O discuție la subiectul dat a avut loc ieri, 15 mai, între reprezentanți ai Serviciului Fiscal de Stat și cadrele științifico-didactice ale Universității Tehnice din Republica Moldova, dar și ai mediului de afaceri din țară, care s-au întrunit într-un work-shop despre fiscalitate. În discursurile celor prezenți s-au regăsit tematicile ce țin de: • rolul impozitelor prin prisma social-economică • benchmarking-ul nivelului impozitelor din țara noastră și alte țări • argumentarea modificărilor legislative privind sistemul de impozitare din RM

Implementarea treptată a standardelor de contabilitate este mai eficientă decât implementarea integrală. Prin urmare, este necesar să se elaboreze toate standardele, iar aprobarea și implementarea acestora să se efectueze treptat, în conformitate cu prioritățile stabilite, asigurând dezvoltarea sistemelor informaționale aferente și instruirea contabililor din sectorul public. Consiliul pentru Standarde Naționale de Contabilitate pentru Sectorul Public (SNCSP) va examina și va stabili ordinea și perioada de aprobare și implementare a acestora, se constată în modificările și completările Conceptului și Planului de acțiuni pentru elaborarea SNCSP, aprobate prin Ordinul ministrului Finanțelor nr.159.

La data de 17 martie curent, prin Hotărârea nr. 55 din 17.03.2020, Parlamentul a aprobat declararea stării de urgență pe întreg teritoriul Republicii Moldova pe perioada 17 martie – 15 mai 2020. Astfel, în această perioada Comisia pentru Situaţii Excepţionale a RM (Comisia) va emite dispoziţii în vederea punerii în executare a acţiunilor necesare în vederea prevenirii, diminuării şi lichidării consecinţelor pandemiei de coronavirus (COVID-19). Hotărârea mai prevede că, dispoziţiile Comisiei sunt obligatorii şi executorii pentru conducătorii autorităţilor administraţiei publice centrale şi locale, ai agenţilor economici, ai instituţiilor publice, precum şi pentru cetăţeni şi alte persoane aflate pe teritoriul RM. Dispoziţiile emise de Comisie intră în vigoare din momentul adoptării.

Studiu de caz. Pe 15 martie 2017 entitatea a achitat taxa pentru folosirea drumurilor pentru o semiremorca. În luna martie 2018 are loc un accident, în urma caruia semiremorca este distrusă și nu mai poate fi utilizată. Pe data de 5 august 2019 aceasta este vândută la fier vechi și, totodată, este radiata din registrul de stat. În urma unei erori, pe 11 septembrie 2019 este achitată taxa pentru folosirea drumurilor pentru această unitate de transport. Este în drept entitatea să solicite stingerea altor obligații fiscale prin compensare din contul acestei supraplăți?

În conformitate cu prevederile art.266 alin.(1) și alin.(3) din Codul fiscal, cererea de compensare ori de restituire a sumelor plătite în plus sau a sumelor care, conform legislației fiscale, urmează a fi restituite poate fi depusă de contribuabil în termen de 6 ani din data efectuării şi/sau apariției lor. Cererea depusă după expirarea termenului de 6 ani este nevalabilă. În acest caz, nu se va efectua nici o compensare ori restituire, cu excepția cazurilor prevăzute la alin.(2). Depunerea cererii suspendă curgerea termenului indicat.

Costurile ulterioare pot fi efectuate în procesul de reparație sau dezvoltare a mijloacelor fixe cu scopul îmbunătățirii caracteristicilor inițiale ale acestora şi, respectiv, majorării beneficiilor economice aşteptate din utilizarea obiectului care poate să rezulte din: 

Subiectul înregistrat în calitate de plătitor de accize are obligația să calculeze și să achite accizele la buget la comercializarea mărfurilor supuse accizelor, fără scoaterea lor din antrepozitul fiscal? În conformitate cu prevederile art.97 alin.(3) din Codul fiscal, valoarea impozabilă a livrării impozabile include suma totală a tuturor impozitelor şi taxelor care urmează a fi achitate, cu excepţia TVA.

Centrul de Tehnologii Informaționale în Finanțe (CTIF), în calitate de administrator tehnico – tehnologic al sistemului informațional integrat al Serviciului Fiscal de Stat (SFS), a încheiat lucrările de modernizare a sistemului informațional automatizat de creare și circulație a facturilor fiscale electronice „e-Factura”. Modernizarea sistemului a fost efectuată în baza propunerilor formulate de funcționari ai SFS și utilizatorii serviciului e–Factura, pentru a simplifica procesele de creare și circulație a facturilor fiscale electronice între agenții economici, precum și între agenții economici și autoritățile publice.

1. (32.1.53) Care sînt acțiunile persoanei fizice, în cazul în care pe parcursul anului calendaristic a depășit plafonul venitului obținut de 1,2 mil. lei din vânzarea de produse din fitotehnie/ horticultură și/sau de obiecte ale regnului vegetal către agenții economici? 2. (32.1.52) Care sînt acțiunile persoanei fizice, în cazul încetării activități în domeniul achizițiilor de produse din fitotehnie și/sau horticultură și/sau de obiecte ale regnului vegetal și la care subdiviziune a SFS urmează să se adreseze?

