Pentru a achita impozitul pe venit reținut la sursa de plată, reflectat în Darea de seamă (Forma IPC21), urmează a fi utilizat generatorul codurilor IBAN (http://mf.gov.md/ro/iban), care generează codul necesar pentru încasări în dependență de indicatorii selectați.

În rezultatul deciziei judecătorești din iunie 2021, angajatul a fost restabilit la locul său de muncă și i s-a acordat despăgubiri pentru lipsa forțată de la serviciu și plăți de compensare a prejudiciului moral. Cum urmează de a reține impozitul pe venit la sursa de plată din sumele achitate salariatului pentru lipsa forțată de la serviciu în perioada februarie-mai? Se vor aplica scutirile personale în mod cumulativ pentru compensarea salariului pentru lunile respective?

În practica agenților economici deseori survin situaţii, când angajaților, fie cu ocazia sărbătorilor, fie sistematic (lunar, trimestrial), în temeiul regulamentului intern, li se oferă cadouri, inclusiv prime în formă nemonetară. În momentul de față a rămas nemodificată prevederea de la pct. 12 din Anexa nr. 3 la Legea privind sistemul public de asigurări sociale nr. 489/1999 (în continuare – Legea 489/1999), conform căreia nu se calculează contribuții de asigurări sociale de stat obligatorii (în continuare – ASSO) aferente sumelor ce constituie valoarea cadourilor (premiilor în obiecte) primite de către angajaţi sau de către foștii angajaţi la locul de muncă de bază.

Achitarea sau beneficierea de dobânzi necesită o abordare corectă din punct de vedere al fiscalității, astfel încât contribuabilii, fie că sunt persoane fizice sau juridice, fie că achită sau primesc o dobândă să se asigure că acționează corect la determinarea obligațiilor lor fiscale. Până a trece la examinarea aspectelor fiscale aferente achitării/beneficierii de dobânzi, vom analiza relațiile civile care sunt purtătoare sau generatoare de dobânzi.

Parlamentul a votat în prima lectură inițiativa legislativă care vizează instituirea conceptului de publicitate de stat și prevede procedurile de alocare a fondurilor publice.

În contextul recepționării, în ultima perioadă, de către entități a ajutoarelor umanitare, apar tot mai multe întrebări privind modul de contabilizare a ajutoarelor umanitare primite, distribuite și utilizate. Astfel, în ediția din aprilie a P.P. ”Monitorul Fiscal fisc.md” venim cu detalii ce țin de modul de contabilizare a ajutoarelor umanitare de către entitățile la autonomie financiară, elaborat de Lidia Foalea și publicat în rubrica Contabilitate practică.

La prezentarea Declarației persoanei fizice cu privire la impozitul pe venit CET18 pentru anul 2021 contribuabilii vor ține cont de unele intervenții în formular, ce urmează a fi aprobate prin ordin de către Ministerul Finanțelor. Proiectul acestuia este propus de autoritate pentru consultări publice și are drept scop aducerea în concordanță a formularului CET18 cu prevederile Codului fiscal, puse în aplicare din 1 ianuarie 2021, și acordând posibilitatea persoanelor fizice nerezidente de a-și deduce, în scopuri fiscale, primele de asigurare obligatorie de asistență medicală la declararea veniturilor obținute în RM.   Astfel, se propune ca în anexa nr.1, Secțiunea a treia compartimentul H în rândul indicatorului H1 contribuabilul să reflecte veniturile sub formă de salariu

După cum explică Serviciul Fiscal de Stat în Baza generalizată a practicii fiscale, articolul 20 din Codul fiscal specifică sursele de venit din care nu se calculează impozitul pe venit. Totodată, potrivit prevederilor art.25 alin.(1) din Legea privind statutul alesului

Suntem o societate cu răspundere limitată înregistrată în calitate de rezidenți ai parcurilor pentru tehnologia informației. Angajatorul a decis să achite pentru salariați si pentru membrii familiei acestora asigurarea facultativă de asistență medicală care constituie 6000 lei per persoana. Apare obligația entității de a calcula din suma asigurărilor facultative impozite aferente salariului (impozit pe venit, prime de asigurare obligatorie de asistenta medicală, contribuții de asigurări sociale)? Care este modul de declarare a acestora în dările de seamă fiscale (IPC21, IALS21, ISAPTI) ?

Persoana întreținută s-a căsătorit în luna iunie. Contribuabilul va fi în drept să beneficieze de scutirea pentru persoanele întreținute și în continuare sau acesta va fi obligat să depună Cererea de renunțare la scutirea pentru persoanele întreținute?

