Banca Națională a Moldovei a făcut publice datele preliminare privind datoria externă brută a Republicii Moldova. Conform regulatorului, aceasta a crescut față de începutul anului cu 5,0 la sută și a înregistrat $7785,38 mil. la 30 iunie 2020, ceea ce constituie 66,1% raportat la PIB, cu 4,1 p.p. mai mult față de situația din 31 decembrie 2019.   Datoria externă publică şi public garantată a reprezentat 27,6% din totalul datoriei externe, însumând $2146,98 mil. (+11,9 la sută de la începutul anului). Structura pe creditori a datoriei externe publice, conform situației la 30 iunie 2020, arată că principalul creditor al statului a rămas Grupul Băncii Mondiale cu o pondere de 33,7% din total, urmat de FMI cu 31,4% și BEI cu 14,4%.

Ministerul Economiei și Infrastructurii a revizuit prognoza principalilor indicatori macroeconomici pentru anii 2021-2023, ținând cont de impactul pandemiei asupra economiei naționale. Amintim, aceasta a impus necesitatea de ajustare a prognozei evoluției PIB-ului până la -4,5% pentru anul 2020, a tendințelor în sectorul real (industrie, agricultură, investiții etc.), în comerțul exterior  pentru anii 2021-2023. Totodată, nota informativă conține  și prognoza indicatorilor remunerării muncii.   Conform estimărilor, veniturile populației vor scădea nu doar din contul remitențelor, dar și al plăților salariale, acestea fiind influențate de sistarea completă sau parțială a activităților din sectorul real al economiei,

Elaborarea bugetului de stat pentru anul curent a fost fundamentată pe o creștere economică de 4,7% și un nivel al inflației de 2,7%, iar obiectivul principal al Guvernului este fortificarea poziției bugetar-fiscale și gestionarea responsabilă a finanțelor publice, a menționat Tatiana Ivanicichina, secretarului de stat al Ministerului Finanțelor,  în cadrul conferinței MEGA „Economia și finanțele publice în 2021: riscuri, prognoze și recomandări de politici pentru relansarea economică” organizată de Centrul Analitic Independent Expert-Grup.

Plafonul de notificare la Banca Națională a Moldovei (BNM) a împrumuturilor/ creditelor/ garanțiilor primite de rezidenți de la nerezidenți se propune a fi diminuat de la 50 mii euro la 10 mii euro. Inițiativa este parte componentă a proiectului de lege pentru modificarea Legii nr. 62/2008 privind reglementarea valutară elaborat de către Ministerul Finanțelor. Documentul a fost examinat în cadrul ședinței secretarilor de stat din 5 noiembrie curent.   Conform autorilor proiectului, diminuarea plafonului  a fost propusă din considerentul că notificarea este o procedură statistică ce are drept scop de a asigura informarea BNM privind activele și angajamentele externe sub formă de

Drept răspuns la solicitarea Republicii Moldova privind acordarea asistenței financiare de urgență pentru ameliorarea impactului economic al COVID-19, o misiune a Fondului Monetar Internațional va purta discuții, de la sediul FMI din Washington, cu autoritățile moldovenești referitor la politicile economice necesare pentru atenuarea impactului pandemiei, susținute financiar de Mecanismul de creditare rapidă (RCF) și Instrumentul de finanțare rapidă (RFI). FMI precizează că Republica Moldova va obține finanțare RCF și RFI în total de până la 86,25 mil. DST (echivalentul a circa $117 mil. sau 50% din cota Republicii Moldova la FMI).

În perioada noiembrie 2019 – februarie 2020, Ministerul Finanțelor și-a concentrat eforturile întru asigurarea stabilității bugetar-fiscale, creșterii economice optime, durabile și incluzive, majorării salariilor în sectorul bugetar, alocării mai eficiente a resurselor, sporirea eficacității și eficienței cheltuielilor publice, intensificarea dialogului cu mediului de afaceri și partenerii de dezvoltare, realizând totalmente obiectivele imediate stabilite în Programul de activitate al Guvernului.

Membrii Cabinetului de miniștri au aprobat în cadrul ședinței de ieri, 3 septembrie, proiectul de lege privind modificarea Legii bugetului de stat pentru anul 2020.   Potrivit vicepremierului Serghei Pușcuța, factorii de bază care au determinat modificările operate sunt: ajustarea indicatorilor bugetari reieșind din prognozele ajustate a principalilor indicatori macroeconomici agreați cu experții Fondului Monetar Internațional, evoluția economiei naționale sub presiunea efectelor pandemiei COVID-19, dar și a calamităților naturale; necesitatea identificării resurselor suplimentare pentru programe de cheltuieli care sunt prioritare la moment, dar și revizuirea programelor de cheltuieli, reieșind din mersul executării curente și capacitățile de valorificare a alocațiilor aprobate până la finele anului.

