Anii 2019-2020 se vor caracteriza printr-o rată de creștere a PIB-ului de circa 4 — 4,5%. La nivelul sectoarelor economice, cel mai mare aport îl vor avea industria și comerțul. În anul curent, valoarea adăugată brută a acestor sectoare va crește cu peste 6%, iar în anul 2020 se prognozează o creștere mai modestă – de circa 4% în industrie și 5% în sectorul comerțului. Datele sunt incluse în publicația Moldovan Economic Growth Analysis (MEGA), elaborată de Centrul Analitic Independent Expert-Grup și care este la a XX-a ediție. O sinteză a publicației a fost prezentată în cadrul conferinței, care a avut loc astăzi, 25 iulie 2019.

Entitatea avicolă evaluează păsările tinere și cele mature precum și produsele obținute din transformările activelor biologice în conformitate cu prevederile pct. 30-35 ale SNC „Particularitățile contabilității în agricultură” (în continuare – SNC PCA) dacă această entitate se conduce de reglementările standardului în cauză.

Membrii Cabinetului de miniștri au aprobat în cadrul ședinței de ieri, 3 septembrie, proiectul de lege privind modificarea Legii bugetului de stat pentru anul 2020.   Potrivit vicepremierului Serghei Pușcuța, factorii de bază care au determinat modificările operate sunt: ajustarea indicatorilor bugetari reieșind din prognozele ajustate a principalilor indicatori macroeconomici agreați cu experții Fondului Monetar Internațional, evoluția economiei naționale sub presiunea efectelor pandemiei COVID-19, dar și a calamităților naturale; necesitatea identificării resurselor suplimentare pentru programe de cheltuieli care sunt prioritare la moment, dar și revizuirea programelor de cheltuieli, reieșind din mersul executării curente și capacitățile de valorificare a alocațiilor aprobate până la finele anului.

Astăzi, 29 mai 2020, în Monitorul Oficial Nr. 126-130, a fost publicat Ordinul Serviciului Fiscal de Stat nr. 65 din 19 mai 2020. În temeiul articolului 27 din Legea finanțelor publice și responsabilității bugetar-fiscale nr. 181/2014 și în scopul reglementării și perfecționării modului de reflectare a unor indicatori bugetari, ORDON

Parlamentul a votat astăzi, 11 septembrie, în lectură finală proiectele de lege pentru modificarea Legii bugetului de stat, Legii bugetului asigurărilor sociale de stat  și a legii fondurilor asigurării obligatorii de asistență medicală.   După cum a menționat ministrul Finanțelor, Serghei Pușcuța, în ședința din 10 septembrie, când proiectul a fost prezentat în prima lectură, modificările operate la bugetul de stat sunt efectuate în contextul ajustării indicatorilor bugetari, reieșind din prognozele ajustate a principalilor indicatori macroeconomici agreați cu experții Fondului Monetar Internațional, evoluția economiei naționale sub presiunea efectelor pandemiei COVID-19,

În cadrul desfășurării activității de întreprinzător agenții economici, conform legislației fiscale, cu respectarea anumitor condiții, pot beneficia de dreptul la restituirea TVA. În acest articol vom examina care livrări de mărfuri și servicii pentru export se consideră la aprecierea sumei TVA spre restituire din buget.    Una din condiții este prevăzută la art.101 alin.(5) din Codul fiscal (CF), conform căruia contribuabilul care a efectuat o livrare scutită de TVA cu drept de deducere, iar aceasta a determinat formarea unei depășiri a sumei TVA la valorile materiale, serviciile, față de suma TVA primită sau care urmează a fi primită de la cumpărători (beneficiari) pentru mărfurile, serviciile livrate, are dreptul la restituirea sumei achitate cu care a fost depăşită TVA la valorile materiale, serviciile procurate în limitele cotei-standard a TVA, stabilite la art.96 lit.a), sau cotei reduse a TVA, stabilite la art.96 lit.b), înmulţite cu valoarea livrării, ce se scuteşte de TVA cu drept de deducere. Totodată, menționăm că, pentru a beneficia de dreptul la restituirea TVA, agentul economic trebuie să fie subiect impozabil al TVA, conform art.112 din CF.

