În cadrul ședinței secretarilor generali a fost examinat proiectul hotărârii de Guvern pentru aprobarea Regulamentului privind gestionarea uleiurilor uzate. Documentul se consideră ca fiind anunțat și pregătite pentru inițierea procedurii de avizare/expertizare și consultare publică și stabilește aplicarea principiului „poluatorul plătește” și a mecanismului de responsabilitate extinsă a producătorului (REP), cu obligații clare privind introducerea pe piață a uleiurilor și a unor reguli specifice privind colectarea, tratarea, reciclarea și eliminarea deșeurilor acestora, în special interzicerea introducerii pe piață a uleiurilor ce conțin substanțe chimice periculoase.   Astfel, începând cu data de 1 ianuarie 2023, producătorii de uleiuri

Persoanele care dețin dreptul de a conduce vehicule înregistrat în Registrul de stat al conducătorilor de vehicule ar putea conduce vehicule din categoria/subcategoria corespunzătoare indiferent de faptul dacă dețin asupra sa permisul de conducere, cu condiția deținerii unui act de identitate. Este important de menționat că această prevedere nu se va extinde asupra persoanelor care conduc vehicule în traficul internațional. Comisia protecția socială, sănătate și familie a votat pentru a fi prezentat în prima lectură proiectul de lege ce vizează modificarea Legii privind siguranța traficului rutier.   Potrivit notei proiectului, evidența centralizată a permiselor de conducere în Registrul de stat al conducătorilor de vehicule este o practică implementată de mai multe țări, printre care: Letonia, Marea Britanie, Norvegia, Finlanda, Olanda, Ucraina etc.

Întreprinderea neplătitoare de TVA este subiect al impunerii cu regimul de impozitare conform capitolului 71 al Titlului II din CF. Ținând cont de modificările operate începând cu anul 2020, va include entitatea în obiectul impunerii cu 4% creanțele expirate recuperate?   Agenții economici subiecți ai sectorului ÎMM urmează să determine obiectul impunerii prin aplicarea contabilității de angajamente. Conform art. 542 din CF, obiect al impunerii pentru aceștia este

Obiectul acestui articol îl constituie evenimentele (operațiunile economice) care au loc după perioada de raportare (datei raportării), indiferent dacă acestea sunt favorabile sau nefavorabile. Evenimentele apărute în perioada între data raportării și data semnării situațiilor financiare ar putea furniza informații suplimentare referitoare la perioada de raportare față de cele cunoscute la data închiderii bilanțului contabil. Aceste evenimente trebuie să constituie obiectul unei analize contabile conforme Standardelor Naționale de Contabilitate (SNC), pe motiv că evenimentele ulterioare ar putea modifica situațiile financiare pentru perioada de raportare precedentă celei în care acestea efectiv au avut loc.

Conform legislației fiscale, procedura controlului fiscal constă într-un ansamblu de metode şi operațiuni de organizare şi desfășurare a controlului, precum şi de valorificare a rezultatelor acestuia. În continuare vor fi analizate metodele şi operațiunile de organizare şi desfășurare a controlului fiscal, fiind o parte componentă a unei serii de articole cu privire la controlul fiscal.

Tarifele pentru serviciile publice de gestionare a deșeurilor se calculează de către operatori pentru fiecare localitate în parte (grup de localități în cazul cooperării inter-municipale) și se aprobă de către autoritățile administrației publice locale prin decizia consiliului local.    Ministerul Mediului propune pentru consultări publice proiectul hotărârii de Guvern cu privire la aprobarea metodologiei privind calcularea tarifelor pentru unele servicii publice de gospodărie comunală din domeniul gestionării deșeurilor.  

Potrivit art. 68 alin. (8) și alin. (9) din Legea nr. 131/2015 privind achizițiile publice (în continuare – Legea nr. 131/2015), la achiziţia de bunuri, lucrări și servicii, autoritatea contractantă va cere ca ofertantul să prezinte, la încheierea contractului, garanţia de bună execuţie a acestuia. Garanţia de bună

