Considerații generale privind radierea din oficiu a persoanelor juridice și a întreprinzătorilor individuali Întâi de toate considerăm necesară elucidarea unor aspecte importante despre radierea din oficiu a persoanelor juridice și a întreprinzătorilor individuali.

Compania A apelează la o companie B de colectare a datoriilor pentru a-și recupera creanțele. După întreprinderea tuturor acțiunilor necesare, intervine necesitatea depunerii acțiunii în instanța de judecată, pentru recuperarea creanțelor. Compania B

Conform art. 1 din Codul de executare (Cod), procedura de executare are sarcina de a contribui la realizarea drepturilor creditorilor, recunoscute printr-un document executoriu prezentat spre executare, în modul stabilit de lege. Totodată, potrivit art. 10 din Cod, executarea silită reprezintă un ansamblu de măsuri, prin care creditorul realizează, prin intermediul executorului judecătoresc, cu

Normele privind raportarea către I.P. „Consiliul de supraveghere publică a auditului” a încălcărilor reglementărilor în domeniul auditului situațiilor financiare (în continuare – Norme) au fost aprobate de Comitetul de supraveghere a auditului1 prin Decizia nr.19 din 15 decembrie 2022 și, fiind publicate în MO, au intrat în vigoare la 24 ianuarie 2023.

Legea contabilităţii și raportării financiare nr. 287 din 15.12.2017 (Legea nr. 287/2017) definește documentul primar ca fiind o confirmare documentară care justifică producerea faptelor economice sau care acordă dreptul de a le efectua (produce), certifică producerea unui eveniment.

La 1 ianuarie 2024 a intrat în vigoare Legea a taxei de stat nr. 213/2023, prin care au fost ajustate cuantumurile taxei de stat, a fost introdusă noțiunea de „taxă de timbru”, a fost modificat procentul de încasare a taxei de stat, a fost majorată taxa de stat pentru anumite cereri în instanța de judecată, astfel încât persoanele

La data de 18 iulie 2025 în Monitorul Oficial a fost publicată Legea nr. 187/2025, ale cărei prevederi, cu unele excepții, au fost puse în aplicare din 18.07.2025. În temeiul legii menționate au fost operate modificări în mai multe acte normative, inclusiv, la Legea taxei de stat nr. 213/2023, pe care le vom analiza în continuare.

Potrivit art. 267 Cod fiscal, decizia Serviciului Fiscal de Stat sau acţiunea funcţionarului fiscal poate fi contestată în conformitate cu prevederile Codului administrativ. Potrivit prevederilor Codului, procedura prealabilă urmărește scopul de a verifica legalitatea actelor administrative.

Conform Codului de procedură civilă, ședințele de judecată au loc în mod public. Cu titlu de excepție, pot avea loc ședințe închise numai în scopul protejării informației ce constituie secret de stat, taină comercială ori a unei alte informații a cărei divulgare este interzisă prin lege.

În perioada 15-16 mai 2025, la Bruxelles, a avut loc reuniunea de screening bilateral aferent Capitolului 16 „Fiscalitate”. Reuniunea a fost prezidată de Viceprim-ministru pentru Integrare Europeană, dna Cristina Gherasimov, și Ministra Finanțelor, dna Victoria Belous, alături de Secretara

În Monitorul Oficial1 a fost publicată Legea nr. 59 din 17 martie 2022 privind modificarea unor acte normative, care vine cu amendamente și la Legea insolvabilității nr. 149/2012 și are drept scop înlăturarea lacunelor legislative și a neconcordanțelor normative dintre Legea insolvabilității și Codul de procedură civilă (CPC). Acestea țin de modalitatea contestării hotărârilor instanței de insolvabilitate, precum și instituirea apelului drept unica cale de atac ce poate fi exercitată împotriva hotărârilor instanței de insolvabilitate.   Astfel, conform modificărilor operate, cererile de declarare a insolvabilității urmează a fi depuse la judecătoria competentă, în baza prevederilor CPC.