Potrivit art. 25 alin. (2) din Codul Fiscal, deducerea cheltuielilor aferente dobînzilor suportate în baza contractului de împrumut de către agenţii economici debitori în folosul persoanelor fizice şi juridice (cu excepţia entităţilor din sectorul financiar) se acceptă în limita ratei medii ponderate a dobînzii la creditele acordate de sectorul bancar persoanelor juridice pe termen de pînă la 12 luni şi peste 12 luni în secţiunea pe lei moldoveneşti şi pe valută străină.

În trimestrul II al anului 2019, câștigul salarial mediu lunar nominal brut a fost de 7302,6 lei, înregistrând o creștere de 14,6% față de trimestrul II 2018, informează Biroul Național de Statistică. Astfel, câștigul salarial mediu lunar în sectorul bugetar a constituit 6676,2 lei, în creștere cu 19,9% față de trimestrul II 2018, iar în sectorul economic – 7535,6 lei, cu 12,8% mai mult față de trimestrul II 2018.

Câştigul salarial mediu lunar nominal brut al unui angajat din capitala țării în trimestrul I al anului curent a fost de 8102,6 lei, în creștere faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent cu 14,9%, potrivit Biroului Național de Statistică cu referire la situația social-economică a municipiului Chișinău în ianuarie-martie 2019. Astfel, în sfera bugetară salariul mediu lunar a constituit 8789,7 lei, cu 19,3% mai mult faţă de trimestrul I al anului 2018, iar în sectorul economic acest indicator a constituit 7964,8 lei şi a crescut cu 14,0% faţă de cel înregistrat în aceeaşi perioadă a anului trecut.

În ianuarie-iunie 2019 agențiile de turism şi turoperatorii Moldovei au acordat servicii turistice la 151,6 mii de turiști și excursioniști, cu 12,2% mai mult decât în perioada corespunzătoare din anul 2018. Conform datelor Biroului Naţional de Statistică (BNS), majorarea numărului de turişti şi excursioniști a fost condiționată de creșterea numărului de participanți la turismul intern — cu 23,0% față de indicatorii din I semestru al anului 2018, la turismul emițător – cu 11,3% și turismul receptor — 1,1%.

Obiectivele politicii fiscale și vamale, orientate spre asigurarea unui mediu economic stabil, favorabil dezvoltării afacerilor din țară crearea unor mecanisme de contribuție echitabilă au fost prezentate de Ministerul Finanțelor în cadrul ședinței Grupului de lucru responsabil de cadrul macroeconomic, politica fiscală și cadrul resurselor, în contextul lansării exercițiului Cadrului Bugetar pe Termen Mediu 2020-2022, desfășurată la 1 martie curent în cadrul ministerului. În context, reprezentanții Ministerului Economiei şi Infrastructurii au prezentat prognoza principalilor indicatori macroeconomici pe termen mediu ce stau la baza elaborării CBTM 2020 – 2022.

(Continuare. Partea I în nr. 3 (66), partea II în nr. 4 (67) 2021) Entitatea cu activitate extractivă este obligată să lichideze excavațiile și să refacă terenurile ocupate cu drumurile temporare și cu alte mijloace fixe în respectarea prevederilor art. 39, lit. (i; m) din Codul subsolului nr. 3/2009, art. 54 lit. (c) din Legea nr. 1515/1993 privind protecția mediului înconjurător (cu modificările și completările ulterioare), art. 29 din Codul funciar nr. 828/1991. Lichidarea excavațiilor exprimă efectuarea lucrărilor de acoperire a golurilor formate după extracția resurselor minerale din sectorul respectiv sau întregul teren contractat. Aceste goluri (gropi) au diferite dimensiuni. Lucrările de lichidare a excavațiilor prevăd astuparea golurilor cu sol nefertil, iar stratul de 1,5-2 m până la suprafața solului – cu sol fertil.

Grupurile de producători recunoscute vor beneficia de un suport financiar nerambursabil din partea statului pe parcursul a cinci ani din momentul recunoașterii, prin care se atestă faptul întrunirii de către grup a tuturor condițiilor legale privind constituirea și obiectul de activitate, precum și deținerea capacității tehnico-profesionale pentru realizarea obiectivelor propuse.   Pe agenda ședinței secretarilor de stat a fost inclus proiectul  hotărârii de Guvern pentru aprobarea Regulamentului privind procedura de recunoaștere a grupurilor de producători agricoli.

