Pentru realizarea măsurilor sociale incluse în proiectul de lege pentru modificarea Codului muncii al RM nr.154/2003 autorii proiectului preconizează, doar pentru ultimul trimestru al anului 2021, cheltuieli în valoare de 285 mil. lei. Amintim că proiectul de lege a obținut avizul pozitiv al Guvernului în cadrul ședinței din 30 septembrie, iar în ziua imediat următoare a fost aprobat în prima lectură de Legislativ cu votul a 56 de deputați.   Astfel, Codul muncii poate fi completat cu prevederea ce va permite angajatorilor să stabilească pentru cel puțin 25% din numărul total al angajaților un program de activitate redusă, cu achitarea salariului pentru timpul efectiv lucrat, iar statul ar putea plăti salariaților, parțial, diferența de salariu.

Lipsa unei planificări adecvate a fluxurilor de numerar pe termen lung, întârzierile la plăți sau pierderea unui client crucial, împrumuturile excesive pentru a accelera creșterea afacerii, dar și aplicarea unei strategii de afaceri riscantă și nesigură, concurența și pierderea angajaților care contribuie la succesul afacerii se regăsesc printre motivele intrării întreprinderilor în stare de insolvență, constată autorii proiectului de hotărâre de Guvern cu privire la aprobarea Programului „A doua șansă”.   Potrivit documentului, Programul ce va fi implementat de Organizația pentru Dezvoltarea Sectorului Întreprinderilor Mici și Mijlocii (ODIMM) va constitui o schemă de ajutor de minimis și cad sub incidența Legii cu privire la ajutorul de stat și a Regulamentului privind ajutorul de minimis.

Deseori se întâmplă că o companie care a apelat anterior la un credit bancar solicită peste un timp de la același creditor alt credit analogic și primește oferta de creditare cu o rată mai ridicată a dobânzii. Știind că rata de refinanțare a Băncii Naționale a Moldovei (BNM) este în scădere, debitorul devine nedumerit, dacă nu indignat. Explicațiile băncii sunt următoarele: mărimea de scoring a companiei s-a înrăutățit față de data precedentă, banca suportă riscul mai mare și ridică rata dobânzii. În asemenea condiții debitorul se străduiește să înțeleagă ce este „scoring”-ul și de ce depinde prețul creditului de așa ceva?

Platformele de finanțare participativă (crowdfunding) ar putea deveni instrumente de atragere a economiilor cetățenilor aflați peste hotare și platforme de investiții pentru capitalul aflat deja în țară. Start-up-urile și ÎMM-urile ar avea o alternativă mai accesibilă de finanțare ce ar putea genera noi locuri de muncă. Totuși, în Republica Moldova un cadru normativ special pentru prestarea serviciilor de finanțare participativă nu a fost elaborat, iar dezvoltarea acestuia a fost abordată în cadrul Fintech Moldova Conference 2021, dedicată transformărilor digitale ale ecosistemului financiar.   „Legislația națională prevede doar o definiție a finanțării participative ce acoperă o singură categorie a acestui domeniu. Această prevedere este insuficientă

Profesia de administrator al insolvabilității implică efectuarea şi întreprinderea unui spectru larg de acțiuni complexe care, la rândul lor, predefinesc din start o multitudine de atribuții şi drepturi pentru administrator şi lichidator. Astfel, în art. 66 din Legea insolvabilității nr. 149/2012 sunt stabilite  atribuțiile administratorului sau lichidatorului în cadrul procedurii de insolvabilitate.     Conform prevederilor art. 66 alin. (1) lit. m) din Legea nr. 149/2012, administratorul şi lichidatorul are atribuția de

În Monitorul Oficial1 a fost publicată Legea nr. 59 din 17 martie 2022 privind modificarea unor acte normative, care vine cu amendamente și la Legea insolvabilității nr. 149/2012 și are drept scop înlăturarea lacunelor legislative și a neconcordanțelor normative dintre Legea insolvabilității și Codul de procedură civilă (CPC). Acestea țin de modalitatea contestării hotărârilor instanței de insolvabilitate, precum și instituirea apelului drept unica cale de atac ce poate fi exercitată împotriva hotărârilor instanței de insolvabilitate.   Astfel, conform modificărilor operate, cererile de declarare a insolvabilității urmează a fi depuse la judecătoria competentă, în baza prevederilor CPC.

