Conform prevederilor art. 7 din Legea nr. 845-XII din 3 ianuarie 1992 cu privire la antreprenoriat și întreprinderi, întreprinderea, în conformitate cu legislația în vigoare, este obligată să păstreze mijloacele bănești în instituții financiare și să achite plățile la bugetul public național, angajaților, creditorilor, precum și să onoreze celelalte obligații de plată prin sistemul financiar-bancar, în modul stabilit de actele normative ale Băncii Naționale a Moldovei (BNM).

Urmare a declarării stării de urgenţă de către Comisia pentru Situaţii Excepţionale a Republicii Moldova, mai mulţi agenţi economici și-au sistat activitatea parţial sau total. Astfel, în procesul de raportare au apărut unele incertitudini la contabilii întreprinderilor unde a fost instituit șomajul tehnic. În special, au apărut întrebări cu privire la declararea situaţiilor de șomaj tehnic în tabelul nr. 3 din Darea de seamă IPC 18, (cu referire la categoria persoanei asigurate care urmează de reflectat pentru fiecare angajat, perioadele de activitate etc.). Astfel, propunem unele explicaţii referitor la declararea perioadelor de aflare în șomaj tehnic în funcție de situaţiile instituite în cadrul întreprinderii.

Alocația socială de stat pentru persoanele cu dizabilități ar putea fi majorată cu 40%, ceea ce înseamnă dublarea alocației stabilite în momentul de faţă pentru aceste persoane. În Parlament este înregistrată o inițiativă legislativă ce are ca scop sporirea gradului de protecție a beneficiarilor de alocații sociale și a nivelului de incluziune socială a persoanelor cu dizabilități. Astfel, se propune majorarea, de la 40 la 80%, a cuantumului alocației sociale de stat pentru persoanele cu dizabilități (circa 12178 persoane) și majorarea, de la 20 la 50%, a cuantumului alocației pentru persoanele vârstnice (pentru circa 8910 persoane).

Notă: Articolul dat este al doilea din seria de articole dedicate impozitării persoanelor fizice și juridice străine pentru activitatea în Republica Moldova, inclusiv prin prisma convențiilor de evitare a dublei impuneri la care RM este parte. Ca o formă a venitului, dividendul reprezintă, conform art.12 din Codul fiscal (CF), venitul obținut din repartizarea profitului net între acționari (asociați) în conformitate cu cota de participație depusă în capitalul social1

În situații de urgență, Banca Națională a Moldovei va putea oferi asistență de lichiditate doar băncilor solide și viabile, care se confruntă cu probleme temporare de lichiditate. Legea nr.114 pentru modificarea unor acte legislative a fost publicată în MO și a intrat în vigoare la 2 septembrie curent. Modificările operate la Legea cu privire la Banca Națională a Moldovei, Legea instituțiilor financiare, Legea cu privire la contractele de garanție financiară etc. au drept scop sporirea transparenței și securității sistemului bancar.

Fondurile asigurării obligatorii de asistenţă medicală pentru anul 2018 sunt aprobate, atât la venituri, cât și la cheltuieli, în sumă de 6659025,2 mii lei, fără deficit. În Monitorul Oficial, nr. 464-470 din 29 decembrie 2017, a fost publicată Legea fondurilor asigurării obligatorii de asistență medicală pe anul 2018.

Fondul de pensii facultative poate fi constituit de către administrator în baza contractului de societate civilă întocmit în formă scrisă, la care participantul devine parte după semnarea contractului de aderare și virarea contribuției. Un fond de pensii trebuie să întrunească minimum 15 participanți. Sistemul facultativ de fonduri de pensii se va forma pe baza contribuțiilor voluntare ale salariaților sau angajatorilor. Ministerul Finanțelor a elaborat proiectul hotărârii de Guvern pentru aprobarea proiectului de Lege privind fondurile de pensii facultative. Documentul urmează a fi discutat în cadrul ședinței secretarilor generali ai ministerelor ce va avea loc mâine, 5 decembrie.

Un cetățean al Republicii Moldova activează în calitate de angajat în cadrul unei reprezentanțe permanente de pe teritoriul RM a unei companii din România. Ulterior, acesta se deleagă să activeze în cadrul entității-mame din România pe o perioada de 8 luni. Unde urmează a fi impozitate veniturile salariale achitate de către angajatorul din Republica Moldova ale persoanei vizate? În conformitate cu prevederile art.4 alin.(1) din Codul fiscal, dacă un tratat internaţional care reglementează impozitarea sau include norme care reglementează impozitarea la care Republica Moldova este parte, stipulează alte reguli şi prevederi decât cele prevăzute de legislația fiscală, se aplică regulile şi prevederile tratatului internaţional.

(Continuare. Partea I în nr. 3 (58), partea II în nr. 4 (59))   Analiza indicatorilor din grupa R. Rentabilitate și costuri   Grupa de indicatori R. Rentabilitate și costuri utilizați în sistemul PERLAS – este destinată pentru compararea indicatorilor structurii financiare cu veniturile, determinând eficiența cu care Asociația de Economii și Împrumut (AEÎ) investește resursele sale în active ce generează cel mai mare venit.

Potrivit art. 99 alin. (1) al Codului fiscal (CF) livrarea efectuată la un preț mai mic decât cel de piață din cauza relațiilor specifice stabilite între furnizor și cumpărător (beneficiar) sau din cauză că cumpărătorul (beneficiarul) este angajat al furnizorului constituie livrare impozabilă. Valoarea impozabilă a livrării respective constituie valoarea ei de piață.

