Încasările la bugetul public național (BPN) administrate de Serviciul Fiscal de Stat au constituit 4,0 mld. lei în prima lună a anului 2022, ceea ce denotă o creștere de 532,0 mil. lei sau cu 15,5 % în raport cu perioada similară a anului precedent. Astfel, la bugetul de stat (BS), în anul 2022 s-au încasat peste 1,7 mld. lei, ceea ce constituie cu circa 186,0 mil. lei mai mult comparativ cu aceeași perioadă a anului 2021, sau o creștere de 11,8 %. 

Legea contabilității și raportării financiare nr.  287 din 15.12.2017 (Legea nr. 287/2017) se aplică organizaţiilor necomerciale înregistrate în Republica Moldova (ONC). Criteriile de atribuire a categoriei prevăzute în art. 4 al Legii nr. 287/2017 nu se aplică ONC în scopul raportării financiare. În conformitate cu art. 5 alin. (5) din Legea nr. 287/2017, ONC țin contabilitatea în partidă dublă și întocmesc situații financiare

Serviciul Fiscal de Stat anunță că a încasat 12,4 mld. lei la bugetul public național în primele patru luni ale anului 2020. Această cifră constituie o creștere de 27,0 mil. lei sau cu 0,2 % în raport cu perioada similară a anului precedent. Potrivit componentelor bugetului public național, statisticile sunt următoarele:

Inițiativa legislativă înregistrată în Parlament de un grup de deputați presupune completarea Codului muncii (CM) cu noțiunea „formule flexibile de muncă” prin care se subînțeleg programe de muncă care le oferă posibilitatea salariaților să-și adapteze programul de lucru, inclusiv prin utilizarea muncii la distanță, a regimului flexibil de muncă, timpului de muncă parțial sau a săptămânii de lucru comprimată.   În condițiile aprobării proiectului în redacția propusă, formulele flexibile de muncă se vor institui prin acordul dintre salariat şi angajator, la solicitarea salariatului sau a angajatorului, atât la momentul angajării, cât și după încheierea contractului individual de muncă. Acestea se vor referi  la flexibilitate:

Cabinetul de miniștri susține conceptual inițiativa legislativă de modificare a unor acte normative, inclusiv a Codului muncii, prin care se propune revizuirea conceptului programului flexibil și reglementarea formulelor flexibile de muncă (art.100/1 din Cod).

Bonurile emise de echipamentele de casă și control (ECC) pot avea atât formă fizică (pe hârtie), cât și electronică, în funcție de specificațiile tehnice ale echipamentului emitent. Indiferent de forma bonului, acestea au aceeași valoare juridică în raporturile civile.   Proiectul cu privire la modificarea unor acte legislative, înregistrat în Parlament cu titlu de inițiativă legislativă, prevede completarea pct. 40 al art. 5 din Codul fiscal (CF) cu respective norma care, în opinia autorilor, va exclude cazurile în care bonurile electronice ar putea fi desconsiderate pentru probarea operațiunilor economice atât în relațiile cu aspecte fiscale, cât în cele civile.

Asociația de economii și împrumut (AEÎ), conform prevederilor art. 7 al Legii asociațiilor de economii și împrumut nr. 139/2007 (în continuare – Legea nr. 139/2007), în funcție de categoria licenței pe care o deține, desfășoară activitate operațională de atragere a mijloacelor bănești sub formă de depuneri de economii de la membrii săi, credite, împrumuturi și alte mijloace, în scopul acordării împrumuturilor membrilor săi, precum și efectuarea investițiilor financiare în conformitate cu politica de investiții aprobată de către consiliul AEÎ.

Întreprinderea are în proprietate construcții speciale (hangare) destinate pentru păstrare, procesare, uscare și condiționare a cerealelor, care nu sunt evaluate de către organele cadastrale. Se încadrează aceste bunuri imobile în categoria construcțiilor cu destinație agricolă, astfel încât să poată fi aplicată cota impozitului pe bunurile imobiliare în mărime de 0,1%, sau se aplică prevederile pct. 11, anexa nr. 2 la Legea pentru punerea în aplicare a Titlului VI din Codul fiscal nr. 1056-XIV din 16.06.2000 (Legea nr. 1056-XIV)?

Veniturile în bugetul public național administrate de Serviciul Fiscal de Stat au constituit în 11 luni ale anului curent 42,0 mld. lei, ceea ce denotă o creștere cu peste 6,1 mld lei sau cu 17,3 % în raport cu perioada similară a anului precedent.   Astfel, în bugetul de stat au fost încasate 17,7 mld. lei, ceea ce constituie cu 2,7 mld. lei mai mult comparativ cu aceeași perioadă a anului 2020 sau o creștere cu 18,1 %.   

La data de 11 februarie curent a intrat în vigoare Ordinul nr.53 cu privire la aprobarea formularului tipizat al Dării de seamă privind taxele în Fondul de susținere a populației și a Instrucțiunii privind modul de completare și de prezentare a acesteia (OSFS nr.53/2022) aprobat de Serviciul Fiscal de Stat la 7 februarie 2022, documentul fiind publicat în MO.   Operarea modificărilor în forma TFSP20 derivă din prevederile Legii nr.204/2021 pentru modificarea unor acte normative (politica fiscală și vamală pentru anul curent), prin care au fost operate modificări în Legea nr.827/2020 Fondului de susținere a populației. Amintim, din 1 ianuarie 2022

Încasările în bugetul public național administrate de Serviciul Fiscal de Stat în 10 luni ale anului curent au constituit 38,3 mld. lei, ceea ce denotă o creștere cu peste 5,7 mld. lei sau cu 17,7 % în raport cu perioada similară a anului precedent.   Astfel, în BPN în lunile ianuarie-octombrie ale anului 2021 au fost încasate 16,2 mld. lei, ceea ce constituie cu 2,5 mld. lei mai mult comparativ cu aceeași perioadă a anului 2020, creșterea fiind cu 18,2%.  În bugetele locale s-au înregistrat încasări în sumă de 4,3 mld. lei, ceea ce reprezintă cu 920 mil. lei mai mult (cu 27,1%) comparativ cu perioada similară a anului precedent.

