În conformitate cu prevederile art.33-35 din Codul fiscal, fiecare contribuabil (persoană fizică rezidentă) are dreptul la o scutire personală anuală, scutire anuală pentru fiecare persoană întreţinută în mărimea indicatorului prevăzut la articolеlе menționatе.       Regimul fiscal şi modalitatea determinării impozitului pe venit din salariu şi din alte plăti efectuate de către angajator în folosul angajatului este prevăzut în Regulamentul cu privire la reţinerea impozitului pe venit din salariu şi din alte plăţi efectuate de către angajator în folosul angajatului, precum şi din plăţile achitate în folosul persoanelor fizice care nu practică activitate de întreprinzător, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.697 din 22 august 2014.

Prin reglementările art. 214 din Codul administrativ1 (CA), legislatorul a stabilit ca garanție a asigurării legalității acțiunea de suspendare a executării actului administrativ individual contestat – întrerupere temporară a efectelor juridice produse de un act juridic.   Suspendarea actelor administrative reprezintă o garanţie a asigurării legalităţii, ce intervine, însă, în cazuri de excepție, în situaţii limită, și are în vedere fie întreruperea temporară a producerii de efecte juridice (ceea ce înseamnă că actul era în vigoare), fie amânarea pentru o perioadă a producerii de efecte juridice.

În conformitate cu prevederile art.254 alin.(l) lit.c) şi alin.(2) din Codul civil, asociatul societăţii comerciale are dreptul să primească o cotă-parte din profitul societăţii (dividend), proporţională participaţiunii la capitalul social, în condiţiile stabilite de lege şi actul de constituire. 

În conformitate cu prevederile art. 90 alin. (1) din Codul fiscal, orice persoană care desfăşoară activitate de întreprinzător, cu excepţia deţinătorilor de patente de întreprinzător şi persoanelor care desfăşoară activităţi independente conform cap. 102 din Codul fiscal,

În conformitate cu art.1 din Legea nr.76/2021 (Monitorul Oficial al R. Moldova nr.122-128 art.157 din 21.05.2021), în redacția Legii nr.123 din 23 septembrie 2021 (Monitorul Oficial al R. Moldova nr.230-237 din 1 octombrie 2021) pe perioada stării de urgenţă, declarată de către Parlament pe întreg teritoriul țării în conformitate cu prevederile Legii nr.212/2004 privind regimul stării de urgenţă, de asediu şi de război, şi/sau pe

Prevederile art. 4 al Legii nr. 135/2007 privind societăţile cu răspundere limitată stabilesc expres că, societatea are sediu, care se indică în actul de constituire. Orice schimbare a sediului societăţii va fi menţionată în actul de constituire şi înregistrată în Registrul de stat al persoanelor juridice. Totodată, adresa juridică a societăţii este adresa sediului ei. Societatea poate avea şi alte adrese poştale.   Societatea păstrează documentele1 prevăzute la art. 10 alin. (1) la sediul societăţii.  

La data de evidență 31 decembrie 2020, numărul total al patentelor valabile constituia 11473 unități, iar suma totală a taxelor achitate pentru  acestea a depășit 6,45 mil. lei.   Conform datelor publicate de Serviciul Fiscal de Stat, cel mai mare număr de patente de întreprinzător sunt valabile pentru genul de activitate comerţul cu amănuntul la tarabe, tejghele, tonete, în chioşcuri (gherete), pavilioane şi din autovehicule – 5773, iar taxa achitată pentru codul activității 1.1 constituie puțin peste 4,89 mil. lei. Un alt gen de activitate dintre cele mai solicitate de persoanele fizice și legiferat prin patenta de întreprinzător este cel de prestare a serviciilor de frizerie şi cosmetice (1393 acte valabile), suma plătită de deținătorii patentelor fiind de circa 412,13 mii lei.

Ministerul Finanțelor a elaborat și propune spre consultare publică proiectul Ordinului cu privire la aprobarea Regulamentului privind modul şi condițiile admiterii spre tranzacţionare pe piața reglementată sau în cadrul sistemului multilateral de tranzacționare (MTF) a valorilor mobiliare de stat (VMS) cu termen de circulație mai mare de un an.   Astfel, vor fi admise spre tranzacționare VMS cu termen de circulație mai mare de un an atât pe piața reglementată, cât și în cadrul sistemului MTF, iar în cazul în care pe piața internă există un singur operator de piață reglementată și MTF, VMS se admit spre tranzacționare doar pe piața reglementată.

Ținând cont de prevederile Hotărârii Guvernului nr. 811 din 11 noiembrie 2020 privind acordarea premiului anual personalului din unitățile bugetare pentru rezultatele activității în anul 2019 și abrogarea Hotărârii Guvernului nr. 180/2013, constatăm unele neclarităţi ce ţin de reflectarea sumelor premiului anual în Darea de seamă IPC 18 pentru persoanele care nu au calculate salariu în luna acordării premiului anual din motiv de aflare în concediu de maternitate sau concediu de îngrijire a copilului până la vârsta de 3 ani.   Există situaţii în care angajatul a activat parţial pe parcursul anului 2020, iar în luna acordării premiului anual nu a realizat activitate şi nu a fost remunerat din motiv de aflare în concediu de maternitate sau îngrijire a copilului.