În Lista produselor alimentare provenite din lanțul alimentar scurt ce urmează a fi plasate în rețelele comerciale în proporție de cel puțin 50% din lungimea liniară a raftului comercial (Lista) ar putea fi incluse 132 poziții. Proiectul hotărârii de Guvern cu privire la aprobarea Listei a fost elaborat de Ministerul Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului și a fost propus pentru examinare în cadrul ședinței secretarilor de stat din 24 iunie curent.   Menționăm că proiectul a fost elaborat întru executarea prevederilor Legii nr. 231/2010 cu privire la comerțul interior, conform căreia (art. 211 alin. (12)) Guvernul urmează să aprobe Lista produselor alimentare provenite din lanțul alimentar scurt, care urmează a fi achiziționate de  comerciant și expuse în proporție de cel puțin 50% din lungimea liniară a raftului comercial.

Măsurarea, evaluarea, cunoașterea, gestiunea și controlul activelor atribuite la categoria „Active neproductive” sunt aspecte destul de problematice în sectorul bugetar. Acestea sunt condiţionate, în mare parte, de nesoluționarea metodologică în actele de reglementare în domeniu, din care motiv rămân a fi frecvent abordate în literatura de specialitate, generând multiple discuţii și sugestii în rândurile profesioniștilor.

La data de 17 martie curent, prin Hotărârea nr. 55 din 17.03.2020, Parlamentul a aprobat declararea stării de urgență pe întreg teritoriul Republicii Moldova pe perioada 17 martie – 15 mai 2020. Astfel, în această perioada Comisia pentru Situaţii Excepţionale a RM (Comisia) va emite dispoziţii în vederea punerii în executare a acţiunilor necesare în vederea prevenirii, diminuării şi lichidării consecinţelor pandemiei de coronavirus (COVID-19). Hotărârea mai prevede că, dispoziţiile Comisiei sunt obligatorii şi executorii pentru conducătorii autorităţilor administraţiei publice centrale şi locale, ai agenţilor economici, ai instituţiilor publice, precum şi pentru cetăţeni şi alte persoane aflate pe teritoriul RM. Dispoziţiile emise de Comisie intră în vigoare din momentul adoptării.

Până la 25 martie curent contribuabilii urmează în mod obligatoriu să depună Declarația cu privire la impozitul pe venit (VEN12). În acest context, P.P.” „monitorul fiscal FISC.md” vine cu un suport pentru subiecții declarării, publicând în ediția din februarie articolul „Reper pentru întocmirea Declarației VEN12 pentru anul 2021” elaborat de Marina Brihuneț, în care autorul se expune asupra mai multor aspecte importante ce vizează perfectarea Declarației. Articolul este disponibil în rubrica Practica fiscală.

Prin Legea nr.212/2023 pentru modificarea unor acte normative (ce vizează politica bugetar-fiscală) au fost operate un șir de modificări la Codul fiscal și alte acte normative conexe. În continuare vom prezenta principalele modificări/completări

Serviciul Fiscal de Stat anunță despre selectarea asociațiilor de afaceri în componența Consiliului pentru soluționarea disputelor al SFS, conform prevederilor pct. 2 al Hotărârii Guvernului nr. 380 din 25 aprilie 2018 cu privire la aprobarea Regulamentului-cadru privind organizarea și funcționarea Consiliului pentru soluționarea disputelor în cadrul organelor de control. Membri ai Consiliului din partea mediului de afaceri pot fi asociațiile ce îndeplinesc următoarele condiții:

Desfășurarea procedurii de insolvabilitate se poate realiza în mai multe modalități, în funcție de starea financiar-economică a debitorului și scopul urmărit de debitor/creditori.