 Unul din cele mai importante sectoare ale sistemului contabil naţional reprezintă contabilitatea de gestiune, care este un „sistem de colectare, prelucrare, pregătire şi transmitere a informaţiei contabile pentru planificarea, calcularea costurilor, verificarea şi analiza executării bugetelor, în scopul pregătirii rapoartelor interne pentru luarea deciziilor manageriale”1. Acest important sistem foloseşte metode şi procedee proprii, are trăsături distinctive şi formează un cerc vast de indicatori, care, la rândul său, influenţează nemijlocit conţinutul şi scopurile contabilităţii financiare. Importanţa acesteia rezultă din tipul de conexiune care prevede realizarea legăturilor reciproce cu ajutorul conturilor de control (adică a

Luarea în considerare a costurilor de depozitare în scopul evaluării în vamă necesită o determinare precisă a naturii acestor plăți, și anume: modul, locul și de către cine au fost suportate. Acest aspect este dificil și deseori operatorii economici se confruntă cu anumite situații complexe, pentru care soluțiile pot fi diferite, în funcție de fiecare caz în parte.   În ediția din decembrie a revistei „monitorul fiscal FISC.md” venim cu articolul Mariei Bîrcă „Costuri de depozitare și tranzacții complexe de import”, în care autorul analizează cel mai frecvent abordate subiecte referitoare la costurile de depozitare și tranzacțiile complexe (o valoare unică pentru un grup de mărfuri), cu studiu de caz și concluzii finale.

Concediul de odihnă este intervalul de timp în care salariatul e scutit de muncă în mod legal și în care primește remunerația bănească potrivită. Articolul 5 din Codul muncii (în continuare - CM) garantează dreptul la concediu de odihnă anual plătit tuturor angajaților. Astfel, orice salariat care lucrează în baza unui contract individual de muncă (CIM) sau deține o funcție publică în conformitate cu prevederile art. 28 din Legea nr. 158/2008 cu privire la funcția publică și statutul funcționarului public (în continuare - Legea nr. 158/2008) beneficiază de dreptul la concediu de odihnă anual plătit.

În luna aprilie 2012, două persoane fizice au încheiat un contract de vânzare-cumpărare, prin care V.S. a cumpărat, iar I.M. a vândut afacerea în domeniul curăţătoriei covoarelor sub denumirea „Cistiulea” (Чистюля). Afacerea constă din tot utilajul necesar pentru prestarea serviciilor, precum şi camionul Mercedes, pe care era amplasată publicitatea cu conţinutul „Curăţarea covoarelor şi cuverturilor, Химчистка ковров и пледов, Новое немецкое оборудование, (Чистюля)”, fapt confirmat prin raportul de verificare tehnică nr.0042505 din 09 martie 2012 şi permisiunea de amplasare a publicităţii, eliberată de către Ministerul Afacerilor Interne, Direcţia Poliţiei Rutiere nr. 7/1099 din 20 aprilie 2011. Din data procurării şi până în prezent V.S. gestionează afacerea, activând în bază de patentă de întreprinzător, dezvoltând-o din an în an. Astfel, V.S.

La mijloc de toamnă marcăm o frumoasă sărbătoare – Hramul Oraşului Chişinău, oraș în care mulți dintre noi s-au născut, iar la o parte dintre noi a devenit, între timp,  a doua casă!     Stimați chișinăuieni!  Cu prilejul Hramului orașului, Publicaţia Periodică „Monitorul fiscal fisc.MD” vă transmite cele mai sincere şi calde urări de bine, sănătate şi prosperitate! Fie ca în casele Dumneavoastră să domnească oricând armonia, pacea și buna înțelegere!

Contribuabilii continuă să ne pună întrebări ce țin de deducerea sumelor TVA aferentă importului de mărfuri, fapt pentru care am decis să precizăm unele aspecte ce se referă la perioada de reflectare în declarația TVA12 a deducerii respectivei taxe, ținând cont de diferite situații ce pot apărea în activitatea importatorilor.   Reflectarea în declarația TVA a sumei TVA rambursată de către organul vamal aferent importurilor anterioare

Primul mecanism de avertizare timpurie pentru companiile aflate în dificultate a fost elaborate de Organizația pentru Dezvoltarea Întreprinderilor Mici și Mijlocii în parteneriat cu Ministerul Economiei. Mecanismul va contribui atât la evitarea dificultăților financiare ale companiilor, cât și la diminuarea efectelor negative ale crizei actuale, fiind conceput prin intermediul proiectului transnațional DanubeChance2.0 „Acceptarea eșecului pentru a facilita accesul antreprenorilor la a doua șansă în regiunea Dunării”.   Prin această aplicație antreprenorii care se confruntă cu dificultăți în afaceri, vor putea face o radiografie a companiei, fiind detectate punctele vulnerabile ale afacerii, iar, ulterior, vor putea beneficia de mentorat pentru redresarea și resetarea managementului.

