În perioada stării de urgență anunțată în condițiile pandemiei provocate de răspândirea coronavirusului COVID-19, mai multe entități au manifestat dorința de a oferi suport, în special instituțiilor medico-sanitare, dar și cetățenilor aflați în situație financiară mai gravă. În prezentul articol ne propunem să analizăm impactul fiscal atât pentru donatori, cât și pentru beneficiari, în contextul legislației în vigoare.

Ca rezultat al multiplelor întrebări și interpelări recepționate cu referire la subiectul operațiunilor de încasări și plăți în numerar, precum și în contextul intrării în vigoare, din 1 aprilie anul 2025, a Legii nr. 34/2024 privind efectuarea decontărilor în numerar şi pentru modificarea unor acte normative (în continuare – Legea nr. 34/2024)

Entitatea „X” se reorganizează prin absorbția entității „Y”. Entitatea „Y” (entitate absorbită) a înregistrat în ultimii 3 ani pierderi fiscale. Are dreptul entitatea

Ministerul Finanțelor a publicat în Monitorul Oficial de astăzi, 10 septembrie 2021, Ordinul nr. 75 din 1 iunie curent cu privire la modificarea și completarea Normelor metodologice privind executarea de casă a bugetelor componente ale bugetului public național și a mijloacelor extrabugetare prin sistemul trezorerial al Ministerului Finanțelor, aprobate prin Ordinul MF nr. 215/2015.   Potrivit documentului, sintagma „extrasul trezorerial (Forma FD-033) se substituie cu sintagma „extrasul din cont bancar (Forma FD-031), iar cap. V (Raportarea bugetară) a fost completat cu puncte ce vizează activitatea Trezoreriei de Stat și a celor regionale ale Ministerului Finanțelor.

19-23 mai 2025

27 ianuarie 2025 - 31 ianuarie 2025

Conform deciziei fondatorului, entitatea „X” SRL a fost lichidată și radiată din Registrul de stat al persoanelor juridice (în continuare – Registru), având înregistrată în contul curent al contribuabilului o sumă plătită în plus aferent TVA în mărime de 1000 lei. După radierea entității din Registru, fondatorul solicită Serviciului Fiscal

Orice agent economic care practică activitate de antreprenoriat, inclusiv cei din sectorul agricol, obligatoriu trebuie să confirme documentar toate costurile (expresia valorică a resurselor utilizate) pentru justificarea producerii acestora. Ținând cont de faptul că îngrijirea şi întreținerea plantațiilor pomicole se asociază cu o multitudine de costuri, dintre care cele mai semnificative se referă la resursele utilizate din componența activelor curente și costurile aferente retribuirii muncii angajaților, venim în sprijinul producătorilor agricoli cu articolul „Perfectarea documentară a costurilor în subsectorul pomicol”.  

29 aprilie -02 mai 2025

La virarea la bugetul de stat a defalcărilor pentru finanţarea sistemului de documente normative în construcţii de către contribuabili urmează a fi consultate prevederile Legii nr. 721/1996 (Lege nr. 721/1996) privind calitatea în construcţii.

Parteneriatul public-privat (în continuare – PPP) este un instrument de dezvoltare pe termen mediu și lung a infrastructurii şi a serviciilor publice, îmbinând avantajele sectorului privat şi ale sectorului public.

22.07.24 - 26.07.24

Serviciul Fiscal de Stat, pe parcursul perioadei ianuarie – mai 2022, în scopul stabilirii modului de respectare a legislației în vigoare în partea ce vizează respectarea formării prețurilor de comercializare pe piața internă a produselor social-importante, a întreprins următoarele acțiuni: 303 controale fiscale prin metoda verificării operative, la contribuabilii care desfășoară comerț cu amănuntul în unități comerciale; 19 controale prin metoda verificării faptice, cu scopul inventarierii stocului de mărfuri depozitat în spațiile de păstrare (depozite/ depozite comerciale) pentru care modul de formare a prețului este reglementat de către stat;

13 ianuarie 2025 - 17 ianuarie 2025

 Unul din cele mai importante sectoare ale sistemului contabil naţional reprezintă contabilitatea de gestiune, care este un „sistem de colectare, prelucrare, pregătire şi transmitere a informaţiei contabile pentru planificarea, calcularea costurilor, verificarea şi analiza executării bugetelor, în scopul pregătirii rapoartelor interne pentru luarea deciziilor manageriale”1. Acest important sistem foloseşte metode şi procedee proprii, are trăsături distinctive şi formează un cerc vast de indicatori, care, la rândul său, influenţează nemijlocit conţinutul şi scopurile contabilităţii financiare. Importanţa acesteia rezultă din tipul de conexiune care prevede realizarea legăturilor reciproce cu ajutorul conturilor de control (adică a

Prevederile Ordinului Ministerului Agriculturii și Industriei Alimentare nr. 148 din 20.09.2024 care vine să creeze cadrul normativ secundar necesar asigurării implementării Legii nr. 105/2024 cu privire la rețeaua de colectare a informațiilor agricole, publicat joi, 3 octombrie curent în Monitorul oficial, vor intra în vigoare la data de 16 mai anul 2026.

Entitățile din sistemul bugetar sunt obligate să prezinte rapoartele financiare pentru anul 2021 pe suport de hârtie și în format electronic, prin Sistemul Informațional de Gestionare a Finanțelor Publice al Ministerului Finanțelor (modulul CNFD) strict în termenele stabilite pentru autoritățile publice centrale și direcțiile finanțe ale unităților administrativ-teritoriale în Anexele 1 și 2 la OMF nr. 144 din 09.12.2021 ce variază între 14 februarie și 3 martie 2022. La rândul lor, conform pct. 2 din ordinul menționat, conducătorii autorităților publice centrale, șefii direcțiilor finanțe ale unităților administrativ-teritoriale (UAT) pentru  asigurarea prezentării rapoartelor financiare pentru anul 2021 în termenele menționate stabilesc termenele de prezentare a rapoartelor financiare pentru entitățile bugetare subordonate.   În ediția din februarie a revistei „monitorul fiscal FISC.md” publicăm pentru persoanele responsabile pentru întocmirea rapoartelor financiare articol „Specificul raportării financiare anuale 2021 în entitățile bugetare” elaborat de Elena Taban,

Potrivit art. 31 alin. (1) din Codul fiscal, se permite deducerea oricărei datorii compromise, conform legislației, dacă această datorie s-a format în cadrul desfășurării activității de întreprinzător. Articolul 5 subpct. 32) din Codul fiscal definește datoria compromisă ca

În practică entitățile se confruntă cu multiple întrebări, precum: • Care este structura obligatorie a politicilor contabile, ce pot sa conțină politicile contabile, dar nu este obligatoriu, precum și: − trebuie să includem în politici contabile proceduri contabile interne, precum aspecte ale contabilității de gestiune, cu privire la organizare si administrarea documentelor primare în cadrul entității etc.; − normele de pierderi stabilite și adoptate;

Legea nr. 308/2017 cu privire la prevenirea și combaterea spălării banilor și finanțării terorismului (în continuare - Legea nr. 308/2017) stabilește cadrul de reglementare privind măsurile de prevenire