Contribuabilii, persoane fizice rezidente, care doresc să își verifice existența obligației fiscale restante o pot face online, prin intermediul serviciului „Contul curent al contribuabilului”, disponibil pe portalul www.sfs.md sau prin intermediul Portalului Guvernamental al cetățeanului www.mcabinet.gov.md.

În conformitate cu prevederile art. 323 alin. (7) din Legea viei și vinului nr. 57 din 10 martie 2006, plătitorul de contribuţii obligatorii calculează de sine stătător sumele datorate către Fondul Viei și Vinului (Fond) şi efectuează plata în decurs de cel mult 120 de zile calendaristice din ziua de eliberare a facturii fiscale. În acelaşi termen, plătitorul prezintă Serviciului Fiscal de Stat calculul contribuţiei conform unui formular tipizat, aprobat de către autoritatea fiscală. De asemenea, potrivit normei prevăzute la alin. (9) al articolului menționat, pentru sumele datorate Fondului se calculează penalitate în valoare de 0,1% din suma datoriei pentru fiecare zi de întârziere de la expirarea termenului de plată indicat supra.

Este necesar de menționat că, potrivit art. 992 alin. (1) și (2) din Codul Civil nr. 1107/2002, contract este acordul de voinţă realizat între două sau mai multe persoane prin care se stabilesc, se modifică sau se sting raporturi juridice

În Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr. 519-522 din 03 octombrie 2025 au fost publicate modificări la Anexa nr. 1 din Ordinul Ministrului Finanțelor nr. 115/2021 pentru aprobarea Documentației standard pentru realizarea achizițiilor

Conform art.93 pct.16) din CF, factură fiscală reprezintă formular tipizat de document primar cu regim special, pe suport de hîrtie sau în formă electronică, prezentat cumpărătorului (beneficiarului) la livrare de mărfuri, servicii.

În cadrul procesului de insolvabilitate, obligațiile fiscale se divizează în obligații istorice și obligații curente. Potrivit prevederilor art. 1 alin. (1) din Legea insolvabilității nr. 149 din 29.06.2012 (în continuare – Legea nr.149), scopul acesteia este instituirea cadrului juridic privind stabilirea unei proceduri colective pentru satisfacerea creanţelor creditorilor din contul patrimoniului debitorului prin aplicarea faţă de acesta a procedurii de restructurare sau a procedurii falimentului şi prin distribuirea produsului finit, iar art. 2 definește noțiunile de obligaţie fiscală și obligaţii de plată curente.

Două persoane fizice, una rezidentă a Republicii Moldova, iar cealaltă – nerezidentă, în anul 2018 au constituit societatea cu răspundere limitată „B”. Fiecare din persoanele menţionate a depus în capitalul social al acesteia câte 50 000 lei. Ulterior, în luna septembrie 2021, persoana fizică nerezidentă și-a retras cota sa de participare în capitalul social al SRL „B”. În asemenea caz, apare sau nu obligația de reţinere a impozitului pe venit din suma retrasă de către nerezident sau acesta urmează să declare de sine stătător suma primită? 

Potrivit art. 15 alin. (1) din Legea insolvabilității nr. 149 din 29.06.2012 (Legea nr. 149/2012), în cazul insolvabilității debitorului din culpa fondatorilor (membrilor) lui, a membrilor organului executiv sau a unor alte persoane care au dreptul de a da indicații obligatorii pentru debitor ori care pot influența în alt mod acțiunile debitorului (insolvabilitate intenționată), aceștia poartă răspundere subsidiară solidară față de creditori în măsura în care bunurile debitorului sunt insuficiente pentru executarea creanțelor creditorilor. Conform art. 247 din Legea nr. 149/2012, în sensul prezentei legi, membri ai organelor de conducere ai debitorului pot fi:

Modul de aplicare a principiului taxării inverse, deși a fost descris pe paginile noastre sub diferite aspecte, încă mai provoacă întrebări contribuabililor, ținând cont de anumite situații ce apar în activitatea cotidiană. Astăzi oferim explicații ce țin de taxarea inversă în cazul în care unul dintre contragenți este în procedura de restructurare și realizare a planului, iar altul este declarat în proces de insolvabilitate.  