Conform prevederilor art. 150 din Legea insolvabilității nr. 149/2012, executarea creanţelor creditorilor poate începe doar după şedinţa de validare.

În Monitorul Oficial din 15 august curent a fost publicată Legea nr.214 din 31 iulie 2024 pentru modificarea unor acte normative (ce vizează politica bugetar-fiscală și vamală 2025). În continuare oferim o sinteză a modificărilor respective.

Una dintre primele decizii, dar și una dintre cele mai importante, pe care ar trebui să o ia antreprenorul în momentul lansării activității sale, este alegerea formei organizatorico- juridice a afacerii sale. Dat fiind faptul că nu există o formă organizatorică și juridică perfectă

Proiectul de lege  (pachetul de legi nr.1) ce se referă la digitalizarea economiei a fost prezentat și discutat astăzi, 14 septembrie, în cadrul unor audieri publice organizate de comisia parlamentară economie, buget și finanțe. Reamintim că proiectul a fost elaborat pe platforma Consiliului Economic pe lângă Prim-ministru și prevede ajustarea a circa 30 de acte legislative (Codul muncii, Codul civil, Legea privind protecția consumatorilor, Legea privind comerțul electronic, Legea privind înregistrarea de stat a persoanelor juridice și a întreprinzătorilor individuali, Legea privind achizițiile publice etc.)

Conform prevederilor art. 2 din Legea nr. 113/2010 privind executorii judecătorești, executorul judecătoresc este persoană fizică învestită de stat cu competenţa de a îndeplini activităţi de interes public. Doar executorul judecătoresc licenţiat şi învestit în condiţiile legii poate efectua executarea silită. Activitatea executorului judecătoresc nu este activitate economică şi nici de întreprinzător.

Ministerul Finanţelor este autoritatea publică centrală în domeniul finanţelor publice care asigură gestionarea mijloacelor financiare ale bugetelor componente ale bugetului public naţional (BPN) prin contul unic trezorerial şi prin alte conturi deschise în instituţiile financiare, administrează bugetul de stat şi monitorizează executarea celorlalte bugete componente ale BPN.

Medierea judiciară ca fază obligatorie în cadrul unor proceduri civile va fi exclusă. Parlamentul a aprobat abrogarea capitolului XIII1 din Codul de procedură civilă, potrivit căruia medierea judiciară este o modalitate obligatorie de soluţionare amiabilă a pretenţiilor adresate instanţei judecătorești, cu ajutorul şi sub conducerea acesteia, în cazurile ce ţin de protecţia consumatorilor, litigiile de familie, litigiile de muncă, litigiile succesorale etc.     Reamintim că medierea judiciară a fost instituită în anul 2017 cu scopul de a reducere din volumul de muncă al judecătorilor, însă, pe parcursul anilor, s-a constatat că este o metodă ineficientă de soluționare prealabilă a litigiilor, care a îngreunat semnificativ procedurile judiciare.

Asociația Națională a Companiilor din Domeniul TIC anunță despre lansarea publicației „Ghid cu Întrebări și Răspunsuri: Semnătura Electronică” elaborată cu suportul și expertiza Serviciului de Informații și Securitate, Serviciului Tehnologia Informației și Securitate Cibernetică și Agenției de Guvernare Electronică. Documentul oferă o informație exhaustivă a procesului de utilizare a documentelor şi semnăturilor electronice în Republica Moldova.

La data de 14 decembrie 2021, IP Serviciul Tehnologia Informaţiei și Securitate Cibernetică (STISC), Agenția Guvernare Electronică (AGE) și Serviciul de Informații și Securitate (SIS) au anunțat despre eventuala posibilitate a extindere a termenului de valabilitate a semnăturii electronice de la 2 ani la 5 ani.   Conform pct. 32 din Legea nr. 91/2014 privind semnătura electronică și documentul electronic, până la data de 07.07.2017 termenul de valabilitate a certificatului cheii publice al utilizatorului nu putea constitui mai mult de 1 an.