În Monitorul Oficial din 16 ianuarie 2015, a fost publicat Ordinul Ministerului Finanțelor nr. 03 din 12.01.2015, potrivit căruia au fost efectuate modificări și completări la Instrucţiunea „Cu privire la modul de completare a formularului Declaraţiei TDSA14 privind suma accizelor calculate la stocul de mărfuri supuse accizelor, atribuite la poziţiile tarifare 240210000, 240220, 240290000, 2403", aprobată prin Ordinul Ministerului Finanţelor nr.173 din 17.12.2014.

Unde este Moldova pe hartă se pare că ştiu doar investitorii din ţările apropiate — România, Turcia, Italia, Ucraina şi Federaţia Rusă. Dar şi ei încep afaceri la noi în ţară pentru că au legături de rudenie sau prietenie cu cetăţeni moldoveni. Pentru restul lumii încă mai rămânem o ţară în umbră sau cu prea multe probleme.

În perioada 08–12 decembrie 2014, Inspectoratul Fiscal de Stat mun. Chişinău a desfăşurat trei seminare, inclusiv unul destinat contribuabililor nou-înregistraţi, din raza teritoriului administrat, la temele: Drepturile şi obligaţiunile contribuabilului; Familiarizarea contribuabililor nou-înregistraţi cu aspectele fiscale, juridice,

Transportatorii feroviari achită o taxă din care sunt finanţate exclusiv drumurile, proprietarii de păduri cotizează la Fondul de mediu („poluatorul plăteşte“), iar pentru produsele accizabile consumatorii sunt impozitaţi în cascadă. Dacă privim România din punct de vedere strict fiscal, putem observa o serie de ciudăţenii, dintre care cele mai interesante ţin de taxele pe care le plătesc proprietarii de locomotive şi de păduri. Pe scurt, dintr-o taxă pe motorina pentru trenuri se finanţează şoselele, iar pădurile sunt tratate ca factori poluatori.

Guvernul spaniol a anunţat reduceri semnificative până în 2016 la impozitele plătite de companii şi populaţie, pentru a recompensa sacrificiile din ultimii ani şi pentru a stimula investiţiile, înfiinţarea de locuri de muncă şi competitivitatea, scrie Wall Street Journal. Scăderea taxelor va lăsa spaniolii cu mai mulţi bani în buzunar înaintea alegerilor care ar putea avea loc cel mai devreme la sfârşitul anului următor, notează publicaţia americană.

Membri ai Consiliului Consultativ al Inspectoratului Fiscal Principal de Stat s-au întrunit din nou într-o ședință ordinară, pentru a lua în dezbatere subiecte mai sensibile din aplicarea legislației fiscale. Printre chestiunile examinate au figurat, calcularea și deducerea uzurii în scopuri fiscale în cazurile în care mijloacele fixe sunt utilizate pe parcursului anului fiscal parțial, atribuirea dobânzilor la veniturile operaționale.

Cu şomajul în scădere, cu preţurile petrolului în scădere, cu dobânzile pentru economii la niveluri scăzute şi cu creşterile salariale mai rapide decât inflaţia, nemţii cumpără orice, de la mobilier de bucătărie la mâncare de la restaurante, elecrocasnice şi tricouri de sport.

În conformitate cu prevederile Legii cu privire la comerțul interior nr. 231 din 23.09.2010, produsele şi serviciile se comercializează pe teritoriul Republicii Moldova la preţuri libere de vînzare, cu excepţia preţurilor/tarifelor reglementate de către stat. Preţul la comercializarea produselor/serviciilor social importante de primă necesitate, a căror listă reflectă comportamentul consumatorilor din păturile social vulnerabile, se aprobă de către Guvern şi se reglementează prin limitarea rentabilităţii la producere şi/sau a adaosului comercial la vînzarea acestora.

Conform art.102 alin.(10) din Codul fiscal, în cazul în care furnizorul mărfurilor, serviciilor, la apariția condițiilor stabilite la art.1181 a Codului fiscal, nu a înregistrat factura fiscală în Registrul general electronic a facturilor fiscale sau a înregistrat-o cu depășirea termenului stabilit la art.1181 alin.(1)

A apărut primul din acest nou an număr al revistei «Monitorul Fiscal FISC.md» Acesta nu e Cod fiscal, așa cum a fost planificat în mod tradițional. Noi vom publica Codul fiscal ca o tipăritură separată de îndată ce Parlamentul va aproba modificările la Codul Fiscal, care vor determina politica fiscală în anul curent.

Este o întrebare care merită examinată, în condițiile în care persoanele fizice achită o rată progresivă a impozitului pe venit de 7% și 18% (cu aplicarea unor scutiri personale maxime stabilite de lege), iar persoanele juridice achită o taxă unică de 12% și au o libertate mult mai mare de a deduce anumite cheltuieli din suma totală impozabilă, iar uneori pot arata și zero profit asupra căruia să poată fi aplicat impozitul pe venit.

România: Patronatele din agricultură au anunţat săptămâna trecută că încep o campanie pentru reducerea TVA la carne. Din perspectiva celor care susţin măsura reducerilor de TVA argumentul scăderii poverii fiscale este că ar încuraja consumul, dar, important şi pentru buget, că ar diminua evaziunea fiscală reducând astfel impactul asupra veniturilor statului. Dar ce sorţi de izbândă au astfel de argumente când vorbim de una dintre principalele resurse ale statului?