Organele cu atribuţii de administrare fiscală expun informaţia privind lipsa sau existenţa restanţelor față de buget pentru a fi accesată de către persoana fizică prin intermediul portalului guvernamental al cetățeanului și persoana juridică prin intermediul portalului guvernamental al antreprenorului. Documentele electronice descărcate din cadrul portalului guvernamental al cetățeanului și portalului guvernamental al antreprenorului sunt semnate electronic de către posesorul acestor portaluri și au aceeași valoare juridică ca și documentele eliberate pe suport de hârtie de către organele cu atribuţii de administrare fiscală.

Pe parcursul anului 2020, din contul mijloacelor Fondului rutier au fost executate lucrări de întreținere și reparație a drumurilor publice naționale în sumă de peste 1,5 mld. lei, dintre care 35 mil. lei au fost utilizate pentru lucrările de proiectare, 73 mil. lei – pentru cofinanțarea proiectelor de reabilitare a drumurilor, iar alte 2,691 mil. lei au fost distribuite pentru procurarea utilajului și echipamentului pentru dotarea laboratorului de încercări al Î. S. „Administrația de Stat a Drumurilor”.   Raportul de implementare a Programului privind repartizarea mijloacelor fondului rutier pentru drumurile publice naționale pentru anul 2020 a fost publicat în Monitorul Oficial din 2 iulie curent.

Instanţa de insolvabilitate, la cererea administratorului insolvabilităţii/ lichidatorului, a comitetului creditorilor sau a oricărui creditor care are interes legitim poate dispune ca o parte din datoriile debitorului insolvabil să fie suportate de membrii organelor lui de conducere şi/sau de supraveghere, precum şi de orice altă persoană, care i-au cauzat insolvabilitatea, prevede art.248 din Legea insolvabilităţii nr.149/2012, stabilind și acțiunile ce au cauzat insolvabilitatea1.   Aplicarea prevederilor menționate supra nu exclude aplicarea faţă de debitor a unor sancţiuni contravenţionale sau pedepse penale pentru fapte ce constituie contravenţii sau infracţiuni.

Entitățile autohtone, în conformitate cu prevederile Standardelor Naționale de Contabilitate (în continuare – SNC) și art. 22 din Legea contabilității și raportării financiare nr. 287/2017 (în continuare – Legea nr. 287/2017), sunt obligate să prezinte nota explicativă (ca parte componentă a situațiilor financiare), iar entitățile mijlocii, entitățile

Fluxul de documente în raport cu notarii se efectuează în prezent exclusiv pe suport de hârtie, cu toate că legislația prevede utilizarea formei electronice pentru mai multe acte nu doar pentru desfășurarea activității economice, dar și pentru viața socială. Astfel, continuă să persiste practici în care autoritățile și notarii nu acceptă și nu emit documente electronice și nici nu operează cu dosare electronice, cu toate că un număr suficient de notari dețin semnături electronice și mijloace de comunicare electronică corespunzătoare.   Astăzi, pe platforma Consiliului Economic pe lângă Prim-ministru, s-a întrunit în ședință Consiliul consultativ pentru digitalizarea economiei – iConsiliu, fiind puse în discuție aspecte ce vizează digitalizarea activității notariale.

Astăzi, 18 noiembrie, în cadrul unui eveniment organizat de PRIAevents în colaborare cu Agenția Națională pentru Siguranța Alimentelor, Asociația Națională a Companiilor din Domeniul TIC, Asociația Femeilor Antreprenoare din Moldova și alți parteneri, au fost premiate cele mai bune ÎMM-uri din țara noastră.   Astfel, 13 întreprinderi din sector ce activează în mai multe localități din țară (Bălți, Dondușeni, Drochia, Soroca, Chișinău, Cimișlia, Ungheni etc.)  au primit distincții la o serie de categorii precum:

Societatea pe acţiuni (în continuare – SA) este societatea comercială al cărei capital social este în întregime divizat în acţiuni şi ale cărei obligaţii sunt garantate cu patrimoniul societăţii. În conformitate cu art. 2 din Legea nr. 1134/1997 privind societățile pe acțiuni (în continuare – Legea nr.1134/1997), capitalul social al societății se constituie din valoarea aporturilor primite în contul achitării acţiunilor, iar art. 38 alin. (2) din lege stabilește mărimea minimă a acestuia care nu poate fi mai mică de 600 000 de lei.