FMI va acorda Republicii Moldova un împrumut în sumă de circa $234 mil. Parlamentul a aprobat, în ședința plenară de ieri, 23 martie 2020, cele două Acorduri ale Guvernului Republicii Moldova cu Fondul Monetar Internațional referitoare la un împrumut de urgență. Banii vor fi utilizați pentru finanțarea deficitului bugetului de stat. Prin intermediul instrumentului de finanțare rapidă, Republica Moldova va atrage un împrumut de circa $156 mil. Dobânda este de 1,5%, cu o perioadă de grație de 3 ani și 3 luni și o perioadă de rambursare de 1 an și 9 luni. Maturitatea împrumutului este de 5 ani. Suplimentar, Republica Moldova va achita un comision unic de 0,5% din sumă.

Delegația Republicii Moldova, condusă de ministrul Finanțelor, Ion Chicu, și guvernatorul Băncii Naționale a Moldovei, Octavian Armașu, a participat la Ședințele de primăvară ale Fondului Monetar Internațional (FMI) și Grupului Băncii Mondiale, care s-au desfășurat în perioada 8-14 aprilie 2019, la Washington. Discuțiile s-au axat pe aspecte de importanță globală, inclusiv perspectivele economice, stabilitatea financiară, dezvoltarea economică și eficacitatea ajutorului reciproc etc.În cadrul vizitei, oficialii moldoveni au avut întrevederi cu reprezentanți de rang înalt ai FMI și Băncii Mondiale referitor la implementarea programului cu Fondul Monetar Internațional, precum și progresul reformelor economice și bancare în țara noastră.

Caracterul global al proceselor social-economice contemporane, globalizarea procesului de producere (mărfuri, servicii) necesită comparabilitatea și coerența informațiilor statistice, prezentate de către diferite țări, precum și de către diverse organisme internaționale. Unul dintre aspectele importante ale soluționării problemelor comparabilității informațiilor la nivel internațional este armonizarea sistemelor statistice naționale cu standardele internaționale, în special, armonizarea clasificărilor naționale atât pe verticală (nivel mondial, european, național), cât și pe orizontală (cu alte sisteme), care asigură coerența reciprocă a fluxurilor de informații cu scop funcțional diferit.

Una din măsurile fiscale negociate cu FMI, care au ca scop asigurarea stabilității financiare este, după cum a fost anunțat anterior, anularea cotei reduse de TVA în mărime de 10% pentru sectorul HoReCa și revenirea la cota-standard 20%. În acest context, businessul din acest sector a solicitat Ministerului Finanțelor discuții suplimentare, care au avut loc marți, 29 iulie.

Banca Națională a Moldovei a publicat datele preliminare, pentru trimestrul II al anului 2020, privind soldul contului curent al balanţei de plăţi a Republicii Moldova. Potrivit documentului, acesta a înregistrat un deficit de 19,23 mil. USD (comparativ cu 317,41 mil. USD în trimestrul II 2019). Raportat la PIB, contul curent a constituit -0,8 la sută (față de -11,4 la sută în trimestrul II 2019). Contul de capital a înregistrat un sold negativ de 7,57 mil. USD, iar contul financiar s-a soldat cu intrări nete de capital în valoare 54,41 mil. USD.   În prima jumătate a anului 2020, deficitul contului curent al balanței de plăți a Republicii Moldova s-a redus comparativ cu cel înregistrat în ianuarie-iunie 2019 atât ca valoare absolută, cât și relativ la PIB.

Punerea în aplicare a Acordului de liber schimb UE-Moldova și a Planului de acțiuni pentru liberalizarea regimului de vize, precum și finanțarea programelor de educație și formare profesională sunt activitățile pentru realizarea cărora UE a reluat susţinerea bugetară pentru Republica Moldova, fiind transferată prima tranşă de asistenţă nerambursabilă în volum de 14,54 mil. euro. Comisarul pentru politica europeană de vecinătate și negocieri privind extinderea UE, Johannes Hahn, a comunicat că această asistenţă este un semn clar de susținere a RM din partea UE, dar și demonstrează aprecierea acțiunilor întreprinse de autorități, este o încurajare adresată autorităților să continue consolidarea statului de drept, a democrației și să intensifice lupta împotriva corupției.

