Politica fiscală și vamală pentru anul viitor este axată pe 3 principii: asigurarea plasării echitabile a poverii fiscale între mediul de afaceri și persoanele fizice, pentru a evita derapările de la o categorie de contribuabili la alta simplificarea activității contribuabililor și evitarea dezechilibrului la nivel de venituri bugetare, a menționat ministrul Finanțelor, Serghei Pușcuța, în cadrul ședinței Comisiei naționale pentru consultări și negocieri colective, unde a fost prezentat proiectul politicii fiscale și vamale pentru anul 2020. După cum a menționat ministrul, în proiect sunt incluse măsuri care diminuează presiunile fiscale pe anumite compartimente, dar există alți factori care sporesc presiunea la contribuabilii cu venituri sporite, care vin să compenseze micșorarea veniturilor ce vor fi înregistrate de primele acțiuni.

În conformitate cu art.4 alin.(1) din Codul fiscal,dacă un tratat internaţional care reglementează impozitarea sau include norme care reglementează impozitarea, la care Republica Moldova este parte, stipulează alte reguli şi prevederi decît cele prevăzute de legislaţia fiscală, se aplică regulile şi prevederile tratatului internaţional.

În cadrul ședinței din 18 iulie curent Guvernul s-a expus asupra inițiativei legislative a unui grup de deputați, care propun modificarea Legilor privind înregistrarea de stat a persoanelor juridice și a întreprinzătorilor individuali; privind achizițiile publice; cu privire la asigurări; Codul civil. Avizul Executivului asupra proiectului conține un șir de obiecții și propuneri de îmbunătățire a conținutului inițiativei. Proiectul de lege înregistrat în parlament urmărește scopul de ajustare a cadrului legislativ național în vederea asigurării implementării eficiente și comprehensive a angajamentelor asumate de RM, inclusiv prin Acordul de Asociere între RM și UE, în domeniul prevenirii spălării banilor și asigurarea transparenței fondurilor.

Merele din Republica Moldova vor fi exportate pe una dintre cele mai mari piețe din lume – cea a Indiei. Partea indiană a stabilit cerințele fitosanitare de import, iar în timpul apropiat urmează a fi identificat exportatorul din țara noastră și importatorul din India, pentru a organiza exportul primului lot – probă. De asemenea, în curând, merele noastre vor fi exportate și în Israel. Primul lot — probă de 100 de kg va fi livrat pentru efectuarea controalelor de rigoare. Totodată, începând cu 1 octombrie curent prunele proaspete din Republica Moldova vor fi exportate în Canada.

Din 1 mai 2019, cuantumul minim garantat al salariului în sectorul real poate fi stabilit în mărime de 16,42 lei pe oră sau 2775 lei pe lună. Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale propune pentru consultări publice proiectul hotărârii de Guvern „Cu privire la modificarea punctului 1 din Hotărârea Guvernului nr.165 /2010”. În argumentarea cuantumului propus spre aprobare autorii proiectului vin cu un calcul, la baza căruia sunt puse salariul minim garantat în sectorul real al economiei pentru anul precedent (2610 lei lunar), indicele prețurilor de consum în anul 2018 față de anul 2017 (103,0 %), rata de creștere/descreștere a valorii adăugate brute în anul 2018 față de anul 2017 (104,2 %) și rata de creștere/descreștere a numărului mediu al salariaților în anul 2018 față de anul 2017 (100,9 %).

Baza normativă de reglementare privind administrarea activelor și pasivelor contribuabilului decedat se conține în Codul civil, Regulamentul cu privire la modul de evidență, evaluare și vânzare a bunurilor confiscate, fără stăpân, sechestrate ușor alterabile sau cu termen de păstrare limitat, a corpurilor delicte, a bunurilor trecute în posesia statului cu drept de succesiune și a comorilor, aprobat prin HG nr. 972 din 11.09.2001 (în continuare – Regulament), precum și în Codul fiscal (CF.)

Ministerul Economiei și Infrastructurii propune pentru consultări publice proiectul hotărârii Guvernului pentru aprobarea Regulamentului cu privire la modul de aplicare a scutirii de taxa pe valoarea adăugată fără drept de deducere a mărfurilor şi serviciilor importate de către parteneri în cadrul proiectelor de parteneriat public-privat din lista lucrărilor şi serviciilor de interes public naţional propuse parteneriatului public-privat. În opinia autorilor, parteneriatul public–privat (PPP) reprezintă o metodă eficientă de implicare și atragere a capitalului privat în realizarea proiectelor de interes public,

Potrivit Legii nr. 1216/1992, taxa de stat este suma percepută de către organele de stat, împuternicite special pentru acest fapt, de la persoanele fizice şi juridice, în ale căror interese sunt exercitate acțiuni sau eliberate documente de importanță juridică. Art. 83 din Codul de procedură civilă (CPC) prevede că, taxa de stat reprezintă o sumă care se percepe, în temeiul legii, de către instanța judecătorească în beneficiul statului de la persoanele în ale căror interese se exercită actele procedurale de judecare a cauzei civile sau cărora li se eliberează copii de pe documente din dosar. Cazurile în care taxa de stat plătită se restituie, parţial sau integral, sunt indicate în art. 89 din CPC1 și art.7 din Legea2 nr. 1216/1992.

La 25 mai 2018, o persoană fizică a contestat în instanța de judecată, în calitate de debitor al procedurii de executare, mai multe acte ale executorului judecătoresc, prin care au fost aplicate măsuri de asigurare a executării, inclusiv sechestre pe bunurile debitorului. Acesta a susținut, că actele contestate au fost emise în noiembrie 2016, însă i-au fost aduse la cunoștință în luna mai 2018. Respectiv, debitorul a solicitat repunerea în termen pentru contestarea actelor executorului judecătoresc.