Cum arată viitorul industriei fashion? De ce a venit timpul să spunem „STOP” consumerismului și cum trebuie să „jongleze” designerii cu trendurile anului 2020, ca să vorbească în limbajul universal al modei? Mai mulți experți străini din domeniu au abordat cele mai actuale preocupări ale sectorului la nivel global în cadrul celei de-a IV-a ediții a conferinței „Moldova in Fashion”, desfășurate la Chișinău. Rodica Verbeniuc, director general, Agenția de Investiții: „Moda este o parte indispensabilă a vieții noastre și în loc să dezbatem dacă alinierea la unele trenduri este ceva bun sau nu pentru cultura noastră, ar fi mult mai înțelept să analizăm cifrele și să vedem impactul sectorului asupra dezvoltării economice.

În Monitorul Oficial 01.09.2023 a fost publicată Legea nr. 247 din 31.07.2023 în temeiul căreia a fost modificată Legea nr. 1540/1998 privind plata pentru poluarea mediului (în continuare – Legea nr. 1540/1998), în vigoare din 01.10.2023. Legea nr. 247/2023 stabilește în art. II, alin. (3) că Guvernul,

Efortul autorităților depus pentru digitalizarea continuă a economiei, inclusiv crearea condițiilor pentru dezvoltarea și reglementarea comerțului electronic, este reflectat în proiectul de lege cu privire la modificarea unor acte normative (peste 20 de acte legislative, inclusiv în Codul fiscal). Acesta a fost elaborat de  Ministerul Economiei cu suportul Consiliului Economic de pe lângă Prim-ministru și al USAID Moldova.   Astfel, autorii propun modificarea art. 697 din CF (regimul fiscal al persoanelor fizice care desfășoară activități independente desfăşurate în domeniul comerţului cu amănuntul (cu excepţia mărfurilor supuse accizelor)). În cazul utilizării metodelor de acceptare a plăților fără numerar, se propune o diferențiere a limitei veniturilor din vânzări permise de a fi realizate

1. (7.2.4.2) Care cota a taxei pentru apă urmează a fi aplicată la extragerea apei cu scop de producere a băuturilor răcoritoare cu adaos de sirop, dacă agentul economic, în posesia căruia este o sondă, de sine stătător, extrage apa potabilă, produce și îmbuteliază apă și băuturi răcoritoare? 2. (6.6.2.14) Apare obligația de a depune în adresa APL în domeniul comerțului a Notificării privind inițierea activităţii de comerţ și, ca urmare, apare sau nu în calitate de subiect al impunerii cu taxa pentru unitățile comerciale și/sau de prestări servicii, agentul economic, care deține un ,,centru comercial”, spațiile căruia se transmit sub forma de locațiune altor agenți economici, luînd în considerație faptul că activitatea desfășurată corespunde codului activității 68.20 conform CAEM ?

Care este modalitatea de ajustare a TVA aferentă avansului primit anterior, în condițiile în care, la momentul primirii avansului, TVA s-a calculat de către furnizor la cota de 20%, iar pe parcurs, în contul acestui avans, au fost efectuate atât livrări impozabile cu TVA la cota de 20%, cât și livrări impozitate cu TVA la cota redusă? În conformitate cu prevederile art. 108 alin. (1) din CF, data obligației fiscale privind TVA este data livrării. Data livrării se consideră data predării mărfurilor, prestării serviciilor cu excepția cazurilor stipulate la alin. (5)–(8) ale aceluiași articol.

În primele patru luni ale anului curent au fost acordate credite noi în valoare de 11,9 mld. lei, în creștere cu 24,8% comparativ cu perioada respectivă a anului trecut, comunică Ministerul Economiei și Infrastructurii. În portofoliul de credite acordate cea mai mare pondere (22,9%) revine creditelor direcționate în sectorul comerțului, urmate de cele pentru procurarea/construcția imobilului (18,1%). Circa 17,2% sunt destinate consumului, 8,2% – agriculturii, 7% – industriei alimentare etc.    Conform datelor, cea mai mare creștere a fost înregistrată la creditele acordate pentru procurarea/construcția imobilului, volumul cărora s-a majorat față de aprilie 2020 cu 30,9%.