În conformitate cu art.18 „Cerinţe faţă de utilajul tehnologic utilizat la fabricarea alcoolului etilic și a băuturilor alcoolice tari” din Legea Republicii Moldova nr. 1100-XIV din 30 iunie 2000 cu privire la fabricarea și circulaţia alcoolului etilic și a producţiei alcoolice, Titlul IV „Accizele” din Codul fiscal, Legea Republicii Moldova nr. 1163-XIII din 24 aprilie 1997, Regulamentul cu privire la modul de înregistrare, sigilare și desigilare a utilajului tehnologic principal pentru fabricarea alcoolului etilic și a băuturilor alcoolice tari, aprobat prin ordinul nr. 72 din 22 iulie 2005 de către Agenţia Agroindustrială „Moldova-Vin”, coordonat cu Inspectoratul Fiscal Principal de Stat de pe lîngă Ministerul Finanţelor și Serviciul Standardizare și Metrologie și alte acte legislative și normative, se emite următorul

În contextul trecerii Republicii Moldova la noile Standarde Naţionale de Contabilitate, Ministerul Finanţelor comunică următoarele: În conformitate cu art. 11 al Legii contabilităţii nr. 113-XVI din 27.04.2007, care stabileşte competenţa autorităţilor statale privind reglementarea contabilităţi, Ministerul Finanţelor, printre altele:

În prezent plantația este pe rod, iar proprietarul vinde terenul respectiv, cu plantație cu tot, unei alte persoane cu un pret mai mare, cca 15 mii lei/ ar, în total 150 mii lei. Care este modul de determinare a bazei impozabile aferente acestei tranzacții? Potrivit art. 38 alin. (1) lit. a) din Codul fiscal, baza valorică a activelor de capital înseamnă valoarea activelor de capital procurate sau create de contribuabil. De asemenea, pct. 36 din Regulamentul cu privire la determinarea obligațiilor fiscale aferente impozitului pe venit al persoanelor fizice care nu practica activitate de întreprinzător, anexa nr. 2 la Hotărîrea Guvernului nr. 77 din 30.01.2008, stabilește că baza valorică a activului de capital este suma achitată de contribuabil pentru procurarea lui sau suma cheltuielilor suportate de contribuabil pentru crearea acestui activ de capital.

Serviciul Vamal Inspectoratul Fiscal Principal de Stat Prin prezenta, Ministerul Finanţelor aduce spre cunoştinţă unele aspecte privind aplicarea uniformă a prevederilor Codului fiscal, Codului vamal şi Legii cu privire la tariful vamal, la livrarea şi importul activelor nemateriale, în partea ce ţine de optimizarea procesului de administrare fiscală şi vamală, asigurarea mecanismului de aplicare integrală a legislaţiei fiscale şi vamale, încasarea şi calcularea drepturilor de import.

Invalidul din copilărie „Х” este fratele surorii „У”, care se află în relații de căsătorie cu „Z”. Fratele invalid locuiește împreună cu ei și se află la întreținerea totală atît a surorii sale, cît și a soțului acesteia. Se răsfrînge oare, în cazul dat, dreptul la scutirea pentru persoanele întreținute în mărime de 9 120 lei (pentru anul 2013) asupra surorii aflate în relații de rudenie cu fratele – invalid din copilărie? Poate oare beneficia de scutirea respectivă și soțul acesteia? Reamintim că, potrivit prevederilor art. 35, alin. (2) din Codul fiscal, persoană întreţinută este persoana care întruneşte toate cerinţele de mai jos:

În cazul în care, conform hotărîrii instanției de judecată, persoanele fizice au fost obligate sa ramburseze mijloacele băneşti, însă nu le-au rambursat – organizațiile de microfinanțare sunt în drept să treacă la cheltuieli, în scopuri fiscale cheltuielile aferente acestor datorii (împrumuturile acordate cît şi dobînzilor calculate la ele)? Conform prevederilor art. 5 pct. 32) din Codul fiscal, сalificarea datoriei drept compromisă, în cazurile specificate în punctul menţionat, are loc doar în baza documentului corespunzător prin care se confirmă apariţia circumstanţei respective de implicare într-o formă juridică în condiţiile legii.

Parlamentul adoptă prezenta lege organică. Capitolul I DISPOZIŢII GENERALE Art. 1. – Bugetul asigurărilor sociale de stat pe anul 2014 se aprobă la venituri în sumă de 12 035 836,6 mii lei şi la cheltuieli în sumă de 12 155 836,6 mii lei, cu o depăşire a cheltuielilor asupra veniturilor în sumă de 120 000,0 mii lei.

Şeful Inspectoratului Fiscal Principal de Stat, Ion Prisăcaru, şi Şeful Inspectoratului General al Poliţiei, Ion Bodrug, au semnat astăzi Regulamentul privind interacţiunea şi colaborarea între IFPS şi IGP în domeniul asistenţei reciproce, combaterii infracţiunilor economice şi evaziunii fiscale. În cadrul evenimentului, Şeful IGP Ion Bodrug a apreciat înalt interacţiunea cu IFPS şi şi-a exprimat încrederea că, urmare a semnării Regulamentului, colaborarea dintre ambele instituţii va deveni şi mai constructivă. În acelaşi context, Şeful IFPS Ion Prisăcaru a menţionat că evenimentul de astăzi este unul de bun augur, or aprobarea Regulamentului privind interacţiunea şi colaborarea între IFPS şi IGP în domeniul asistenţei reciproce, combaterii infracţiunilor economice şi evaziunii fiscale vine în suportul activităţii ambelor instituţii. Practica cotidiană a demonstrat faptul că descurajarea şi combaterea fenomenelor negative necesită acţiuni comune, coordonate, şi numai conjugarea eforturilor va permite atingerea scopurilor propuse.