Potrivit art. 901 alin. (3) din Codul fiscal, persoanele specificate la art.90 reţin un impozit în mărime de 10% din veniturile obţinute de către persoanele fizice care nu desfăşoară activitate de întreprinzător, de la transmiterea în posesie şi/sau folosinţă (locaţiune, arendă, uzufruct, superficie) a proprietăţii mobiliare şi imobiliare, cu excepţia arendei terenurilor agricole.

Potrivit art. 901 alin. (3) din Codul fiscal, persoanele specificate la art.90 reţin un impozit în mărime de 10% din veniturile obţinute de către persoanele fizice care nu desfăşoară activitate de întreprinzător, de la transmiterea în posesie şi/sau folosinţă (locaţiune, arendă, uzufruct, superficie) a proprietăţii mobiliare şi imobiliare, cu excepţia arendei terenurilor agricole.

Deseori în procesul de negocieri dintre persoanele fizice și juridice privind vânzarea-cumpărarea bunurilor, se negociază valoarea netă ce urmează a fi achitată persoanei fizice  de către entitate. Însă, odată cu intrarea documentelor justificative în contabilitatea entității, contabilii se confruntă cu dificultăți de genul: în contractul de vânzare-cumpărare, autentificat notarial, valoarea tranzacției nu include reținerile ce urmează a fi efectuate din aceste sume și virate la buget. În acest articol ne propunem să atragem atenția asupra modului de calcul al valorii ce urmează a fi reflectată în contractul de vânzare-cumpărare, modul de contabilizare a operațiunilor privind procurarea terenurilor de la persoane fizice și modul de reflectare a acestor tranzacții în dările de seamă.

Asociațiile de economii și împrumut (AEÎ) țin contabilitatea și întocmesc situațiile financiare în modul prevăzut de Legea contabilității și raportării financiare nr. 287/2017 (Legea nr. 287/2017), Standardele Naționale de Contabilitate (SNC), Indicațiile metodice privind particularitățile contabilității și prezentării informațiilor în situațiile financiare ale AEÎ

Avizele de plată la impozitul pe bunurile imobiliare vor fi racordate la noile prevederi operate prin politica fiscală 2025. Precizăm, prin Legea nr. 214/2024 privind politica bugetar-fiscală și vamală pentru

La 21.04.2022 a fost adoptată Legea nr. 110/2022 cu privire la învățământul dual (Legea nr. 110/2022), care a fost elaborată și a cărei implementare se realizează cu suportul The Deutsche Gesellschaft für Internationale Zusammenarbeit GmbH (GIZ Moldova). Astfel, învățământul dual presupune o formă de studii, în care pregătirea tinerilor specialiști se focusează pe formarea competențelor practice în

În conformitate cu prevederile art. art.90 alin.(2)-(3) din Codul fiscal, contribuabilii specificați la alin. (1) al aceluiași articol, au obligația de a reține în prealabil, ca parte a impozitului, o sumă în mărime de 12% din plățile efectuate în folosul persoanei fizice, exceptând întreprinzătorii individuali și gospodăriile țărănești (de fermier), a persoanelor menţionate la cap. 10¹, 10² şi 10³, pe veniturile obținute de către aceasta conform art.18 din Codul fiscal.  

 Persoana fizică X desfășoară activitate independentă. În cadrul desfășurării activității aceasta vindea marfa procurată de la agenții economici - rezidenți ai RM, în baza facturilor fiscale emise de ultimii. În curând aceasta intenționează să achiziționeze marfă de la persoane fizice cetățeni pentru ulterioara comercializare. În acest context, are sau nu dreptul persoana fizică ce desfășoară activitate independentă să achiziționeze marfă de la alte persoane fizice pentru ulterioara comercializare? În cazul unui răspuns afirmativ, care este modul de documentare al tranzacțiilor respective și care este regimul fiscal al veniturilor menționate?

Unele formulare tipizate ale Avizelor de plată au fost modificate. În Monitorul Oficial din 12 noiembrie curent a fost publicat Ordinul Ministerului Finanțelor nr.131 din 8 noiembrie 2024 cu privire la modificarea Ordinului MF nr.17/2020 cu privire la aprobarea formularelor tipizate ale Avizelor de plată.

Două persoane fizice, una rezidentă a Republicii Moldova, iar cealaltă – nerezidentă, în anul 2018 au constituit societatea cu răspundere limitată „B”. Fiecare din persoanele menţionate a depus în capitalul social al acesteia câte 50 000 lei. Ulterior, în luna septembrie 2021, persoana fizică nerezidentă și-a retras cota sa de participare în capitalul social al SRL „B”. În asemenea caz, apare sau nu obligația de reţinere a impozitului pe venit din suma retrasă de către nerezident sau acesta urmează să declare de sine stătător suma primită?