Autoritățile Republicii Moldova au încheiat cu succes negocierile purtate cu echipa de experți ai Fondului Monetar Internațional (FMI) condusă de Ruben Atoyan, în contextul celei de-a IV-a și celei de-a V-a evaluări a programului economic susținut de FMI. Ca rezultat, Republica Moldova va beneficia în acest an de circa $46,5 mil. pentru o serie de măsuri în vederea creșterii economiei și a nivelului de viață al cetățenilor țării noastre. Totodată, a fost aprobată extinderea programului cu FMI până în luna martie 2020. Despre acestea a anunțat astăzi premierul Maia Sandu în cadrul unei conferințe de presă. Cunoașteți că programul a fost suspendat din cauza deciziilor nepotrivite ale guvernului precedent, în special a celor care țin de amnistia fiscală, dar și a altora, care au dezechilibrat bugetul Republicii Moldova.

Până la sfârșitul lunii iulie, în Parlament se va discuta și aproba în prima lectură un proiect de modificare a Legii bugetului de stat pentru aul 2019, iar la mijlocul lunii august se preconizează adoptarea proiectului în lectură finală, astfel încât bordul executiv al Fondului Monetar Internațional să se poată întruni în luna septembrie curent pentru aprobarea accesării de către țara noastră a finanțării externe. Anunțul a fost făcut de ministrul Finanțelor, Natalia Gavrilița, în cadrul unei conferințe de presă. După cum a anunțat ministrul, au fost colectate deja toate propunerile de rectificare a bugetului de la autoritățile publice centrale, iar acum echipa ministerului definitivează modificările.

Prevederile programului susținut de Fondul Monetar Internațional (FMI) și implementarea reformelor structurale pentru a asigura o creștere economică continuă și menținerea stabilității macroeconomice au fost realizate de Guvernul Republicii Moldova. Această concluzie a fost expusă de Directorul executiv al FMI în Republica Moldova, Anthony De Lannoy, în cadrul întrevederii cu ministrul Economiei și Infrastructurii, Chiril Gaburici.

Fondul Monetar Internațional (FMI) a îmbunătățit prognoza de creștere a economiei moldovenești pentru anul curent, la 3,8 la sută, de la 3,0% cât anticipa la evaluarea precedentă a programului cu Republica Moldova.

Republica Moldova va explora tot mai puține oportunități de finanțare în condiții concesionale și semiconcesionale, acestea urmând a fi înlocuite cu finanțarea la costuri de piață, respectiv mai înalte. În procesul de gestiune a datoriei de stat ar trebui să se ia în considerare că aceasta ar putea duce la apariția unor noi riscuri sau la acutizarea celor existente, se spune în proiectul Programului „Managementul datoriei de stat pe termen mediu (2020-2022)” elaborat de Ministerul Finanțelor. Conform autorilor, documentul descrie strategia de finanțare a deficitului bugetului de stat, identificarea factorilor de cost și de risc aferenți, este bazat pe practicile internaţionale definite în „Liniile directoare ale Băncii Mondiale si FMI referitoare la elaborarea strategiilor de datorie pe termen mediu”, cu utilizarea instrumentului analitic Medium Term Debt Management Strategy (MTDS AT).

Veniturile bugetului public național pentru anul 2019 au constituit 62,9 mld. lei, cu 8,5% mai mult decât în anul 2018. Încasările din accize au crescut cu 9%, cele din TVA – cu 8%, veniturile din primele de asigurare medicală – cu 16%, iar veniturile proprii ale bugetului asigurărilor sociale de stat au sporit cu 5% în pofida reducerii cotelor acestora de la 23 la 18%. Totodată, colectările din impozitul pe venit au rămas la nivelul anului 2018 în condițiile în care, la 1 octombrie 2018, a fost pusă în aplicare reforma fiscală prin care s-a dublat scutirea personală și s-a diminuat cota impozitului pe venit de la 18 la 12%. Datele au fost prezentate astăzi în cadrul ședinței lărgite a Colegiului Ministerului Finanțelor, fiind trecute în revistă realizările ministerului și ale instituțiilor din subordine pentru anul 2019, precum și prioritățile stabilite pentru anul curent.

Fondul Monetar Internațional (FMI) a alocat Republicii Moldova o nouă tranșă în valoare de $46,1 mil. în urma evaluării progresului înregistrat în realizarea angajamentelor asumate. Din această sumă, circa $27,5 mil. sunt pentru susținerea bugetului de stat al Republicii Moldova. Prima plată a fost efectuată pe data de 24 septembrie 2019, în sumă totală de $30,7 mil., dintre care $18,4 mil. (mecanismul de finanțare EFF – Extended Fund Facility) fiind destinați pentru susținerea bugetului de stat al Republicii Moldova. Restul sumei, în valoare totală de $15,4 mil., a fost debursată la data de 30 septembrie curent, pentru susținerea bugetului de stat fiind destinate $9,1 mil. (mecanismul de finanțare ECF – Extended Credit Facility).