În Monitorul Oficial de astăzi, 4 decembrie 2020, a fost publicat Ordinul Ministerului Finanțelor nr. 143 din 17 noiembrie 2020 privind modificarea Clasificaţiei bugetare.  În temeiul articolului 27 din Legea finanțelor publice și responsabilității bugetar-fiscale nr. 181/2014 și în scopul reglementării şi perfecționării modului de reflectare a unor indicatori bugetari,

Legea nr. 93/2022 pentru modificarea unor acte normative (în vigoare din 29 mai 2022) operează un șir de modificări semnificative ce vizează procesul de creditare al populației din Republica Moldova. Astfel, pe lângă băncile comerciale, sunt obligate să asigure o creditare responsabilă și prudentă a populației și organizațiile de creditare nebancară (OCN), având în vedere amendamentele operate la Legea nr. 1/2018 cu privire la organizațiile de creditare nebancară, care, în speță, prevăd:

  Potrivit prevederilor punctelor 24 – 25 din Regulamentul privind subvenţionarea întreprinderilor şi organizaţiilor necomerciale, rezidente ale Republicii Moldova, care au instituit şomaj tehnic şi/sau staţionare urmare a situaţiei epidemiologice (COVID-19), aprobat prin Ordinul Ministerului Finanțelor nr.58 din 29.04.2020, se admite solicitarea și acordarea parțială a subvenției stabilite de Regulamentul menționat. 

Ministerul Economiei și Infrastructurii a revizuit prognoza principalilor indicatori macroeconomici pentru anii 2021-2023, ținând cont de impactul pandemiei asupra economiei naționale. Amintim, aceasta a impus necesitatea de ajustare a prognozei evoluției PIB-ului până la -4,5% pentru anul 2020, a tendințelor în sectorul real (industrie, agricultură, investiții etc.), în comerțul exterior  pentru anii 2021-2023. Totodată, nota informativă conține  și prognoza indicatorilor remunerării muncii.   Conform estimărilor, veniturile populației vor scădea nu doar din contul remitențelor, dar și al plăților salariale, acestea fiind influențate de sistarea completă sau parțială a activităților din sectorul real al economiei,

Biroul Național de Statistică informează că, în ianuarie-septembrie 2019, au fost eliberate 2315 autorizaţii de construire, numărul acestora fiind în descreștere cu 8,6% comparativ cu ianuarie-septembrie 2018. Pentru clădiri rezidenţiale au fost eliberate 1444 autorizații (93,5% de la indicatorul anului precedent), iar pentru cele nerezidenţiale – 871 (respectiv, 88,1%). Conform statisticilor, după mediul de rezidenţă, în ianuarie-septembrie 2019, în mediul urban au fost eliberate 1230 autorizații de construire, în scădere cu 6,8% față de aceeași perioadă a anului precedent. În mediul rural sunt eliberate 1085 autorizații, ceea ce constituie cu 10,6% mai puţin față de ianuarie-septembrie 2018.

Îngrijirea și întreţinerea plantaţiilor pomicole se asociază cu o multitudine de costuri, dintre care cele mai semnificative se referă la resursele utilizate din componența activelor curente și costurile aferente retribuirii muncii angajaților. Orice agent economic care practică activitate de antreprenoriat (inclusiv entitățile care desfășoară activitate agricolă) în mod obligatoriu trebuie să confirme documentar toate costurile (expresia valorică a resurselor utilizate) pentru justificarea producerii acestora1.

În conformitate cu prevederile pct. 84 din Standardul Național de Contabilitate „Imobilizări necorporale și corporale” (SNC INC) entitatea actualizează (ajustează) provizioanele constituite pentru lichidarea excavațiilor și refacerea terenurilor ocupate cu mijloace fixe la fel ca și alte provizioane cum prescrie SNC „Capital propriu și datorii” (SNC CPD), pct. 87 la fiecare dată a întocmirii bilanțului, dacă există argumentele necesare pentru ajustare. Această regulă impune entitatea să aducă provizioanele anterior constituite în concordanță cu mărimea costurilor de lichidare a excavațiilor și refacere a terenurilor ocupate cu drumurile temporare și cu alte mijloace fixe existente la data ajustării.  Ajustarea provizioanelor poate fi în direcția majorării sau micșorării acestora.

Fluxurile de procesare în cadrul procesului de evidență a amenzilor contravenționale vor fi automatizate, iar cooperarea dintre autoritățile care au aplicat amenzi va fi optimizată prin implementarea unei soluţii moderne de e-guvernare ce va oferi un serviciu public calitativ şi va spori transparența procesului de evidență a amenzilor contravenționale. Ministerul Finanțelor propune spre consultare publică proiectul hotărârii Guvernului cu privire la aprobarea conceptului tehnic al sistemului informațional automatizat „Registrul amenzilor contravenționale” (SIA „RAC”).

Rezidenții parcului IT, fiind înregistrați și având sediul (adresa juridică) în RM, desfășoară activitate inclusiv prin intermediul salariaților care prestează munca la distanță pe teritoriul RM și/sau în afara acestuia. În tabelul de mai jos găsiţi norme juridice în vigoare cu privire la garanţii acordate

În Monitorul Oficial din 18 decembrie curent a fost publicat Ordinul Ministerului Finanțelor nr. 156 din 09.12.2020 privind modificarea Clasificației bugetare. În temeiul articolului 27 din Legea finanțelor publice și responsabilității bugetar-fiscale nr. 181/2014 și în scopul reglementării şi perfecționării modului de reflectare a unor indicatori bugetari,  

Ministerele, Cancelaria de Stat și alte autorități administrative centrale subordonate Guvernului și structurile organizaționale din sfera lor de competență, autoritățile/ instituțiile publice și organizațiile de stat autonome subordonate sau înființate de Guvern vor utiliza pentru notificarea destinatarilor exclusiv serviciul guvernamental de notificare electronică (MNotify), în detrimentul notificării pe suport de hârtie.   În Monitorul Oficial din 19 iunie curent a fost publicată Hotărârea Guvernului nr.376 din 10 iunie 2020 pentru aprobarea Conceptului serviciului guvernamental de notificare electronică (MNotify) și a Regulamentului privind modul de funcționare și utilizare a serviciului guvernamental de notificare electronică (MNotify).