Ministerul Dezvoltării Economice și Digitalizării, cu suportul Băncii Mondiale, a elaborat proiectul de lege pentru modificarea unor acte normative care propune optimizarea actelor permisive, implementarea prevederilor căruia va contribui la simplificarea procedurilor administrative, sporirea transparenței și facilitarea desfășurării activităților economice.

Agenții imobiliari vor fi obligați să protejeze datele cu caracter personal ale clienților, în conformitate cu Legea 133/2011 privind protecția datelor cu caracter personal. Totodată, aceștia se vor asigura ca toate plățile pentru serviciile lor sunt efectuate prin mijloace de plată legale și transparente.

Cum poate fi reflectată în evidența contabilă datoria sau creanța generată de hotărârea unei instanțe de judecată? Reprezintă sau nu respectiva hotărâre un document primar, în baza căruia pot fi contabilizate faptele economice? Răspunsurile la aceste întrebări sunt oferite în continuare.

Conform art. 108 alin.(9) din Codul fiscal, termenul obligației fiscale la procurarea proprietăţii întreprinderilor declarate în proces de insolvabilitate, cu excepţia bunurilor imobiliare, se consideră data efectuării plăţii, inclusiv a plăţii prealabile pentru proprietatea procurată, sau data primirii proprietăţii de către cumpărător, în funcţie de ce are loc mai înainte. Pentru bunurile imobiliare, data obligaţiei fiscale se stabileşte conform alin.(3) al articolului menționat.

În condițiile aprobării de către legislativ a modificărilor în redacția propusă de către autori, obiect al parteneriatului public-privat (PPP) nu vor putea fi întreprinderile de stat/municipale sau societățile comerciale din profitul net al cărora pot fi acoperite cel mult 30% din investițiile planificate pentru realizarea contractului de PPP. După cum a fost menționat, s-a optat pentru selectarea următoarelor obiecte

Potrivit art. 1096 din Codul civil (Cod), părţile unui contract pot conveni ca debitorul (promitentul) să efectueze prestaţia nu creditorului (stipulantului), ci terţului (beneficiarului), indicat sau neindicat în contract, care obţine în mod nemijlocit dreptul să pretindă prestaţia în folosul său.

Apărute pentru prima dată în lume în calitate de sursă de finanțare a necesităților statului, în prezent, valorile mobiliare de stat (VMS) sunt pe larg utilizate de majoritatea țărilor, în scopul acoperirii deficitului bugetar și asigurării statului cu resursele necesare finanțării economiei.

Prevederi generale privind combaterea întârzierii în executarea obligațiilor de plată în temeiul contractelor încheiate între profesioniști sau între profesioniști și autoritățile publice. În acest articol ne propunem să analizăm cadrul normativ recent,

Hotărârea Guvernului nr.311/2023 cu privire la modificarea unor hotărâri ale Guvernului pentru implementarea politicii fiscale și vamale, aprobată în cadrul ședinței cabinetului de miniștri din 25 mai anul curent, a fost elaborată în temeiul art. XXVII alin.(3) din Legea nr.356/2022 pentru modificarea unor acte normative

În conformitate cu prevederile art.11 alin.(1) din Legea contabilităţii şi raportării financiare nr. 287/2017, faptele economice se contabilizează în temeiul documentelor primare. Potrivit art.11 alin.(3) din Legea menționată anterior, documentele primare se întocmesc în timpul efectuării (producerii) faptelor economice, iar dacă acest lucru este imposibil – nemijlocit după efectuarea (producerea) faptelor

La finele trimestrului III al anului curent, restanța contribuabililor la plățile de bază la bugetul public național aferentă plăților administrate de Serviciul Fiscal de Stat a constituit 879 071,83 mii lei. Suma este în descreștere comparativ cu trimestrul II, când aceasta a constituit 921 988,30 mii lei, precum și față de trimestrul I din acest an, când restanța înregistrată era de 1 058 482,07 mii lei. Restanța este mai mică și comparativ cu aceeași perioadă a anului 2018, când a constituit 1 074 737,20 mii lei. Totodată, în trimestrul III din anul 2017 acest indicator era de 1 250 481,72 mii lei, iar în anul 2016 – de 1 847 913,29 mii lei.