Sistemele informaționale de stat, prin intermediul cărora autoritățile/instituțiile publice prestează diverse servicii, impun în mod direct deținerea instrumentului de identificare a persoanei în lumea virtuală și de semnare electronică a documentelor întocmite în cadrul acestora. Pornind de la necesitatea obținerii semnăturii electronice pentru utilizarea serviciilor electronice de către mediul de afaceri, dar și de către persoanele fizice, cetățenii RM devin titulari ai unui instrument care deschide accesul către o multitudine de date personale și confidențiale ale persoanei juridice

În anul curent, Serviciul Fiscal de Stat va efectua controale planificate la 928 de agenți economici. Lista entităților care urmează a fi incluse în planul controalelor fiscale pentru anul 2020 a fost aprobată prin Ordinul SFS nr. 599 din 23 decembrie 2019. Astfel, 34 de agenți economici vor fi verificați de Direcția generală administrare contribuabili mari (DGACM). Alți 284 de contribuabili vor fi inspectați de către DGAF Chișinău, iar DGAF Centru va verifica în anul curent 252 de agenți economici. Conform listei, 227 contribuabili vor fi verificați de către DGAF Nord. DGAF Sud urmează să verifice 131 întreprinderi.

Legislaţia în vigoare a Republicii Moldova nu stabileşte limite maxime de efectuare a tranzacţiilor în numerar de către întreprinderi în raport cu persoanele fizice care nu desfăşoară activitate de întreprinzător. Deși art.10 pct. 5 din Legea nr. 845 stipulează că întreprinderile sunt obligate să nu depășească limita decontărilor în numerar (sumă cumulativă de 100 mii de lei lunar), această prevedere nu se aplică pentru decontările cu cetăţenii, gospodăriile ţărăneşti (de fermier), titularii de patente de întreprinzător şi cu bugetul public naţional.

1. (40.5) Care este termenul limită de prezentare a Declarației și achitare a achitarea impozitului pe venit pentru 2019 de către persoanele fizice (cetăţeni ai Republicii Moldova, cetăţeni străini şi apatrizi, inclusiv membri ai societăţilor şi acţionari ai fondurilor de investiţii)? 2. (40.4) Care este termenul de achitare a impozitului pe venit din activitatea de întreprinzător în rate pentru primul trimestru al anului 2020?

Modalitatea de trecere în cont a sumei TVA este reglementat de prevederile art. 102 (4) din Codul fiscal. Suma TVA se determină lunar prin aplicarea proratei faţă de suma TVA, achitată sau care urmează a fi achitată, pe valorile materiale, serviciile procurate care sînt utilizate pentru efectuarea livrărilor impozabile, precum şi celor scutite de TVA fără drept de deducere.

În conformitate cu art. 117 alin. (1) din Codul fiscal, subiectul impozabil care efectuează o livrare impozabilă pe teritoriul țării este obligat să prezinte cumpărătorului (beneficiarului) factura fiscală pe livrarea în cauză. Prezentarea facturii fiscale cumpărătorului se efectuează la momentul apariției obligației fiscale, stabilit prin art. 108 din Codul fiscal, cu excepția cazurilor prevăzute de Codul fiscal.

Biroul Național de Statistică a elaborat și propune spre consultare publică proiectul  hotărârii de Guvern cu privire la aprobarea Programului lucrărilor statistice pentru anul 2021, care reprezintă instrumentul de bază prin care autoritatea centrală în domeniul statisticii oficiale realizează producerea informației oficiale în vederea asigurării utilizatorilor cu informaţiile necesare.   Programul cuprinde lista lucrărilor și cercetărilor statistice care vor fi realizate de BNS, precum și lucrările executate și informațiile furnizate de alte autorități și instituții publice în adresa Biroului, cu indicarea nivelului de dezagregare, sfera de cuprindere, periodicitatea și termenul de diseminare a informației.

Curtea de Conturi se va putea adresa Parlamentului în cazul în care resursele financiare oferite sunt insuficiente pentru îndeplinirea mandatului. În Monitorul Oficial de astăzi, 18 octombrie 2019, a fost publicată Legea nr. 135 din 20 septembrie 2019 pentru modificarea art. 4 din Legea privind organizarea și funcționarea Curții de Conturi a Republicii Moldova. Astfel, art.4, ce reglementează bugetul Curții de Conturi, va prevedea că autoritatea are buget propriu, care se administrează independent în conformitate cu prevederile legale. Astfel, va fi asigurată o autonomie financiară lărgită a instituției supreme de audit public extern, după cum prevăd și practicile europene.

Are dreptul un agent economic cu statut de persoană fizică (ÎI sau GȚ) să suporte cheltuieli de reprezentanță? Și daca da, care este modalitatea lor de deducere și reflectare în Declarații? În conformitate cu art. 24 alin. (3) din Codul fiscal (CF), deducerea cheltuielilor de reprezentanță a agenţilor economici se permite în limitele stabilite de HG „Cu privire la determinarea obligaţiilor fiscale aferente impozitului pe venit” nr. 693 din 11.07.2018 (HG nr. 693/2018), cu modificările și completările ulterioare.

În conformitate cu prevederile art.11 alin. (1) din Legea contabilității și raportării financiare nr. 287 din 15.12.2017, faptele economice se contabilizează în temeiul documentelor primare, iar în cazul pierderii documente lor contabile, în temeiul art.17

În cadrul conferinței de presă din 23 iulie 2019 ministrul Finanțelor, Natalia Gavrilița, a anunțat și despre necesitatea rectificării la veniturile bugetului public național, care vor constitui 63,5 mld. lei, ceea ce înseamnă o majorare cu 0,2% față de anul trecut. Totodată, cheltuielile vor constitui 69,458 mld. lei sau cu 287,5 mil. lei mai mult comparativ cu bugetul aprobat. Cea mai mare majorare se va înregistra la capitolul cheltuieli de personal – cu 1,19 mld. lei față suma aprobată, pentru acoperirea cheltuielilor respective la nivel local din contul transferurilor de la bugetul de stat. Circa 70% din aceste cheltuieli vor fi destinate sectorului educației, iar altele 30% – pentru acoperirea cheltuielilor de personal pe domeniile proprii de competență ale autorităților publice locale, în special cel al culturii sau pentru aparatul administrativ.