Atât procedura cât și criteriile de determinare a statutului de contribuabil mare pentru persoanele fizice și juridice vor fi modificate. Serviciul Fiscal de Stat a elaborat și propune pentru consultări publice proiectul de ordin cu privire la organizarea activităţii de administrare a contribuabililor mari, iar actul normativ în vigoare (Ordinul nr.1387/2016 al SFS)  urmează a fi abrogat după punerea în aplicare a noilor prevederi.   Conform proiectului, numărul contribuabililor mari – persoane juridice va fi diminuat până la 550 de entități și persoane fizice ce practică activitate de întreprinzător (la momentul actual este prevăzută includerea în listă a 650 de persoane), iar a persoanelor fizice ce nu practică activitate de întreprinzător – de la 600 până la 500.

Prin măsuri de executare silită, la situația din 31 martie 2019, au fost încasate cumulativ obligații fiscale în sumă totală de 276 122,5 mii lei, potrivit datelor statistice oferite de Serviciul Fiscal de Stat. Acest indicator a crescut față de cel înregistrat în trimestrul I din anul precedent, când au fost încasate 222 169,78 mii lei. Totodată, în primele trei luni din anul 2017 au fost încasate silit obligaţii fiscale în sumă totală de 214 158,30 mii lei. Executarea silită a obligației fiscale este reglementată de capitolul 9 din Codul fiscal. Potrivit art.193, condiţiile declanşării executării silite a obligaţiei fiscale sunt:

În Monitorul Oficial de azi, 18 decembrie, a fost publicat Ordinul Ministerului Finanțelor nr. 144 din 23 noiembrie 2020 privind modificarea Clasificației bugetare. În temeiul articolului 27 din Legea finanțelor publice și responsabilității bugetar-fiscale nr. 181/2014 și în scopul reglementării şi perfecționării modului de reflectare a unor indicatori bugetari,

Publicația Periodică „Monitorul Fiscal FISC.md” amintește tuturor contribuabililor că, pe data de 25 martie, expiră termenul de depunere de către persoanele juridice a Declarației cu privire la impozitul pe venit. De astăzi revenim în sprijinul contabililor cu seria de articole expuse cu știință de cauză de un practician, care împarte experiența cu Dvs. Totodată, articolele corespund poziției oficiale a Serviciului fiscal de Stat. Declarația cu privire la impozitul pe venit (în continuare - Declarația) se completează în conformitate cu Anexa nr.2 „Modul de completare a Declarației cu privire la impozitul pe venit” la Ordinul MF nr.162 din 26.09.2018, care urmează a fi depusă în mod obligatoriu de următoarele categorii de contribuabili:

Odată cu intrarea în vigoare, din 1 ianuarie 2019, a Legii contabilităţii şi raportării financiare nr.287/2017, se modifică modul de raportare financiară de către entitățile care cad sub incidența acestei legi, unele dintre ele urmând să prezinte situațiile financiare conform Standardelor Naționale de Contabilitate, altele – aplicând IFRS. În continuare vom explica procesul de întocmire și prezentare a situațiilor financiare de către entitățile care aplică Standardele Naționale de Contabilitate (în continuare – SNC).

Colectarea eficientă şi deplină a obligațiilor fiscale reprezintă o piatră de temelie a unui sistem de impozitare echitabil. Nivelul de conformare voluntară a contribuabililor, măsurat prin nivelul de declarare a impozitelor şi taxelor la buget constituie un indicator de bază al performanței sistemului de administrare fiscală.

În următoarele 36 luni în Republica Moldova va fi implementat, în regim de pilotare (cu posibilitate de extindere), Programul de susținere a afacerilor cu potențial înalt de creștere și internaționalizarea acestora. Realizarea Programului necesita pentru anii 2020-2023 un buget estimativ de 65 mil. lei (fiind majorat cu 50 mil. lei), iar responsabilă de implementarea Programului va fi Organizația pentru Dezvoltarea sectorului Întreprinderilor Mici și Mijlocii, care va fi institui o unitate de implementare a Programului.   În MO din 14 iulie a fost publicată și a intrat în vigoare Hotărârea Guvernului nr.439 din 1 iulie curent, prin care a fost aprobat atât Programul respectiv cât și Planul de implementare a activităților, dar și componența instituțională a Comitetului de coordonare a Programului.