Donarea unor bunuri în folosul persoanelor fizice se efectuează prin încheierea unui contract de donaţie, în conformitate cu prevederile art. 1198 din Codul civil. În conformitate cu prevederile art. 40 alin. (4) din Codul fiscal, persoana care face o donaţie (donatorul) se consideră că a vîndut bunul donat la un preţ ce reprezintă mărimea maximă din baza lui valorică ajustată sau preţul lui de piaţă la momentul donării.

Fondul de pensii facultative poate fi constituit de către administrator în baza contractului de societate civilă întocmit în formă scrisă, la care participantul devine parte după semnarea contractului de aderare și virarea contribuției. Un fond de pensii trebuie să întrunească minimum 15 participanți. Sistemul facultativ de fonduri de pensii se va forma pe baza contribuțiilor voluntare ale salariaților sau angajatorilor. Ministerul Finanțelor a elaborat proiectul hotărârii de Guvern pentru aprobarea proiectului de Lege privind fondurile de pensii facultative. Documentul urmează a fi discutat în cadrul ședinței secretarilor generali ai ministerelor ce va avea loc mâine, 5 decembrie.

Participarea întreprinderilor mici și mijlocii la Expoziția Virtuală „SMExpo 2021”, care se va desfășura în perioada 3 iunie - 18 iunie 2021 pe platforma www.virtual-fairs.md, va fi subvenționată de stat prin intermediul “Programului de promovare a participării agenților economici la târguri și expoziții”, gestionat de ODIMM.    Expoziția este dedicată întreprinderilor mici și mijlocii (IMM) din toate sectoarele economiei Republicii Moldova și are ca scop expunerea produselor și serviciilor acestora către o audiență fără hotare, ceea ce ar duce la facilitarea activității de business, creșterea numărului de contacte și contracte.  Perioada înregistrării expozanților pe platformă este din 9 aprilie până pe 31 mai 2021.

Proiectul de Lege pentru modificarea unor acte normative (Politica bugetar-fiscală pentru anul 2021) a fost aprobat de Parlament, în ședința plenară de astăzi, în prima lectură, anunață direcția generală comunicare și relații publice a Parlamentului Republicii Moldova.   Documentul a fost elaborat de către Guvern, ținându-se cont de situația epidemiologică existentă la nivel național și internațional, dar și de condițiile climaterice nefavorabile și, respectiv, de necesitatea susținerii mai multor domenii economice, sectorului agroindustrial și populației. Potrivit autorilor, proiectul reflectă soluțiile optime de racordare la condițiile existente.

 Potrivit art. 2 din Legea privind instituirea unor măsuri de susţinere a activităţii de întreprinzător şi modificarea unor acte normative nr. 60/2020, beneficiari ai Programului de subvenționare a dobânzilor sunt producătorii agricoli afectați de calamitățile naturale care au contractat credite bancare, indiferent de data contractării acestora.

Pentru recunoașterea grupului de producători agricoli, administratorul sau reprezentantul grupului va depune la Ministerului Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului o cerere, la care vor fi anexate: • copia legalizată de pe actele de constituire • copia de pe decizia adunării generale a grupului în care se menţionează acordul lor pentru efectuarea demersurilor legale în vederea recunoaşterii ca grup de producători • dovada deţinerii legale a terenurilor agricole de către fiecare membru • declaraţia pe propria răspundere a fiecărui membru al grupului din care să rezulte că nu aparţine unui alt grup.Guvernul a aprobat, în cadrul ședinței de ieri, 23 septembrie 2020, proiectul  hotărârii pentru aprobarea Regulamentului privind procedura de recunoaștere a grupurilor de producători agricoli.

Potrivit art. 5 din Legea privind instituirea unor măsuri de susţinere a activităţii de întreprinzător şi modificarea unor acte normative nr. 60/2020 pentru producătorii agricoli afectați de calamitățile naturale, achitarea subvenției se efectuează pentru dobânzile achitate începând cu 1 mai 2020 și până în luna decembrie 2020 inclusiv.

Valoarea cifrei de afaceri (venitul din vânzări) a întreprinderilor din Republica Moldova în anul 2019 a constituit 344,8 mld. lei sau cu 11% mai mult comparativ cu anul 2018, comunică Biroul Național de Statistică.   Astfel, din valoarea totală a cifrei de afaceri, 254,1 mld. lei sau circa 73,7% revin întreprinderilor mici și mijlocii (ÎMM), valoarea cifrei de afaceri per salariat în cadrul acestora constituind 924 mii lei, iar în întreprinderile cu peste 250 salariați – 747,7 mii lei.

Pentru anul 2020 (conform Anexei 8D din Declarația privind impozitul pe venit (forma VEN12) întreprinderea „M” SRL, plătitor al TVA, a reflectat impozit pe venit spre achitare către fiecare termen a câte 30000 lei.  În luna august 2020, întreprinderea a achitat în prealabil (avans) dividendele pentru anul 2020 în sumă de 200000 lei și impozit în sumă de 24000 lei. Către 25 septembrie 2020 ce sumă a impozitului pe venit în rate urmează să achite întreprinderea „M”: 30000 lei sau se trece în cont suma impozitului pe venit achitat în urma achitării impozitului pe venit în rate?

 În conformitate cu art.95 alin. (1) lit. e) din Codul fiscal, procurarea proprietăţii subiecţilor impozabili declaraţi în proces de insolvabilitate, cu excepţia celor în procedură de restructurare şi realizare a planului, în conformitate cu prevederile Legii insolvabilităţii nr.149/2012, constituie obiect impozabil cu TVA. 

