În conformitate cu prevederile art. 5 pct. 5) subpct.a) din Codul fiscal, rezident al Republicii Moldova se consideră orice persoană fizică care corespunde uneia din cerinţele de mai jos: i) are domiciliu permanent în Moldova, inclusiv:

Angajarea şi transferul unor categorii de lucrători la alt lucru se vor face conform avizelor medicale eliberate în temeiul examenelor medicale. În tabelul de mai jos găsiţi norme juridice în vigoare cu privire la сoncedierea salariatului pentru refuzul de a trece examenul medical obligatoriu. Cheltuielile ce ţin de organizarea şi efectuarea examenului medical sunt suportate de angajator.

Cum urmează a fi declarat în tabelul nr. 2 din Declaraţia IPC21 perioadele de aflare în concediu neplătit a angajaţilor care activează în cadrul entităţilor economice care au aderat la parcul IT? În cazul în care angajatul s-a aflat în concediu neplătit parţial pe parcursul lunii, urmează ca perioadele să fie fragmentate ca şi pentru cazurile în care angajatul s-a aflat în concediu ordinar plătit?

Este în drept întreprinderea să ofere angajaților săi tichete de masă, la o valoare nominală diferențiată pentru fiecare lucrător, în funcție de orele de muncă, munca pe schimburi (ture de noapte) etc.? În cazul în care întreprinderea angajează ocazional (la necesitate, în funcție de volumul de producere) lucrători în baza contractelor civile de prestări servicii, poate să le ofere tichete de masă?

În ediția 3(94) a revistei „monitorul fiscal FISC.md” a fost publicat un interviu elaborat cu doamna Victoria Belous, pe care vă îndemnăm să-l consultați în continuare.

Începând cu 1 ianuarie 2024 au intrat în vigoare prevederile Legii nr.241 din 31.07.2023 pentru modificarea unor acte normative, conform cărora indemnizaţia pentru incapacitatea temporară de muncă cauzată de boli obişnuite sau de accidente

Potrivit art. 49 lit. e) din Codul fiscal, rezidenţii care au beneficiat de scutirile prevăzute la lit. c) şi d) art. 49 din Codul fiscal şi care investesc suplimentar în mijloace fixe ale întreprinderilor lor şi/sau în dezvoltarea infrastructurii zonei economice libere au dreptul să beneficieze în mod repetat de scutiri de plata impozitului pe venitul de la exportul în afara teritoriului vamal al Republicii Moldova al mărfurilor

Potrivit art. 142 alin. (5) din Codul muncii, în caz de deces al salariatului, salariul și alte plăți ce i se cuvin se plătesc integral soțului (soției), copiilor majori sau părinților defunctului, iar în lipsa acestora – altor moștenitori, în conformitate cu legislația în vigoare.

Cum se va reflecta în evidența contabilă reparația curentă pentru mijlocul fix care funcționează și valoarea contabilă este zero? Se vor capitaliza oare cheltuielile de reparație a mijlocului fix, efectuate cu scopul de a prelungi durata de funcționare și majorării beneficiilor economice?

La finele anului 2024 a fost publicat Ordinul ministrului Finanțelor nr. 155 din 26.12.2024 cu privire la modificarea și completarea Planului de conturi contabile în sistemul bugetar şi a Normelor metodologice privind evidența contabilă și raportarea financiară în sistemul bugetar, aprobat prin Ordinul ministrului Finanțelor nr.216/2015 (în continuare – OMF nr. 155/2024), care au intrat în vigoare la 01.01.2025.

La determinarea impozitului pe venit aferent plăților salariale pentru luna de gestiune, apar adesea situații în care suma impozitului urmează să fie rambursată unor salariați. Cazurile pot varia, de exemplu, atunci când unii salariați au fost în concediu de odihnă fără plată timp de 1-2 luni și utilizează scutirea cumulativă pentru lunile de la începutul anului.

Determinarea indemnizației pentru concediul de odihnă poate ridica semne de întrebare atunci când salariații prestează muncă în schimburi. Deși programul de lucru poate fi atipic – ture de zi, de noapte – legislația RM aplică aceleași reguli

Potrivit Raportului publicat de Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă, în primele 9 luni ale anului curent au fost înregistrați 24564 șomeri noi, dintre care 62,8% provin din mediul rural.   Totodată, din numărul total de șomeri înregistrați în această perioadă, 33,7% erau pentru prima dată în căutarea unui loc de muncă, iar 64,8% dintre șomeri aveau un nivel de instruire primar/gimnazial/liceal și nu dețineau o calificare profesională. De asemenea, datele denotă că 1,9% au constituit persoane cu dizabilități, 34,5% aveau vârsta cuprinsă între 16-35 ani, 4,8% au constituit persoanele de etnie romă, iar 2,6% sunt persoane reîntoarse de peste hotare.