Monopol fiscal este statutul atribuit de Guvern unei întreprinderi sau grupului de întreprinderi pentru a desfășura în exclusivitate o activitate economică aferentă unor bunuri, servicii, grup de bunuri sau grup de servicii, prevede proiectul completărilor la Legea nr. 845/1992 cu privire la antreprenoriat și întreprinderi elaborat de Ministerul Economiei și examinat de secretarii de stat în cadrul ședinței desfășurate pe data de 5 mai. Astfel, în condițiile aprobării documentului în redacția propusă, Legea nr. 845/1992 va fi completată cu cap. VI2 –„Întreprinderea cu statut de monopol fiscal”.   Conform proiectului, statutul de monopol fiscal poată fi atribuit doar întreprinderii

Prin Legea nr. 356/2022, începând cu anul 2023 de la 6 mii lei până la 12 mii lei este majorat plafonul de constatare a mijloacelor fixe pe care se calculează amortizarea. Luând în considerare circumstanțele economice ale entității, aceasta dorește să utilizeze plafonul existent până în anul 2023 aferent constatării mijlocului fix. Care sunt consecințele fiscale?

Controlul fiscal la persoana fizică demarează în baza deciziei de inițiere a controlului fiscal. În acest sens, Serviciul Fiscal de Stat (în continuare – SFS) efectuează citarea persoanei fizice supuse verificării pentru a o înștiința despre inițierea controlului fiscal. Citația se va emite în conformitate cu prevederile art. 226 alin. (1)–(3) din Codul fiscal (în continuare – CF).

În Monitorul Oficial din 24 decembrie curent a fost publicat Ordinul Ministerului Finanțelor nr. 147 din 14 decembrie 2021 cu privire la modificarea Regulamentului privind administrarea Clasificației bugetare. În continuare vă propunem să luați cunoștință cu prevederile Ordinului publicat. În conformitate cu prevederile art.20 alin.(1) litera1), art.27 alin.(2) și art.65 alin.(1)-(2) din Legea finanțelor publice și responsabilității bugetar-fiscale nr.181/2014, în scopul reglementării în domeniul Clasificației bugetare,

Proiectul ordinului cu privire la aprobarea formularului tipizat al dării de seamă privind taxele în Fondul de susținere a populației (forma TFSP20) și a instrucțiunii privind modul de completare și de prezentare a acesteia a fost elaborat de Serviciul Fiscal de Stat și este propus pentru consultări publice. Potrivit proiectului, Ordinul SFS nr.238/2020, prin care a fost aprobată dare de seamă în vigoare la momentul de față, urmează a fi abrogat.   Astfel, ultima perioadă de raportare conform formularului aprobat prin acesta va fi e luna decembrie a anului 2021, iar darea de seamă privind taxele în Fondul de susținere a populației (Forma TFSP20), aprobată prin proiectul de ordin examinat se va prezenta de către contribuabili pentru perioadele fiscale începând cu 1 ianuarie 2022.

Legea nr. 231/2010 cu privire la comerțul interior ar putea fi suplinită cu o noțiune ce reglementează comerțul electronic, care, potrivit proiectului de lege ce prevede operarea modificărilor și completărilor în peste 20 de legi, reprezintă activitatea de comerț a persoanelor fizice şi juridice de vânzare a bunurilor, executare a lucrărilor sau prestare a serviciilor, desfășurată prin intermediul mijloacelor electronice, mijloacelor de comunicare la distanță, contractelor la distanță.   Amintim că documentul este elaborat de Ministerul Economiei cu suportul Consiliului Economic de pe lângă Prim-ministru și al USAID Moldova, poate fi consultat până la 3 iunie curent.

Înregistrarea dreptului de proprietate comună în devălmășie a soților asupra bunurilor imobile se efectuează potrivit actului justificativ pe care se întemeiază înregistrarea, în care sunt indicați ambii soți ca titulari ai dreptului sau în care este indicat expres că bunul se dobândește în devălmășie cu celălalt soț. Cererea se depune de către soțul indicat în actul justificativ, în cazul în care bunurile sunt deținute în devălmășie, sau de fiecare dintre soți, în cazul în care bunurile sunt deținute pe cote-părți. Dacă în actul justificativ este indicat ca titular doar unul dintre soți, înregistrarea dreptului de proprietate comună în devălmășie se va face la cererea scrisă a soțului indicat în act, iar bunurile au fost dobândite în timpul căsătoriei.

Aspectele fiscale aferente TVA   În conformitate cu prevederile Codului fiscal: • livrare impozabilă – livrare de mărfuri, livrare (prestare) de servicii, cu excepţia celor scutite de TVA, fără drept de deducere, efectuate de către subiectul impozabil în procesul activităţii de întreprinzător (art.93 pct.6));   • obiecte impozabile cu TVA reprezintă livrarea mărfurilor, serviciilor de către subiecţii impozabili, reprezentând rezultatul activităţii lor de întreprinzător în RM (art.95 alin.(1) lit.a));

Conform legislației fiscale, procedura controlului fiscal constă într-un ansamblu de metode şi operațiuni de organizare şi desfășurare a controlului, precum şi de valorificare a rezultatelor acestuia. În continuare vor fi analizate metodele şi operațiunile de organizare şi desfășurare a controlului fiscal, fiind o parte componentă a unei serii de articole cu privire la controlul fiscal.