În cadrul Ministerului Finanțelor a fost convocată o nouă ședință a grupului de lucru, responsabil de optimizarea raportării statistice, fiind expuse constatările membrilor grupului de lucru în urma procesului de analiză a formularului „Ancheta Structurală Anuală”. Astfel, s-a constatat necesitatea comasării sau eliminării anumitor indicatori după efectuarea unei analize și contrapunere a datelor prezentate de către agenții economici prin formularul respectiv cu alte surse informaționale.

Dările de seamă privind impozitul pe venit, privind primele de asigurare obligatorie de asistenţă medicală reţinute şi contribuţiile de asigurări sociale de stat obligatorii calculate se prezintă de către plătitorii veniturilor Serviciului Fiscal de Stat (SFS) până la data de 25 a lunii următoare lunii în care au fost efectuate plăţile.

Astăzi, 31 decembrie 2020, în cadrul unei conferințe de presă susținută de prim-ministrul Ion Chicu și miniștrii Serghei Pușcuța, Viorica Dumbrăveanu și Anatol Usatîi au fost prezentate cele mai importante rezultate înregistrate pe parcursul anului 2020 în domeniile administrate de Ministerul Finanțelor, Ministerul Economiei și Infrastructurii și Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale.

Biroul Naţional de Statistică anunţă că, în trimestrul III al anului 2019, forța de muncă a Republicii Moldova, care include populația ocupată și șomerii, a constituit 947,7 mii persoane. Populația ocupată în perioada vizată a constituit 909,8 mii persoane. Ponderea bărbaților (51,0%), a fost nesemnificativ mai mare în comparație cu a femeilor (49,0%). În distribuția ocupării după mediile de reședință, prevalează mediul rural cu 54,3% față de mediul urban cu 45,7%.

Prin Legea nr.93 din 07.04.2022 (Legea nr.93/2022) au fost operate modificări la un șir de legi aferente sectorului financiar, în partea ce ține de procesul de creditare. Astfel, Legea nr.202/2017 privind activitatea băncilor (Legea nr.202/2017) a fost completată cu art. 381 care impune băncile să respecte, începând cu 29 mai 2022, anumite cerințe în vederea asigurării unei creditări responsabile a consumatorilor, și anume: anterior încheierii unui contract de credit, banca trebuie să evalueze bonitatea consumatorului în conformitate cu cerințele de creditare responsabilă aprobate de Banca Națională a Moldovei (BNM);

Pe parcursul anului 2019, Consiliul Concurenței a realizat 74 de investigații cu privire la încălcarea legislației concurențiale, dintre care 24 au fost finalizate,  potrivit Raportului privind activitatea Consiliului Concurenței pentru anul 2019,  publicat pe pagina web a instituției.   Astfel, principalele încălcări examinate și constatate se referă la acțiuni anticoncurențiale ale autorităților publice, concentrări economice nenotificate, acțiuni de concurență neloială și abuz de poziție dominantă.

Domeniile supuse evaluării naționale a riscurilor în partea ce ține de finanțarea terorismului vor fi extinse. Autoritățile intenționează să aplice sancțiuni proporționale și disuasive în cazurile depistării încălcărilor legislației privind prevenirea și combaterea spălării banilor. Acțiunile sunt incluse în planul de acțiuni privind implementarea Strategiei naționale pentru domeniul respectiv pentru anii 2020-2024. Proiectul Strategiei și a planului de acțiuni este propus spre consultări publice de către Ministerul Justiției. Planul conține circa 80 de acțiuni ce vor fi implementate în limitele alocaţiilor bugetare aprobate, precum şi din accesarea asistenţei oferite de organizaţiile internaţionale.

Pentru determinarea faptului dacă persoanele indicate la pct. 1.6 din anexa nr. 1 la Legea nr.489 privind sistemul public de asigurări sociale desfășoară activitate în proporție de cel puțin 95% din activitățile stipulate în grupele 01.1–01.6 din Clasificatorul activităților din economia Moldovei, se calculează raportul dintre suma venitului obținut din activitățile respective și suma venitului din activitatea operațională înregistrată în evidența contabilă. În acest caz, ambii indicatori ce țin de mărimea venitului obținut se determină pe perioada de gestiune. Amintim că, cu această prevedere, prin Legea nr.60 din 23 aprilie 2020, a fost completată Legea nr.489.

Este cunoscut faptul că calitatea produselor agricole obținute are o interacțiune directă cu resursele consumate pentru obținerea acestora și presupune că cu cât mai înalte sunt cerințele față de calitatea produselor, cu atât mai mari sunt costurile pentru obținerea lor. De fapt, acest lucru nu necesită demonstrare, însă în condițiile actuale dificile de activitate cu numeroasele sale provocări de diversă natură (economică, politică, socială, sanitară ș.a.), foarte frecvent acest aspect nu se ia în considerare din cauza majorării permanente a prețurilor la majoritatea resurselor și ca urmare a costului produselor.