Guvernele care s-au perindat la putere nu au avut o atitudine pro-business, dacă ne uităm la modificările numeroase ale Codului fiscal din ultimii 10 ani, iar aceste schimbări legislative nu au adus mai mulţi bani la buget, ci au fost însoţite de o escaladare a evaziunii fiscale la cote maxime.

În conformitate cu prevederile art.97 alin. (4) din Codul fiscal, valoarea impozabilă a livrării impozabile de mărfuri (servicii), efectuate de către un subiect al impunerii, nu poate fi mai mică decît consumurile pentru producerea lor sau decît preţul de procurare al mărfurilor livrate, sau decît valoarea în vamă a mărfurilor importate, determinată conform art.100, sau decît preţul de cost al serviciilor prestate, cu excepţia cazurilor cînd marfa şi-a pierdut calităţile de consum, cu condiţia confirmării acestui fapt de către organele şi serviciile abilitate cu astfel de funcţii. Începînd cu 13.04.2012, prevederile prezentului alineat nu se aplică pentru livrările producţiei de fabricaţie proprie din fitotehnie şi horticultură în formă naturală şi producţiei de fabricaţie proprie din zootehnie în formă naturală, masă vie şi sacrificată, efectuate de agenţii economici producători agricoli. Astfel, în contextual celor menţionate, calcularea suplimentară a TVA la diferenţă nu se efectuează.

În cadrul Expoziției „Fabricat în Moldova” echipa pentru susținerea businessului mic a Băncii Europene pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD) a ieșit să comunice cu antreprenorii, informîndu-i cum poate fi obținut un grant. Proiecte similare sînt implementate în 25 de țări din lume, începînd cu anul 1993. În această perioadă ei au ajutat 14 mii de întreprinderi să facă rost de know-how. În Moldova această echipă a BERD activează din 2005, în această perioadă de ajutorul ei beneficiind 543 de întreprinderi moldovenești, relatează NOI.md.

Timp de trei ani, Programul de credite Compact a sprijinit 52 de antreprenori. În ultimii ani, Republica Moldova a beneficiat de o asistență externă solidă. Sursele financiare au fost direcționate pentru reabilitarea drumurilor, pentru modernizarea educaţiei sau a sistemului de sănătate, dar și pentru agricultură sau dezvoltarea afacerilor. Scopul lor e să încurajeze inițierea și consolidarea businessului mic și mijlociu din țara noastră sau, așa cum este cazul creditelor oferite în cadrul Programului Compact, să susțină agricultura performantă.

Iniţiativa legislativă a deputaţilor Chiril Lucinschi şi Corina Fusu cu privire la introducerea TVA pentru presa străină importată în Republica Moldova nu a primit avizul pozitiv al Guvernului. Potrivit autorilor iniţiativei, obiectivul proiectului este de a susţine piaţa media autohtonă şi de a elimina concurenţa neloială.

În Monitorul Oficial de astăzi, 31 octombrie, a fost publicată Hotărîrea Guvernului nr. 874 din 21.10.2014, prin care a fost aprobat Regulamentul privind procedura de beneficiere de scutirea de accize a distilatelor obţinute pe bază de vin (distilatul pentru divin, distilatul de vin, distilatul de tescovină de struguri, distilatul de drojdie de vin, alcoolul etilic de origine vitivinicolă) şi modul de evidenţă a acestor distilate expediate (transportate) din încăperea de acciz pentru utilizare în calitate de materie primă la producerea altor mărfuri.

Prăbușirea cu peste 20 la sută a rublei rusești la data de 16 decembrie nu reprezintă criza în sine, ci manifestarea dramatică a unei crize care s-a copt în Federația Rusă în ultimii doi ani. Indicatori ai crizei se manifestau și în vremurile când prețul petrolului era peste 100 USD. Aventurile geopolitice ale Rusiei în Ucraina și sancțiunile economice, comerciale și financiare de răspuns ale Occidentului au sporit presiunile asupra economiei rusești și au accelerat manifestarea explozivă a crizei prin prăbușirea valutei naționale, dar acestea nu sunt cauzele în sine ale crizei.

Autorităţile solicită plata taxei hoteliere nu doar pe noaptea de cazare, ci şi pe micul dejun inclus în oferte, ceea ce face ca impozitul să crească cu 20%, afectând profitabilitatea sectorului, susţine Radu Enache, preşedintele FIHR, dar Ministerul Finanţelor precizează că încă analizează situaţia. "În România anului 2014, la aproape şase ani de la începerea crizei economice mondiale, industria hoteliera subzistă cu mare greutate. O industrie care a fost atât de lovită de criză în 2009, pierzând aproape 25% din cifra de afaceri anuală, care nici până acum nu a fost recuperată, a fost lovită în plus de minunaţii noştri guvernanţi, în 2010, prin majorarea TVA-ului (in condiţiile în care în alte ţări din UE a fost instantaneu scăzută) la restaurante şi evenimente", a spus Radu Enache, preşedintele Federaţiei Industriei Hoteliere din România (FIHR).