Sunt deductibile în scopuri fiscale plățile unice și cotizațiile achitate de către entitățile de audit și ce documentele justificative sunt necesare pentru aceasta?   Conform art. 31 alin. (1) lit. g) din Legea nr. 271/2017 privind auditul situaţiilor financiare, auditorul este obligat să achite plata unică pentru înregistrarea în Registrul public al auditorilor și cotizaţia anuală, cu excepţia perioadei de suspendare a activităţii conform art.13 alin.(1) lit.a) şi b).

În ședința de ieri, 16 decembrie, Parlamentul a aprobat, cu 56 de voturi, în a doua lectură proiectul de lege pentru modificarea unor acte normative ce ține de Politica fiscală și vamală pentru anul 2021. Documentul conține modificări la 43 de legi, acestea având ca obiectiv ajustarea legislației bugetar-fiscale și vamale la evoluția proceselor economice și sociale, consolidarea capacităților instituțiilor statului la colectarea veniturilor bugetare și eficientizării administrării fiscale și vamale, precum și susținerii mediului de afaceri în scopul dezvoltării economice sustenabile a țării.

Legea nr.204/2021 pentru modificarea unor acte normative ce ține de politica fiscală și vamală pentru anul curent prevede intervenții și la capitolul activități parcurilor pentru tehnologia informației (parc IT). În continuare venim cu precizări ce țin modificările operate, recapitulând prevederile anterioare.   Care este regimul de impozitare a venitului obţinut de către Administrația parcului IT?

Bunurile care sunt stabilite drept active de capital sunt enumerate la art. 39 alin.(1) din Codul fiscal.

Utilizarea surselor regenerabile de producere a energiei reprezintă o tendință care capătă amploare atât la nivel internațional, cât și național. Dezvoltarea sectorului respectiv este în plină expansiune în contextul inovațiilor realizate în domeniul energetic, precum și din perspectiva aspectelor benefice pentru mediul înconjurător și necesitatea asigurării unui viitor durabil.   Republica Moldova dispune de resurse energetice regenerabile și își orientează eforturile spre dezvoltarea sectorului respectiv. În acest sens, un pas semnificativ a fost adoptarea Legii nr.10/2016 privind promovarea utilizării energiei din surse regenerabile, care a intrat în vigoare la data de 25 martie 2018

Serviciul Fiscal de Stat a publicat în MO de astăzi, 22 ianuarie, modificările ce au intrat în vigoare din 1 ianuarie 2021 în două ordine ale autorității fiscale – Ordinul nr.655/2018 cu privire la aprobarea Regulamentului privind funcționarea posturilor fiscale și Ordinul nr.611/2015 privind aprobarea Ghidului cu privire la procedurile de sigilare și desigilare.   Ambele acte normative precizează  procedurile de activitate a posturilor fiscale, de raportare a rezultatelor funcționării acestora, monitorizarea activității entității monitorizate prin prisma posturilor fiscal (inclusive pe subdiviziuni) etc.

Entitatea „X” SRL nu a înregistrat factura fiscală RT0333212 din 30.12.2019 în Registrul general electronic al facturilor fiscale (RGEFF) ca urmare a modificărilor recente ale legislației. În cazul dat factura fiscală urma a fi înregistrată în RGEFF și, dacă da, atunci ce sancțiuni riscă entitatea „X” SRL? Potrivit prevederilor art. 1181 alin. (1) și (11) din CF (în vigoare până la 31.12.2019), factura fiscală eliberată se supune înregistrării obligatorii de către furnizorul subiect al impunerii cu TVA în RGEFF, în forma și în modul stabilit de SFS, în cazul în care totalul valorii impozabile a livrării impozabile cu TVA, inclusiv al valorii impozabile ajustate în condiţiile art. 98 din CF, depășește suma de 100 000 lei.

Compania „X” se află în proces de insolvabilitate. Pe perioada derulării procesului, administratorul insolvabilității este obligat să prezinte dările de seamă fiscale și de a ţine evidenţă contabilă. Care este procedura de acordare administratorului insolvabilității a accesului la serviciile fiscale electronice pentru depunerea dărilor de seamă fiscale?   Conform prevederilor art. 187 alin. (21) din Codul fiscal (CF), începând cu 1 ianuarie 2013, subiecții înregistrați în calitate de plătitori ai TVA prezintă darea de seamă fiscală utilizând, în mod obligatoriu, metode automatizate de raportare electronică, în forma și în modul reglementat de SFS.

Agenția Guvernare Electronică a devenit deținător și posesor al Sistemului informațional de gestionare și eliberare a actelor permisive (SIAGEAP). Anterior, statutul de posesor al sistemului a fost deținut de Ministerul Economiei și Infrastructurii, iar cel de deținător – Agenția Servicii Publice. Hotărârea Guvernului nr. 913 din 16 decembrie 2020 ce prevede modificarea unor acte normative a fost publicată în Monitorul Oficial și a intrat în vigoare la 18 decembrie curent.   Modificările au fost operate pornind de la funcțiile de bază ale Agenției Guvernare Electronică în domeniul elaborării, implementării și dezvoltării continue a platformelor tehnologice guvernamentale comune.  

În adresa SFS tot mai frecvent este adresată întrebarea ce ține de aplicabilitatea tuturor tipurilor de semnături electronice pe documentele fiscale și contabile, recunoașterea documentelor semnate cu orice tip de semnătură electronică prevăzută de legislația RM, acceptarea spre deducere a cheltuielilor reflectate în baza documentelor interne în format electronic pentru care semnătura nu este obligatorie conform legii contabilității etc.   Pentru a răspunde la aceste întrebări, vom recapitula regimul juridic al semnăturilor electronice, a documentelor electronice și circulația electronică a acestora, care sunt reglementate