Care este procedura de conectare la serviciile fiscale electronice pentru prezentarea dărilor de seamă fiscale prin metode automatizate în cazul în care administrator al unei persoane juridice (SRL ,,Z”) este desemnată o altă persoană juridică (SRL ,,X”)?   Conform prevederilor art. 177 alin. (2) din Codul civil (CC), persoana juridică poate avea o altă persoană juridică în calitate de administrator, care, în condițiile legii și ale actului de constituire, este  desemnată să acţioneze, în raporturile cu terţii, individual sau colectiv, în numele şi pe contul persoanei juridice.

În conformitate cu art.95 alin. (2) lit. h) din Codul fiscal, livrarea către persoanele juridice şi fizice care desfăşoară activitate de întreprinzător, inclusiv persoanele care desfăşoară activitate profesională conform legislaţiei, a proprietăţii gajate, proprietăţii ipotecate, proprietăţii sechestrate, nu constituie obiect impozabil.     [Completare în Baza generalizată a practicii fiscale în temeiul Legii pentru modificarea şi completarea unor acte legislative nr.171 din 19.12.2019, în vigoare de la data 01.01.2021]

Prin Legea nr.257/2020  cu privire la modificarea unor acte normative au fost instituite o serie de modificări în legislația fiscală și vamală, printre care se enumeră eliminarea prohibițiilor la importul autovehiculelor, precum și modificarea cotelor accizelor în funcție de termenul de exploatare a acestora.   Motivul care a stat la baza adoptării măsurilor menționate supra este faptul că, conceptual legislația, în speță legislația vamală, nu ar trebui să prevadă interziceri de bunuri (cu excepția celor a căror circulație este interzisă pe teritoriul țării, cum ar fi drogurile), iar în cazul în care se dorește restrângerea importurilor anumitor bunuri din raționamente ecologice, acestea urmează a fi realizate prin aplicarea unor impozite majorate.

Compania X prestează servicii de publicitate unei companii nerezidente Y. În schimb, compania X beneficiază din partea nerezidentului Y de servicii informaționale, în baza unui contract de compensare reciprocă. În baza contractului se efectuează decontările reciproce, astfel că, la finele perioadei fiscale, nerezidentul Y urmează să transfere companiei rezidente X diferența de sumă.    În această situație, pentru compania X apare obligația reflectării a importului și exportului de servicii în Declarația privind TVA?   

Potrivit prevederilor art. 352 alin. (1) din Codul fiscal, taxa pentru folosirea drumurilor de către autovehiculele ale căror masă totală

Conform art.95 alin. (2) lit. h) din Codul fiscal, livrarea către persoanele juridice şi fizice care desfăşoară activitate de întreprinzător, inclusiv persoanele care desfăşoară activitate profesională conform legislaţiei, a proprietăţii gajate, proprietăţii ipotecate, proprietăţii sechestrate, nu constituie obiect impozabil cu TVA.      [Completare în Baza generalizată a practicii fiscale în temeiul Legii pentru modificarea şi completarea unor acte legislative nr. 171 din 19.12.2019, în vigoare de la data 01.01.2021.]

Potrivit prevederilor art. 44 alin. (7) din Codul fiscal, în scopuri fiscale se pot folosi metode de evidenţă financiară bazate pe prevederile Standardelor Naţionale de Contabilitate (SNC) şi IFRS care nu contravin prevederilor prezentului titlu. 

Noțiunea mărcii și semnele ce pot fi înregistrate ca marcă În conformitate cu art.2 din Legea nr.38/2008 privind protecția mărcilor, marca este orice semn (vizual, sonor, olfactiv, tactil) care serveşte la individualizarea şi deosebirea produselor şi/sau serviciilor unei

Compania nerezidentă, întru desfășurarea activității de întreprinzător pe teritoriul RM, a deschis o sucursală. Urmează sau nu sucursala nerezidentului să rețină la sursa de plată impozitul pe venit din veniturile sub formă de mijloace bănești transferate către compania nerezidentă (întreprindere mamă)? Se califică aceste venituri drept dividende?   În conformitate cu art. 240 Codul Civil, sucursala este o subdiviziune separată a persoanei juridice, situată în afara sediului acesteia, care are aparenţa permanenţei, propria conducere şi dotarea materială necesară pentru a desfăşura o parte sau toate activităţile persoanei juridice.

Cota taxei locale este cotă ad valorem în procente din baza impozabilă a obiectului impunerii ori sumă absolută, stabilită de autoritatea administraţiei publice locale la adoptarea bugetului local respectiv, stabilește noua redacție a pct.3 art. 288 din Codul fiscal, care a fost aprobată prin Legea nr.204/2021 pentru modificare unor acte normative. Tot prin această lege a fost abrogat și  pct.11 al aceluiași articol, care prevedea cota maximă a taxei locale – cotă ad valorem în procente din baza impozabilă a obiectului impunerii ori sumă absolută.   Astfel, potrivit art. 292 alin.2) din CF, în anul 2022 cota taxelor locale se stabileşte de către autoritatea administraţiei publice locale în funcţie de caracteristicile obiectelor impunerii.

Ordinul nr.156 din 29 decembrie 2021 al ministrului finanțelor cu privire la modificarea Ordinului ministrului finanțelor nr. 94 din 30 iulie 2020 a fost publicat în MO nr.325-333 din 31 decembrie 2021 vine cu modificări în formularul tipizat al dării de seamă forma IPC21. În continuare oferim răspunsuri la unele întrebări ce pot apărea contribuabililor.   Care sunt modificările operate și pe care contribuabili îi vizează aceste modificări?