Potrivit prevederilor art. 24 alin. (16) din Legea pentru punerea în aplicare a titlurilor I şi II ale Codului fiscal, la calcularea impozitului pe venit, agenţii economici, producţia activităţilor de bază ale cărora se determină conform anexei nr. 7, au dreptul la reducerea venitului impozabil cu o sumă calculată prin înmulţirea salariului mediu anual pe ţară din anul precedent anului fiscal de gestiune la creşterea numărului scriptic mediu al salariaţilor în anul fiscal de gestiune faţă de anul precedent, dar nu mai mare de venitul impozabil.

Consiliul de administrare al Proiectului UE-PNUD „Energie şi Biomasă” a decis să permită micro-întreprinderilor, în urma numeroaselor solicitări, accesul la subvenţiile pentru instalarea cazanelor moderne ce funcţionează pe bază de biomasă.

Declaraţia precompletată (pre-filled income tax return) este un mecanism, care e unul inovativ pentru Republica Moldova, dar destul de răspîndit în ţările Uniunii Europene. În cele ce urmează, se va efectua o analiză-expres a situaţiei la zi vizavi de oportunitatea implementării acesteia în Republica Moldova.

Proprietarii combinatelor metalurgice din România cer Guvernului reducerea impozitului pe profitul reinvestit, impozit diferentiat pentru câstigurile din exporturi, acces la contracte pe termen lung la energie si gaze naturale.

A ieşit din tipar numărul din noiembrie a revistei Monitorul Fiscal FISC.MD, avînd ca tema principală— impozitul pe venit, în care vor fi analizate diverse aspecte de aplicarea acestuia, informaţii binevenite, atît pentru persoane juridice, cît şi pentru cele fizice.

Elveţia a transferat mai multe sute de milioane de franci fiscului din Marea Britanie şi celui din Austria, în cadrul noilor acorduri fiscale cu cele două ţări, în vigoare de la începutul acestui an, a anunţat joi Ministerul elveţian al Finanţelor, transmite AFP. Fiscul britanic a primit 372 de milioane de franci elveţieni (310 milioane euro), iar cel din Austria 515 milioane de franci. Purtătorul de cuvânt al Ministerului elveţian de Finanţe a precizat că este vorba despre o primă plată dintr-o serie de 12 care vor avea loc lunar până în iunie 2014. Acordurile bilaterale au rolul să compenseze pierderile generate celor două ţări de averile păstrate în Elveţia de-al lungul anilor, care nu au fost declarate în ţările de origine.

La data de 30 august curent a avut loc masa rotundă cu genericul „Monitorul fiscal FISC.md – poziţia oficială a Serviciului Fiscal de Stat”, organizată de colegiul tehnic al ediției, care reflectă poziția oficială a Serviciului Fiscal de Stat – revista „Monitorul fiscal FISC.md”. La eveniment au participat Dl Ion Prisăcaru, Şef al IFPS,membrii colegiului redacţional: Gheorghe Cojocaru şi Iuri Lichii, Şefii adjuncţi ai IFPS, Vitalie Coceban, admnistrator al Î.S. „Fiscservinform”; Procopie Duca, Şef al Direcţiei administrare fiscală a sectorului Buiucani; Mihail Garmandir, şef al Secţiei contestaţii şi reprezentarea în instanţele de judecată, IFPS; Veaceslav Ciobanu, Administrator al „Optim Audit”S.R.L.; Sergiu Dumitraşcu, Manager, PwC Moldova; Liliana Agarcova, economist; partenerii PP „Monitorul Fiscal FISC.md” (în anii 2011-2012) – proiectul „USAID” Moldova, SA ”Moldova Agroindbank” BC, SA „Orange Moldova”, „Daac System Integrator”SRL şi autorii revistei: Maia Tverdohleb, Şef direcţie impozitarea persoanelor fizice IFPS; Veronica Vragaleva, Şef al Direcţiei administrarea impozitelor directe, IFPS; Olga Golban, inspector fiscal principal de stat, IFPS; Ludmila Gropa, inspector fiscal principal al Direcţiei administrarea impozitelor și taxelor locale, IFPS; Ludmila Lapiţcaia, doctor în economie, director companiei de audit „Europro-Audit”; Ludmila Skakunova, lector ACAP, altele. De asemenea la eveniment au fost prezenţi cititorii devotaţi care au venit cu idei şi propuneri de perfecţionare a publicaţiei.

