Serviciul „e-Factura” a fost lansat în Republica Moldova la 11 februarie 2014. În doar 3 luni acesta a reușit să-și justifice pe deplin existența, iar cifrele vorbesc de la sine. 826 de companii (957 utilizatori unici) au optat pentru gestiunea electronică a facturilor, simplu, sigur și comod și s-au abonat la serviciul „e-Factura”. În perioada de referință au fost generate 1907 de facturi, dintre care au fost finisate 1858. Recordul în ceea ce privește valoarea totală fără TVA a unei facturi înregistrează la momentul actual 1 490 317 lei. Totalul sumei de facturare pentru perioada de referință se ridică la 25 589 294,01 de lei și Total TVA 3 958 853.51 de lei.

După apelul Asociației Obștești ”Liga Bancherilor din Moldova”, este cunoscut faptul, că sectorul bancar din Republica Moldova a fost mereu un exemplu de eficiență a transformărilor structurale spre economia de piață, iar moneda națională, leul moldovenesc, a devenit un atribut indispensabil al independenței economice a țării. Anume acest sector a aplicat printre primele tehnologiile informaționale moderne, standardele internaționale de contabilitate și raportare financiară, gestionarea prudentă a riscurilor, principiile guvernării corporative.

Pînă la data de 14.09.2012, în Anexa la Titlul VII al Codului fiscal era prevăzut că, achitarea taxei pentru unităţile stradale de comerţ şi/sau de prestare a serviciilor urmează să se realizeze de către contribuabili trimestrial, pînă în ultima zi a lunii imediat următoare trimestrului gestionar. Ulterior, prin modificările şi completările operate în Legea nr. 178 din 11 iulie 2012, această prevedere a fost exclusă. Care este termenul de achitare de către contribuabili a acestei taxe?

Interviu cu Frank Leyman*, Director Relații Internaționale, FEDICT, Belgia, despre agenda de Guvernare electronică belgiană. Ce este FEDICT și ce face FEDICT în domeniul e-Guvernării; Care sunt cele mai importante inițiative de e-guvernare și ce proiecte a implementat FEDICT?

Potrivit datelor statistice, în primele zece luni ale anului curent au fost eliberate circa 256 mii de viniete, care în sumă au alocat un venit în bugetul de stat de aproximativ 42 milioane lei. Reamintim că vinieta — taxa pentru folosirea drumurilor de către autovehiculele neînmatriculate în Republica Moldova se aplică începînd cu 1 noiembrie 2012. Perceperea vinietei se efectuează de către organul vamal, care eliberează un certificat standardizat ce confirmă achitarea vinietei și termenul de valabilitate.

Consiliul Director al Fondului Monetar Internaţional (FMI) a avizat vineri scrisoarea de intenţie transmisă de autorităţile române şi a aprobat încheierea unui nou acord stand-by cu România, cu o durată de doi ani, în valoare de 2 miliarde euro, care va fi tratat ca preventiv.

Ministerul Finanţelor Publice va publica în 10 zile un proiect de ordonanţă care prevede plăţile cu cardul la ghişeele ANAF, dar şi plăţi online pentru sumele datorate, precum şi posibilitatea contribuabililor de a efectua plăţile către Fisc, primării şi alte instituţii publice în acelaşi loc.

Plățile electronice reprezintă unul dintre ecourile dezvoltării remarcabile a tehnologiilor informaționale și telecomunicațiilor, iar beneficiile acestora se reflectă asupra tuturor părților implicate într-o tranzacție economică de la consumator – până la companii, bănci și chiar administrațiile centrale și locale. Anume de aceea, guvernele devin tot mai animate în încurajarea sistemelor de plăți electronice, țintind, în primul și în primul rând facilitarea accesului cetățenilor la serviciile publice.

Ţinem să menţionăm că, în majoritatea cazurilor, maşinile şi utilajele de lucru nu se deplasează de sine stătător la locul de prestare a serviciilor (din cauza consumului exagerat de combustibil şi a vitezei foarte reduse — pentru unele din ele, precum şi faptului că sunt construite şi funcţionează pe sistem de şenile — pentru altele), ci sunt transportate prin intermediul unor remorci specializate.

Veniturile din taxe ale Germaniei vor creşte, probabil, mai puternic decât estimează autorităţile atât în acest an, cât şi în perioada următoare, iar până în 2018 încasările suplimentare ar putea totaliza până la 100 de miliarde de euro, potrivit Frankfurter Allgemeine Zeitung, citat de Reuters.

Ministerul grec de Finanţe a raportat venituri din taxe în scădere cu 1,28 miliarde de euro la finele lunii iulie, iar numărul total de rău-platnici la bugetul de stat a crescut la peste 2,4 milioane de persoane, informează Kathimerini.