Semnarea și depunerea în formă electronică a declarațiilor de avere și interese personale se va efectua prin intermediul sistemului informațional automatizat „e-Integritate”. Conceptul tehnic al acestuia a fost publicat în Monitorul Oficial de vineri, 29 martie curent. SIA „e-Integritate” reprezintă un sistem informațional destinat depunerii, arhivării, verificării și analizării automate a declarațiilor indicate, înregistrării interdicțiilor de ocupare a funcțiilor publice sau funcțiilor de demnitate publică și gestiunii ulterioare a acestor înregistrări, precum și facilitării accesului electronic al persoanelor și instituțiilor interesate la informațiile de interes public.

Conform art. 3 din Legea cu privire la reglementarea repatrierii de mijloace bănești, mărfuri şi servicii provenite din tranzacţiile economice externe nr. 1466/1998, agenții economici rezidenți ai RM, indiferent de tipul de proprietate şi forma juridică de organizare, sunt obligaţi să înregistreze în conturile lor din băncile licențiate ale RM încasările de la export, sumele transferate în avans pentru importul neefectuat, să efectueze importul de mărfuri şi servicii în urma plăţilor pentru import sau să repatrieze mijloacele băneşti şi/sau materiale în urma altor tranzacţii economice externe (în continuare – repatrierea mijloacelor băneşti şi materialelor) în termenele stabilite. Nerespectarea lor se sancţionează cu amendă, aceasta fiind aplicată agenţilor economici.

Ministrul Finanțelor, Ion Chicu, comunică că, în cadrul programului „Prima casă”, lansat la 26 martie 2018, au fost înaintate 1204 de cereri, deja fiind acordate 1125 de credite în sumă de 535,4 mil. lei. Totodată, ministrul a mai constatat pe pagina sa de Facebook că este înregistrată diminuarea ratei efective a dobânzilor pentru creditele acordate pentru „Prima Casă”. Astfel, începând cu 2 ianuarie 2019, aceasta constituie 6,1% (-0,3%). Ion Chicu consideră că acest fapt, în combinație cu creșterea veniturilor în urma reformei fiscale, dar și a celei de aplicare a sistemului unitar de salarizare a bugetarilor, majorează șansele tinerilor de a-și procura o locuință proprie.

Multe persoane din Republica Moldova obțin venituri de peste hotare fie din activitatea de muncă deșfurată acolo, pentru activitatea pe care o desfășoară în Republica Moldova ca freelanceri, dar sunt remunerați de peste hotare, primesc transferuri de la rude etc. Cum urmează de a fi declarate și impozitate aceste venituri?   Pentru a determina existența obligației aferente impozitului pe venit în situațiile propuse, este necesar să atragem atenția asupra obiectului de impunere la impozitul pe venit.   Ținând cont de prevederile art.14 alin. (1) din Codul fiscal (CF), pentru persoanele fizice rezidente cetăţeni ai RM obiect al impunerii cu impozitul pe venit îl constituie:

În Monitorul Oficial din 29 decembrie 2017 a fost publicată legea ce prevede completarea Legii privind administrarea și deetatizarea proprietății publice cu un nou articol care va reglementa cumpărarea de către stat a acțiunilor emise de băncile de importanță sistemică.

În perioada stării de urgență anunțată în condițiile pandemiei provocate de răspândirea coronavirusului COVID-19, mai multe entități au manifestat dorința de a oferi suport, în special instituțiilor medico-sanitare, dar și cetățenilor aflați în situație financiară mai gravă. În prezentul articol ne propunem să analizăm impactul fiscal atât pentru donatori, cât și pentru beneficiari, în contextul legislației în vigoare.

Curtea Constituțională (Curtea) a emis, la 5 aprilie 2019, Hotărârea nr. 8 privind excepția de neconstituționalitate a unor prevederi din art. 162 alin. (2) din Codul de executare al RM (CE) (termenul de decădere din dreptul de a contesta actele executorului judecătoresc) prin care a declarat neconstituționale mai multe teze din CE, după cum urmează:

Potrivit prevederilor art.93 pct.9) din Codul fiscal

Ieri a avut loc festivitatea organizată cu prilejul Zilei lucrătorului din agricultură şi industria prelucrătoare. Prim-ministrul Pavel Filip a felicitat reprezentanții domeniului cu această ocazie, menționând că aceștia sunt oamenii care știu să muncească, să construiască și, în pofida provocărilor, avansează. Pavel Filip a accentuat că Guvernul a depus eforturi considerabile în ultimii 3 ani pentru a redresa situația economică din țară și pentru a veni cu investiții în sprijinul agricultorilor. Astfel, fondul de subvenționare în agricultură a crescut până la circa 1 mld. de lei, fiind stinse datoriile pentru subvențiile neachitate agricultorilor în anii precedenți.

Tendinţele demografice mondiale și naționale, de rând cu o serie de alți factori sociali și economici, generează presiuni din ce în ce mai evidente asupra sistemului public de pensii, scopul căruia este menținerea securității financiare după pensionare și gestionarea eficientă a efectelor sociale, economice și financiare ale îmbătrânirii populației.   În vederea asigurării veniturilor la bătrânețe, Banca mondială, încă din anul 1994 prin raportul său „Evitarea Crizei Vârstei Înaintate” recomandă un sistem de pensii de tip multi-pilon, cuprinzând:  

În conformitate cu prevederile art.793 din Codul fiscal