu exercitarea atribuţiilor funcţiei, inspectorul fiscal poartă răspundere disciplinară, civilă, administrativă, penală, după caz. Specificarea juridică a responsabilităţilor inspectorilor fiscali rezultă nemijlocit din prevederile art. 129 pct. 4) din Codul fiscal şi art. 56 al Legii cu privire la funcţia publică şi statutul funcţionarului public nr. 158-XVI din 04.07.2008.