Austria intenţionează să introducă un pachet de reduceri fiscale în valoare de cel puţin 5 miliarde de euro anul viitor, care ar putea încuraja revigorarea economică, fără creşterea deficitului şi a datoriei, potrivit unor surse oficiale. Social democraţii (SPO) şi partenerii de coaliţie din Partidul Popular Austriac (OVP) au ajuns la un acord în privinţa acestei sume începand din anul 2015, dar au amânat stabilirea detaliilor privind reducerea impozitelor şi compensarea acestora cu venituri din alte surse.

Ministrul ceh al finanţelor Andrej Babis forţează companiile controlate de stat să cedeze o parte mai mare din pro­fi­turi guvernului, investeşte pe pieţele finan­ciare bani publici altfel nefolosiţi şi se împotriveşte creşterii cheltuielilor, cerută de premierul Bohuslav Sobotka. Ministrul, pe locul doi în topul celor mai bogaţi cehi şi proprietarul producăto­ru­lui de chi­micale şi alimente Agrofert AS, a pro­mis că va administra finanţele ţării aşa cum îşi conduce propria afacere de 12 mi­liar­de de dolari, iar cei care finan­ţează Cehia îi apro­bă politicile.

Printre principalele obiective ale guvernului este angajarea în totalitate a forţei de muncă până în 2018 şi reformarea sistemului public de educaţie, a declarat premierul maghiar Viktor Orban, citat de Politics.hu. “La orizont se vede un popor sănătos şi de succes”, a afirmat Orban într-un discurs în care a elogiat victoria partidului de guvernământ Fidesz în recentele alegeri locale.

La 27 noiembrie 2014, Ministerul Finanţelor în parteneriat cu Centrul pentru Reforma Raportării Financiare din cadrul Băncii Mondiale a organizat masa rotundă cu genericul „Noile reglementări europene în domeniul contabilităţii şi auditului şi necesitatea transpunerii acestora în legislaţia naţională”. Evenimentul face parte din seria de activităţi desfăşurate în cadrul programului regional STAREP al Centrului pentru Reforma Raportării Financiare orientat spre crearea unui mediu transparent de politici şi cadru instituţional efectiv pentru raportarea corporativă în ţările Parteneriatului Estic al Uniunii Europene.

Programul de Dezvoltare Strategică (PDS) a Camerei de Comerț și Industrie pentru perioada 2015-2017 a fost aprobat în ședința Consiliului CCI, alături de alte documente importante pentru funcționarea organizației. Documentul stabileşte priorităţile pe termen mediu şi setul de reforme instituţionale necesare; urmăreşte scopul cunoaşterii şi realizării în practică a aşteptărilor mediului de afaceri; asigură implementarea obiectivelor reflectate în documentele de politici ale statului şi în deciziile interne ale CCI a Republicii Moldova.

Ministrul finantelor Antol Arapu explică ce se întâmplă atunci când leul moldovenesc se depreciază, care sunt evoluţiile pe fondul cărora moneda europeană şi dolarul au crescut şi continuă să crească, dar şi despre efectele deprecierii leului asupra economiei ţării. Europa Liberă: Ce păreri aveți despre fluctuația leu-dolar, leu-euro?

În 2013, amploarea iregularităților estimate de Curtea de Conturi (СС) a fost de 7.7 miliarde lei. În pofida acestei cifre, mai mult de 60% din recomandările CC, care au drept scop remedierea situației, nu se execută. Pînă în ziua de azi, nici Parlamentul, nici Guvernul nu au manifestat interes față de această situație, scrie in comunicatul de presa. Aceasta lipsă de interes și alte cauze cu un aspect negativ, au devenit premisele organizării unei mese rotunde publice, desfășurate la data de 24 septembrie de Centrul Analitic Independent Expert-Grup, avînd denumirea „Despre cum se pierd banii publici: Monitorizarea îndeplinirii recomandărilor Curții de Conturi pe anul 2013”. Studiu a fost realizat în cadrul proiectului “Procesul bugetar în Republica Moldova: monitorizarea transparenței și promovarea controlului public”, finanțat de fundația Soros-Moldova.

La Nisporeni a fost lansat un incubator de afaceri, al optulea în cadrul Rețelei Incubatoarelor de afaceri din RM (RIAM), instituită în decembrie 2013. Incubatorul de afaceri își propune să ofere susținere companiilor începătoare din raionul Nisporeni și din regiune. Acestea companii vor beneficia de spaţii de producere sau oficii la preţuri avantajoase, de consultanţă şi instruire antreprenorială, de sfaturi calificate în achiziţionarea echipamentului, precum și de costuri de administrare reduse.

„Am ales să activez în agricultură. Nu am vrut să plec peste hotare, nici să activez într-un alt domeniu”, așa își începe povestea tânărul antreprenor de 33 de ani Ștefan Popa de la Cornești, Ungheni. După absolvirea Facultății de Economie de la București a decis să revină în țară și să preia afacerea de familie în domeniul producerii legumelor, dezvoltată pe parcursul a zeci de ani de tatăl său.