Rezidentul Republicii Moldova, în vedere neadmiterii impozitării duble a veniturilor obținute în Franța, prin cererea conform Formei CCR17, a solicitat eliberarea, de către Direcția deservire fiscală din aria sa de deservire, a certificatului de rezidență (Forma 1-DTA17), însă eliberarea certificatului menționat a fost refuzată. Sunt oare corecte acțiunile subdiviziunii SFS? În conformitate cu art. 4 alin. (1) din CF, dacă un tratat internațional care reglementează impozitarea sau include norme care reglementează impozitarea, la care Republica Moldova este parte, stipulează alte reguli şi prevederi decât cele prevăzute de legislația fiscală, se aplică regulile şi prevederile tratatului internațional.

Pentru asigurarea riscului de audit, entitatea de audit, după caz, încheie cu asigurătorul un contract de asigurare de răspundere civilă pentru posibile riscuri de activitate profesională, obiectul asigurării fiind contractul de audit sau constituie provizioane în mărime de minimum 15% din venitul din vânzări în perioada de gestiune aferentă auditului. Totodată, în cazul efectuării auditului la entitățile de interes public, entitatea de audit asigură riscul de audit conform primei prevederi, iar în cazul efectuării auditului la alte entități decât cele de interes public, entitatea de audit va constitui provizioane.

Unul dintre elementele obligatorii ce trebuie sa fie aplicate pe factura fiscală întru documentarea operațiunilor economice, conform art.11 din Legea contabilităţii și raportării financiare nr.287 din 15.12.2017, este semnătura aplicată de către persoanele responsabile din cadrul entității. Un tip practicat de entități la semnarea facturilor fiscale este aplicarea „facsimila” sau „semnătura facsimilă” care, însă, nu are niciun temei legal.

În Parlament este înregistrată o inițiativă legislativă prin care se propune ca procesul de reexaminare a pensiilor pentru limita de vârstă stabilite până la 1 ianuarie 2019 să se finalizeze în anul 2022. Conform redacției în vigoare a Legii privind sistemul public de pensii, reexaminarea acestor pensii stabilite până la 1 ianuarie 2019 se efectuează în raport cu stagiul de cotizare cumulat după realizarea dreptului la pensie pentru limită de vârstă, eșalonat până în anul 2027.

În primele șase luni ale anului curent pentru livrările care, conform legislației fiscale, este prevăzută restituirea TVA, din bugetul de stat au fost restituite 1326,25 mil. lei, potrivit datelor statistice publicate de Serviciul Fiscal de Stat. Suma este mai mică comparativ cu cea restituită în perioada similară din anul precedent, când 806 contribuabili au primit 1 346 400,9 mii. lei, iar în semestrul I al anului 2017 au fost returnate 522,43 mil. lei.

Mai multe autorități publice testează, în prezent, cum funcționează sistemul informațional e-Legislație, dar implementarea acestuia de către toate instituțiile statului mai durează. Și asta pentru că deputații urmează să examineze și să adopte modificările la Legea privind actele normative.

Casa Națională de Asigurări Sociale a făcut public Raportul operativ privind executarea bugetului asigurărilor sociale de stat pentru primele opt luni ale anului 2019. Astfel, în BASS au fost acumulate venituri în sumă de 15041,8 mil. lei, ceea ce reprezintă o executare a prevederilor anuale (21869,9 mil. lei) la nivel de 68,8%. Contribuţii de asigurări sociale de stat obligatorii s-au acumulat în sumă de 8934,9 mil. lei sau 65,8% comparativ cu suma anuală precizată de 13583,6 mil. lei. Faţă de indicatorul respectiv realizat în perioada similară a anului 2018, suma contribuţiilor de asigurări sociale de stat acumulate în perioada raportată a înregistrat o creştere cu 428,2 mil. lei sau cu 5,0%.

Încălcarea de către Compania Națională de Asigurări în Medicină (CNAM) a regulilor privind publicarea pe pagina web a informațiilor oficiale ar putea fi sancționată. În Parlament este înregistrată o inițiativă legislativă ce conține modificări și completări la Legea cu privire la asigurarea obligatorie de asistență medicală și la Codul contravențional.

În primele șapte luni ale anului curent, Serviciul Vamal a colectat la bugetul de stat 12,3 mld. lei, depășind cu 817 mil. lei încasările pentru aceeași perioadă a anului 2018. Conform datelor oficiale, în luna iulie 2019, veniturile colectate de Serviciul Vamal la bugetul de stat au crescut cu 182,5 mil. lei sau 10% față de indicatorii din perioada similară a anului trecut, însumând peste 2 mld. lei. Numărul declarațiilor vamale perfectate în această perioadă se cifrează la 52 mii.

Procedura de executare a creanțelor bănești bazate pe dispoziții de drept public se va efectua conform prevederilor Regulamentului aprobat prin hotărâre de Guvern miercuri, 11 decembrie. Autorii documentului din cadrul Ministerului Finanțelor menționează că elaborarea acestuia a fost condiționată de intrarea în vigoare, la data de 1 aprilie 2019, a Codului administrativ, care introduce o inovație în legislația națională şi anume executarea creanțelor bănești bazate pe dispoziții de drept public.