Procedurile privind accesul la măsurile de ocupare a forței de muncă ar putea fi modificate. Autoritățile propun pentru consultare publică proiectul hotărârii Executivului cu privire la modificarea Hotărârii Guvernului nr. 1276/2018.   Astfel, va fi prevăzută a nouă procedură – de subvenționare a cheltuielilor de transport pentru persoanele cu dizabilități accentuate sau severe din rândul șomerilor care se angajează în câmpul muncii. Această subvenție se va acorda pentru acoperirea cheltuielilor de transport a persoanelor menționate, care se angajează pe o perioadă nedeterminată sau determinată la un loc de muncă propus de

În scopul reglementării utilizării zilelor de concediu anuale acumulate/nefolosite până la data de 01.04.2024, prin Legea nr. 47/2024 cu privire la modificarea unor acte normative (actualizarea cadrului normativ aferent managementului resurselor umane), au fost introduse norme tranzitorii.

Pe parcursul lunii ianuarie a anului 2022 inspectorii din cadrul Inspectoratului de Stat al Muncii (ISM) au efectuat, sub aspectul respectării cerințelor legislației, 97 controale, dintre care 64 în domeniul raporturilor de muncă, 21 – a securității și sănătății în muncă, 11 – complexe și 1 – în domeniul migrației de muncă. Din numărul total de controale efectuate 56 au fost planificate (51 – în sectorul public și 5 – în sectorul real) şi 41 – inopinate (15 – în sectorul public și 26 – în sectorul real).   În rezultatul acțiunilor de inspecție au fost întocmite procese-verbale de control, în care au fost stabilite și consemnate 756 încălcări şi abateri de la prevederile actelor legislative şi normative, inclusiv 500 – în domeniul raporturilor de muncă

SRL ALFA suportă cheltuieli pentru hrana angajaților. Cheltuie constituie 55 lei pentru un prânz pe zi lucrătoare pentru fiecare angajat. Salariul mediu al angajaților pentru 2021 este de 4000 lei.   Are entitatea dreptul de a deduce în scopuri fiscale cheltuielile privind hrana organizată a salariaților, dacă salariul mediu pe angajat este mai mic decât ¾ din salariul mediu lunar pe economie? În cazul descris (dacă salariul mediu e mai mic decît ¾ din salariul mediu lunar pe economie) cheltuielile ce depășesc 45 lei se consideră sau nu facilitate acordată de angajator? Sunt permise acestea spre deduceri în scopuri fiscale? Are obligația agentul economic de a calcula impozite salariale la suma integrală de 55 lei sau doar suma care depășește limitele stabilite de legislație (55 lei – 45 lei)? Cum se reflectă aceste plăți/cheltuieli în dările de seamă fiscale?

Pe parcursul lunilor ianuarie-martie ale anului 2022 de către inspectorii de muncă din cadrul Inspectoratului de Stat al Muncii (ISM) sub aspectul respectării actelor legislative şi normative din domeniul raporturilor de muncă, securității și sănătății în muncă au fost supuse controlului 502 unități cu un număr de 44,89 mii salariaţi, fiind efectuate 193 controale în domeniul raporturilor de muncă, 41 – securității și sănătății în muncă, 262 – complexe și 6 – în domeniul migrației de muncă.   Conform raportului ISM, din numărul total de controale efectuate în primele trei luni din anul curent, 344 au fost planificate, inclusiv 178 în sectorul public și 166 în sectorul real şi 158 – inopinate (53 în sectorul public și 105 – în sectorul real).

Pe parcursul lunilor ianuarie-februarie ale anului 2022, inspectorii din cadrul Inspectoratului de Stat al Muncii (ISM) au efectuat 244 controale (dintre care 123 – în domeniul raporturilor de muncă, 33 – a securității și sănătății în muncă; 84 – complexe; 4 – în domeniul migrației de muncă) la unități cu un număr de circa 251,2 mii salariaţi.   Din numărul total de controale efectuate 158 au fost planificate (113 în sectorul public și 45 în sectorul real), iar 86 – inopinate (31 în sectorul public și 55 în sectorul real). Cu deplasarea inspectorilor în teren la agentul economic au fost efectuate 183 controale, iar 61 – din oficiu.

Care este perioada care necesită a fi declarată în tabelul nr. 2 al Declarației IPC21 în cazul în care angajatului i-a fost calculat indemnizația pentru concediul nefolosit?