Uzura (amortizarea) bunurilor tangibile şi intangibile este un subiect ce nu a fost dezvoltat pe paginile revistelor de specialitate şi în articolele ştiinţifice, reieșind din complexitatea abordărilor sale, care crează dificultăţi în percepere atît agenţilor economici (aceştia apreciază uzura drept o deducere greoaie şi preferă să nu o utilizeze, pentru a evita costurile administrative exagerate legate de calcularea acesteia), cît şi cercetătorilor economici în domeniul fiscal (uzura se prezintă drept un subiect interesant unui contingent restrîns de utilizatori). În cele ce urmează, se prezintă practica internaţională de aplicare a uzurii în scopuri fiscale1.

În continuarea rubricii cu tematica „Impozitarea nerezidenților”, în această ediție a revistei vom reflecta tratamentul fiscal privind impozitul pe venit, inclusiv deductibilitatea/nedeductibilitatea cheltuielilor în scopuri fiscale pentru întreprinderea rezidentă din Republica Moldova căreia i se furnizează servicii de către persoanele fizice nerezidente detaşate, care obțin venituri din activitatea de muncă desfăşurată pe teritoriul Republicii Moldova în baza contractului de executare a lucrărilor şi/sau prestare a serviciilor încheiat între întreprinderea nerezidentă şi întreprinderea rezidentă din RM.

şeful Serviciului Fiscal de Stat, Ion Prisăcaru, participă, în perioada 03-05 iulie curent, la cea de-a XVIII-a Adunare Generală IOTA, care se desfăşoară la Belgrad, Serbia. Forul internaţional, desfăşurat sub genericul ,,Fii acolo la timpul potrivit-cel mai bun impact in timp util: implicarea contribuabililor si utilizarea de informaţii, de date si alte intervenţii pentru a influenţa comportamentul de confirmare!”, găzduieşte peste 150 de participanţi din cadrul administraţiilor fiscale si organisme internaţionale de profil, inclusiv conducătorii administraţiilor fiscale din 48 tari membre, oficiali de rang înalt din cadrul guvernului Serbiei, Uniuni Europene, OECD, FMI, practicieni fiscali, cercetători şi oaspeţi speciali.

Activitatea de comerţ exterior a Republicii Moldova în ianuarie-septembrie 20141),2) Biroul Naţional de Statistică relatează că, exporturile de mărfuri realizate în luna septembrie 2014 s-au cifrat la 184,9 mil. dolari SUA, cu 4,9% mai mult faţă de luna precedentă şi cu 6,2% mai puţin — comparativ cu luna septembrie 2013.

Germania, principalul partener comercial al Estului, a avut un rol important în performanţa economică a ţărilor europene din perioada ianuarie-martie când a compensat stagnarea Franţei şi declinul Italiei, următoarele două cele mai puternice ţări din regiune. Datele anunţate de Eurostat, biroul de statistică al Uniunii Europene, pentru trimestrul al doilea arată de data aceasta că economia Germaniei a scăzut, Italia este în recesiune, iar Franţa stagnează deja de două trimeste, astfel că toată zona euro se confruntă cu o frânare a creşterii economice.

Romania este singura tara din regiune care nu impoziteaza veniturile din salarii ale angajatilor din IT, cea mai mare rata de impozitare, de 32%, fiind inregistrata in Polonia, in cazul angajatilor din IT cu venituri salariale anuale de peste 20.500 de euro, potrivit unei analize realizate de Accace, una dintre principalele companii de externalizare si consultanta de afaceri din Europa Centrala si de Est. Măsura scutirii de impozit pe venitul din salarii, aplicabilă persoanelor care prestează activităţi de dezvoltare software, a fost introdusă pentru prima dată în România în anul 2001 şi ulterior au fost stabilite clar condiţiile de eligibilitate aplicabile.

Activitatea de comerţ exterior a Republicii Moldova în ianuarie-iulie 20141),2) Biroul Naţional de Statistică anunţă că, exporturile de mărfuri realizate în luna iulie 2014 s-au cifrat la 204,3 mil. dolari SUA, cu 0,6% mai mult faţă de luna precedentă şi cu 0,2% mai puţin comparativ cu luna iulie 2013.

Un român face, în medie, şapte tranzacţii pe an cu cardul, iar suma plătită anual este de 257 de euro, foarte departe de nivelul din alte ţări europene, potrivit unui raport al Băncii Centrale Europene. Românii plătesc doar de şapte ori cu cardul într-un an, nivel similar cu cel al grecilor şi aproape dublu faţă de bulgari (4), însă mult mai puţin decât următorii clasaţi – ungurii (27), italienii (28), cehii (30), slovacii şi polonezii (câte 32), potrivit unui studiu al Băncii Centrale Europene (BCE) despre plăţile cu cardul în Uniunea Europeană (UE).

Compania austriacă Gebauer & Griller, unul din cei mai mari producători de cabluri pentru TGV şi automobile din lume, a deschis o nouă fabrică de producere a cablului în Zona Economică Liberă (ZEL) Bălţi, investind în acest sens circa 12 milioane de dolari. De fapt, ca să-şi extindă afacerea din Bălţi, compania austriacă, a contractat, la finele anului trecut, un împrumut de 5 milioane de euro din partea Băncii Europene pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD).

Activitatea de comerţ exterior a Republicii Moldova în ianuarie-martie 20141),2) Biroul Naţional de Statistică anunţă că, exporturile de mărfuri realizate în luna martie 2014 s-au cifrat la 214,2 mil. dolari SUA, cu 13,8% mai mult faţă de luna precedentă şi cu 4,2% mai puţin comparativ cu luna martie 2013.