Conform prevederilor art. 134 alin. (2) din Codul fiscal, Inspectoratul Fiscal Principal de Stat are dreptul să instituie posturi fiscale altele decît cele instituite în conformitate cu actele legislative şi alte acte normative.

Potrivit prevederilor art. 12 alin. (1) din Legea cu privire la patenta de întreprinzător nr. 93-XIV din 15.07-1998, impunerea fiscală a titularului patentei se efectuează sub formă de taxă pentru patentă, care include impozitul pe venit, taxele pentru resursele naturale, taxa pentru unităţile comerciale şi/sau unităţile de deservire socială, taxa pentru amenajarea teritoriului.

Monitorul Oficial nr. 263-269 din 21.12.2012 Parlamentul adoptă prezenta lege organică. Capitolul I DISPOZIŢII GENERALE Art. 1. – (1) Bugetul de stat pe anul 2013 se aprobă la venituri în sumă de 22 736 643,5 mii de lei şi la cheltuieli în sumă de 23 611 476,2 mii de lei, cu un deficit în sumă de 874 832,7 mii de lei.

Într-adevăr, deducerea cheltuielilor pentru reparaţia proprietăţii se efectuează în conformitate cu prevederile art. 27 alin. (8) din Codul Fiscal. Totodată, reieșind din dispozițiile art. 27, alin. (8), lit. a) din Codul Fiscal, se admite deducerea cheltuielilor pentru reparația proprietății dacă cheltuielile suportate pe parcursul anului fiscal pentru reparaţia proprietăţii nu depășesc limita stabilită în art. 27 din Codul Fiscal din baza valorică a categoriei respective de proprietate determinate la începutul perioadei fiscale. Este necesar de notat că, în cazul în care activele procurate pe parcursul perioadei de gestiune, incluse în componenţa mijloacelor fixe, sînt supuse reparaţiei, iar la începutul perioadei de gestiune baza valorică a categoriei în cauză este nulă, cheltuielile respective nu se recunosc la deducere. Venitul impozabil se va majora cu suma cheltuielilor respective și, concomitent, acestea vor fi constatate drept cheltuieli pentru recondiţionarea proprietății, fiind reflectate la majorarea bazei valorice a mijloacelor fixe la finele perioadei de gestiune.

Ministerul Finanţelor, în legătură cu punerea în aplicare a Legii pentru modificarea şi completarea unor acte legislative nr. 267 din 23 decembrie 2011 (Monitorul Oficial, nr. 13-14 din 13 ianuarie 2012), pentru călăuză în lucru şi executare, în partea ce ţine de evidenţa obligaţiilor fiscale, comunică următoarele.

Potrivit art. 34 din Codul fiscal în anul 2011, persoana fizică rezidentă aflată în relaţii de căsătorie are dreptul la o scutire suplimentară în sumă de 8100 lei anual, cu condiţia că soţia (soţul) nu beneficiază de scutire personală. Persoana fizică rezidentă, aflată în relaţii de căsătorie cu orice persoană specificată la art. 33 alin.(2) din Codul fiscal2, are dreptul la o scutire suplimentară în sumă de 12000 lei anual, cu condiţia că soţia (soţul) nu beneficiază de scutire personală. Respectiv, pentru ca contribuabilul să beneficieze de scutirea acordate soţiei (soţului), acesta trebuie să întrunească anumite condiţii şi anume: să fie rezident, să se afle în relaţie de căsătorie şi nu în ultimul rînd soţia (soţul) să nu beneficieze de scutirea sa personală. De menţionat că alte condiţii sau restricţii nu sunt stabilite.

Activitatea magazinelor duty-free este reglementată de Codul vamal nr. 1149-XIV din 20 iulie 2000 (Secţiunea a 14-a) şi Regulamentul nr. 49 din 11 martie 2010 „Cu privire la modul de eliberare de către Banca Naţională a Moldovei a acordului pentru comercializarea mărfurilor contra valută străină liber convertibilă în magazinele duty-free”.

Mijloacele băneşti reprezintă activele cele mai lichide ale întreprinderii şi se clasifică: a) în dependenţă de valuta în care sunt exprimate: mijloacele băneşti în valută naţională;mijloace băneşti în valută străină;b) în dependenţă de locul păstrării şi forma de existenţă:

Datoriile faţă de personal reprezintă angajamentele întreprinderii faţă de salariat pentru munca prestată, precum şi recompensele garantate de stat (cum este plata pentru concediul de odihnă sau plata indemnizaţiei pentru incapacitate temporară de muncă) şi alte plăţi suplimentare, conform contractelor între plăţi (cum sunt facilităţile acordate de patron).

Factorul principal în fenomenul insolvabilității este responsabilitatea față de creditori. Interesele tuturor creditorilor în procesul de insolvabilitate sunt reprezentate de Adunarea creditorilor, precum și de Comitetul creditorilor.

Inspectoratele fiscale de stat teritoriale În ultima perioadă s-au înteţit adresările cetăţenelor și diferitor organizaţii obștești cu privire la încălcarea drepturilor consumatorilor, exprimate prin neeliberarea de către comercianţi la vînzarea-cumpărarea bunurilor (lucrărilor, serviciilor) în numerar a bonurilor de casă, emise de mașinile de casă și control cu memorie fiscală, precum prevăd actele legislativ-normative în vigoare.

Potrivit art. 77 alin. (5) din Legea privind administraţia publică locală nr. 436-XVI din 28 decembrie 2006, înstrăinarea, concesionarea, darea în arendă ori în locaţiune a bunurilor proprietate a unităţii administrativ-teritoriale se fac prin licitaţie publică, organizată în condiţiile legii, cu excepţia cazurilor stabilite expres prin lege.