Criza economică globală a impus economiștii teoreticieni și guvernele multor țări să-și revizuiască concepțiile de dezvoltare economică, iar țările nordice le-au atras atenția ca un model fiabil de urmat. Ele au construit state sociale, care, în același timp, au făcut față relativ ușor crizei financiare, declanșate în 2008 în SUA. Moldova nu este o excepție, Inspectoratul Fiscal Principal de Stat beneficiind de expertiza danezului Peter Menhard, consultant al Misiunii Uniunii Europene la nivel înalt pentru suport în politici (www.euhlpam.org), pe parcursul ultimilor trei ani. Unul din studiile lui Peter Menhard se referă la sistemul fiscal din Danemarca și experiențele ce ar putea fi utile Republicii Moldova. Studiul a fost publicat în ediția din luna martie a.c. a „Moldova Economic Trends”.

Aspecte generale În Republica Moldova, taxa pe valoarea adăugată reprezintă un impozit general de stat şi a fost introdusă începînd cu 01 ianuarie 1992. Pe tot parcursul de existenţă, taxa pe valoarea adăugată a suferit o serie de modificări. În scopul stabilizării acest impozit a fost adoptat un nou conţinut al legislaţiei reflectat în CF al RM (Titlul III). Potrivit prevederilor titlului III al CF Taxa pe valoarea adăugată (în continuare — T.V.A.) este un impozit de stat care reprezintă o formă de colectare la buget a unei părţi a valorii mărfurilor livrate, serviciilor prestate care sînt supuse impozitării pe teritoriul Republicii Moldova, precum şi a unei părţi din valoarea mărfurilor, serviciilor impozabile importate în Republica Moldova. T.V.A. datorată bugetului se achită de către subiecţii impozabili.

Grupul bancar elveţian UBS a cerut clienţilor germani care nu şi-au declarat averea fiscului din Berlin să remedieze această situaţie sau să părăsească banca într-o perioadă de 16 luni, decizia fiind luată la presiunea autorităţilor din Germania. Elveţia este cel mai mare centru bancar offshore, cu active atrase de 2.000 de miliarde de dolari, scrie Mediafax cu referire la New York Times.

Şeful Inspectoratului Fiscal Principal de Stat, Ion Prisăcaru, a avut astăzi o întrevedere cu reprezentanţii întreprinderii germano-elveţiene „Steinel”, specializată în producerea de componente şi subansamble electronice. În cadrul întrevederii, reprezentanţii „Steinel” l-au informat pe Ion Prisăcaru despre specificul activităţii întreprinderii, despre realizările şi impedimentele întâlnite. Lansată în 2007, întreprinderea astăzi are deja circa 250 de angajaţi şi o cifră de afaceri de aproape 10 mln. Euro. Angajaţii „Steinel” Moldova primesc salarii decente, au pachet social, iar, graţie specificului activităţii, beneficiază de masă din partea angajatorului. Oaspeţii l-au mai informat pe Şeful IFPS despre o problemă, datată cu august 2011, când, urmare a unui control fiscal, nu a fost acceptată trecerea la cheltuieli deductibile a sumelor achitate pentru arenda încăperilor, cazul fiind astăzi pe rol în instanţele de judecată.

Guvernul ungar nu va implementa măsuri de austeritate anul viitor, nu va majora taxele şi nici contribuţiile, ci, din contră, va reduce TVA pe produse din carne, a declarat ministrul economiei Mihály Varga, citat de Portfolio.hu. Performanţele economice mai bune de anul viitor fac realist obiectivul guvernului de a cheltui mai mult decât anul acesta pe sănătate, educaţie şi siguranţă socială, a explicat Varga la un post public de radio, asigurând că niciunui sector nu-i va fi mai greu în 2014 în raport cu anul acesta.

În miezul crizei financiare globale, guvernele ţărilor dezvoltate şi experţii financiari internaţionali şi-au pus întrebarea cum să reglementeze activitatea băncilor, care avântându-se în speculaţii financiare cu instrumente derivate au şi provocat cea mai mare criză globală de după recesiunea din 1929. Anul trecut, pe vremea asta, G20 a renunţat la ideea de a introduce un impozit global pentru bănci, lăsând fiecare guvern să decidă ce fel de taxă să introducă. Marea Britanie, Franța, Germania şi Suedia au făcut-o deja, iar din 2012 şi Republica Moldova a anunţat introducerea unui fel de impozit pe activitatea bancară.

Cetăţenii care traversează frontiera pe cale aeriană beneficiază de sistemul de două coridoare — verde şi roşu. Pentru a asigura respectarea regimului de trecere a acestor coridoare Serviciul Vamal vine în întîmpinarea pasagerilor transportului aerian şi reaminteşte principalele reguli de selectare a coridorului. Astfel, în postul vamal Aeroport atît la aterizare cît şi la decolare pasagerii aleg una din cele două treceri, marcate prin culori şi indicatoare distinctive,însoţite de cuvintele: pentru coridorul verde „NIMIC DE DECLARAT" / „NOTHING TO DECLARE"; pentru coridorul roşu „BUNURILE DE DECLARAT" / „GOODS TO DECLARE".