„Problemele Ucrainei sunt departe de ameliorare iar criza politică creează dificultăţi pentru revenirea economiei pe linia de plutire. Deşi Naftogaz şi Gazprom s-au înţeles să amâne achitarea datoriilor pentru gaz până în primăvară, această amânare nu va rezolva problemele economice ale Ucrainei.”, comunică Euronews.

Audienţa atelierului a cuprins personalul din administraţiile fiscale responsabil de elaborarea şi implementarea strategiilor de comunicare a contribuabilului. În multe țări evaziunea fiscală este, de asemenea, o chestiune culturală. Pentru a putea îmbunătăți respectarea acesteia, administrația fiscală urmează să examineze contextul cultural şi social al contribuabililor săi, în scopul de a construi o relație mai bună cu contribuabilii săi, bazate pe încredere reciprocă, cooperare şi transparență. Astfel, activitatea de comunicare este una dintre cele mai puternice instrumente pentru a realiza acest obiectiv.

Evaziunea fiscală are o dimensiune foarte ridicată în România, reprezentând 13,8% din PIB în anul 2012, iar dacă ţara ar colecta impozitele şi taxele pe care le are la maxim, ar avea venituri bugetare ca procent din PIB peste media europeană, conform calculelor Consiliului Fiscal pe baza datelor Institutului Naţional de Statistică al Romaniei.

*Discursul la a doua Conferință Științifică Internațională dedicată sărbătorii naționale Ziua Profesională a Contabilului. Stimați colegi, Este cunoscut faptul, că foarte des statul, atît prin intermediul unor declarații ale guvernanţilor, cît și prin intermediul unor acte normative și legislative, îşi propune îmbunătățirea condițiilor pentru dezvoltarea mediului de afaceri, dorindu-şi să acorde cît mai mult sprijin și condiții egale între toţi participanţii antrenați în activitatea de întreprinzător.

Circa 1,45 milioane persoane munceau 'la negru' la nivelul anului 2012, reprezentând aproximativ 23% din totalul salariaţilor din economia românească, potrivit raportului pe anul 2012 al Consiliului Fiscal. Contribuţiile la asigurările sociale 'contribuie' cu circa 24% la evaziunea fiscală totală din România, în principal prin intermediul fenomenului de 'muncă la negru' (salariaţi în economia subterană). Acesta poate fi estimat pe baza datelor INS cu privire la numărul de salariaţi pe baza Anchetei asupra forţei de muncă în gospodării (AMIGO) şi numărul de salariaţi din cercetarea statistică privind costul forţei de muncă în unităţile economico-sociale.

Potrivit prevederilor art. 12 alin. (1) din Legea cu privire la patenta de întreprinzător nr. 93-XIV din 15.07-1998, impunerea fiscală a titularului patentei se efectuează sub formă de taxă pentru patentă, care include impozitul pe venit, taxele pentru resursele naturale, taxa pentru unităţile comerciale şi/sau unităţile de deservire socială, taxa pentru amenajarea teritoriului.

Activitatea de comerţ exterior a Republicii Moldova în ianuarie-septembrie 20131)2) Biroul Naţional de Statistică relatează că, exporturile de mărfuri realizate în luna septembrie 2013 s-au cifrat la 195,6 mil. dolari SUA, cu 2,1% mai puţin faţă de luna precedentă şi cu 4,6% mai mult comparativ cu luna septembrie 2012.

Directiva 2006/112/CE a Consiliului privind sistemul comun al taxei pe valoare adăugată stabilește că acesta trebuie să ducă la o neutralitate concurențială. Directiva stabilește o cotă standard minimă de 15%, iar cotele reduse se fixează ca procent din baza de impozitare, care nu poate fi mai mic de 5%.

La eveniment au participat delegaţii din 19 ţări membre ale IOTA, pentru a asculta prezentările şi istoriile de cazuri individuale cu privire la diferite abordări de a audita banii în lumea virtuală. Actualitatea evenimentului dat ţine de avansarea dramatică a comerţului electronic (E-comerţ) în ultimii ani, prin faptul că, practic, toţi agenţii economici au un site web de promovare a activităţilor sale sau de oferire a mărfurilor lor. Pentru administrațiile fiscale, controlul asupra vînzărilor efectuate pe internet ridică probleme noi şi complexe în identificarea şi cuantificarea operațiunilor efectuate prin intermediul oricăror activități de întreprinzător. O modalitate de a aborda această problemă este pentru administrațiile fiscale să „urmeze banii” mai degrabă decît să încerce să urmeze căile complexe de tranzacție.

Începînd cu 13.01.2012, prin legea nr. 267 din 23.12.2011, a fost modificată noţiunea de „Royalty (redevenţă)”, la aplicarea impozitului pe venit. Această modificare a fost făcută cu scopul de a evita dublarea normelor existente în Codul fiscal, şi anume a art. 12 pct. 1) şi art. 71 lit. j). Totodată, această noţiune se completează în contextul celei definite în Convenţiile (Acordurile) pentru evitarea dublei impuneri încheiate de Republica Moldova cu alte State, cu toate că scopul iniţial al acestei modificări a fost definirea noţiunii de royalty (redevenţă) în conformitate cu cea din Modelul Convenţiei pentru evitarea dublei impuneri al Organizaţiei pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE) (versiunea 2010). În tabelul de mai jos se prezintă reglementările care au fost/sînt în vigoare pînă la/după data de 13.01.2012.