Ideea principală relevată în ediţia nr. 5 (15) — a este focusată pe noile informaţii necesare pentru toţi cetăţenii, reprezentanţii businessului mic şi mijlociu, explicarea cât mai eficientă a aspectelor fiscal-contabile şi oferirea răspunsurilor la întrebările adresate de către cititorii revistei. Toate materialele publicate reflectă informaţii actualizate, veridice cu un grad înalt de plenitudine.

Acest Grup are drept scop asigurarea unui forum pentru a încuraja transferul de informaţii şi cunoştințe în domeniu între administraţiile fiscale ale membrilor IOTA, în vederea îmbunătăţirii capacităţii administraţiilor fiscale, de a preveni şi detecta frauda în domeniul T.V.A. prin schimbul de bune practici şi de experienţă, la şedințele căruia participă reprezentanți din 32 de administraţii fiscale. Ședinţa Grupului în domeniul „Prevenirea şi detectarea fraudelor în domeniul T.V.A.” a debutat cu informarea membrilor Grupului despre legislaţia privind T.V.A., cum ar fi, noile praguri ale T.V.A. şi mecanismul de taxare inversă, care au început a fi introduse în mai multe domenii.

Producatorii europeni de bere vor depune o plangere la Comisia Europeana (CE) privind cresterea accizelor la bere, in Franta, in conditiile in care numai exporturile belgiene catre Hexagon s-au diminuat cu 10%, la jumatatea anului. La sfarsitul anului trecut, Franta a decis sa ridice cu pana la 160% accizele la bere, dar a lasat neschimbate taxele pentru vin. Prin cresterea accizelor, Franta a vrut sa aduca la buget 480 de milioane de euro si a dimensionat taxele in functie de marimea producatorilor de bere.

Creşterea cotei unice de la 16% la 22%. Scăderea TVA de la 24% la 22%. Premierul Ponta recunoaşte că i-a cerut ministrului finanţelor să facă o simulare. Atât şi nimic mai mult. Nu se schimbă nimic, nu se majorează taxele. De unde aţi scos-o? Crin Antonescu, preşedintele PNL şi jumătatea guvernării, spune că această creştere a cotei unice e o discuţie pur teoretică, nimic real, demn de menţionat. Doar nişte contabili schimbă nişte cifre să se joace. Şi oricum PNL nu susţine această creştere a cotei unice.

Documentul pentru discuții «Revizuirea Cadrului Conceptual al Raportării Financiare» a fost publicat în iulie 2013 și este supus dezbaterii publice până pe 14 ianuarie 2014. Mark Vaessen, coordonator al rețelei globale IFRS din cadrul KPMG a declarat: “Criza financiară globală a generat nenumărate discuții cu privire la adecvarea standardelor globale de contabilitate. Această consultare organizată de Consiliul Standardelor Internaționale de Contabilitate (IASB) vine într-un moment oportun pentru a răspunde îngrijorărilor exprimate în ultimul timp cu privire la IFRS, inclusiv în ceea ce privește complexitatea tot mai mare a raportărilor financiare. S-au ridicat, de asemenea, semne de întrebare cu privire la aspecte fundamentale precum rolul situațiilor financiare în evaluarea modului în care conducerea și-a îndeplinit responsabilitățile, importanța contabilizării la valoare justă în cadrul IFRS și ce înseamnă de fapt performanța financiară. Este crucial ca toate părțile interesate de procesul de raportare financiară din întreaga lume să își aducă contribuția la aceste discuții lansate de IASB. Nu trebuie să pierdem această oportunitate”.

De mai multe ori am menţionat că unele din probleme, legate de înţelegere a legislaţiei fiscale, au la bază, în primul rînd, necunoaşterea bună a standardelor performante de contabilitate, lipsa experienţei în implementarea acestor standarde. De cîţiva ani s-a declarat trecerea obligatorie sau facultativă la Standardele Internaţionale de Raportare Financiară (SIRF), dar eforturi consistente pentru a le cunoaşte nu depunem (autorităţi de stat, entităţi, contabili, auditori, etc). Puţină lume cunoaşte aceste standarde, luînd în consideraţie faptul că pentru o cadegorie de întreprinderi acestea sunt obligatorii pentru folosinţă. Inclusiv şi din acest motiv, nu avem răspunsuri la multe întrebări şi, ca rezultat, în unele cazuri păşim pe o pistă greşită.