Serviciul Vamal (SV), prin prisma competențelor sale, deține un rol important în asigurarea protecției vamale a proprietății intelectuale. În conformitate cu art.3 din Legea nr.114/2014 cu privire la Agenția de Stat pentru Proprietatea

Dreptul la apărare este unul fundamental, care urmează a fi respectat inclusiv de către Serviciul Fiscal de Stat (în continuare – SFS) în cadrul proceselor contravenționale sau penale desfășurate. Amintim că SFS are calitatea de agent constatator și autoritate care examinează cauzele contravenționale prevăzute la art. 402 din Codul contravențional și calitatea de organ de urmărire penală pentru

Apariția (sau anularea) unei obligații vamale - taxe vamale, TVA, accize, confirmată printr-un control ulterior sau la depunerea declarației vamale, este precedată de emiterea de către Serviciul Vamal (în continuare SV) a unui act administrativ și anume – decizia de regularizare.

Condiţiile juridice, organizatorice şi economice ale fondării, funcţionării şi încetării activităţii întreprinderii de stat şi întreprinderii municipale sunt stabilite în Legea cu privire la întreprinderea de stat și întreprinderea municipală nr.246/2017.

Considerații generale privind radierea din oficiu a persoanelor juridice și a întreprinzătorilor individuali Întâi de toate considerăm necesară elucidarea unor aspecte importante despre radierea din oficiu a persoanelor juridice și a întreprinzătorilor individuali.

Compania A apelează la o companie B de colectare a datoriilor pentru a-și recupera creanțele. După întreprinderea tuturor acțiunilor necesare, intervine necesitatea depunerii acțiunii în instanța de judecată, pentru recuperarea creanțelor. Compania B

Conform art. 1 din Codul de executare (Cod), procedura de executare are sarcina de a contribui la realizarea drepturilor creditorilor, recunoscute printr-un document executoriu prezentat spre executare, în modul stabilit de lege. Totodată, potrivit art. 10 din Cod, executarea silită reprezintă un ansamblu de măsuri, prin care creditorul realizează, prin intermediul executorului judecătoresc, cu

Normele privind raportarea către I.P. „Consiliul de supraveghere publică a auditului” a încălcărilor reglementărilor în domeniul auditului situațiilor financiare (în continuare – Norme) au fost aprobate de Comitetul de supraveghere a auditului1 prin Decizia nr.19 din 15 decembrie 2022 și, fiind publicate în MO, au intrat în vigoare la 24 ianuarie 2023.

Legea contabilităţii și raportării financiare nr. 287 din 15.12.2017 (Legea nr. 287/2017) definește documentul primar ca fiind o confirmare documentară care justifică producerea faptelor economice sau care acordă dreptul de a le efectua (produce), certifică producerea unui eveniment.

La 1 ianuarie 2024 a intrat în vigoare Legea a taxei de stat nr. 213/2023, prin care au fost ajustate cuantumurile taxei de stat, a fost introdusă noțiunea de „taxă de timbru”, a fost modificat procentul de încasare a taxei de stat, a fost majorată taxa de stat pentru anumite cereri în instanța de judecată, astfel încât persoanele

Potrivit art. 267 Cod fiscal, decizia Serviciului Fiscal de Stat sau acţiunea funcţionarului fiscal poate fi contestată în conformitate cu prevederile Codului administrativ. Potrivit prevederilor Codului, procedura prealabilă urmărește scopul de a verifica legalitatea actelor administrative.

La data de 18 iulie 2025 în Monitorul Oficial a fost publicată Legea nr. 187/2025, ale cărei prevederi, cu unele excepții, au fost puse în aplicare din 18.07.2025. În temeiul legii menționate au fost operate modificări în mai multe acte normative, inclusiv, la Legea taxei de stat nr. 213/2023, pe care le vom analiza în continuare.

Conform Codului de procedură civilă, ședințele de judecată au loc în mod public. Cu titlu de excepție, pot avea loc ședințe închise numai în scopul protejării informației ce constituie secret de stat, taină comercială ori a unei alte informații a cărei divulgare este interzisă prin lege.

În Monitorul Oficial1 a fost publicată Legea nr. 59 din 17 martie 2022 privind modificarea unor acte normative, care vine cu amendamente și la Legea insolvabilității nr. 149/2012 și are drept scop înlăturarea lacunelor legislative și a neconcordanțelor normative dintre Legea insolvabilității și Codul de procedură civilă (CPC). Acestea țin de modalitatea contestării hotărârilor instanței de insolvabilitate, precum și instituirea apelului drept unica cale de atac ce poate fi exercitată împotriva hotărârilor instanței de insolvabilitate.   Astfel, conform modificărilor operate, cererile de declarare a insolvabilității urmează a fi depuse la judecătoria competentă, în baza prevederilor CPC.

În perioada 15-16 mai 2025, la Bruxelles, a avut loc reuniunea de screening bilateral aferent Capitolului 16 „Fiscalitate”. Reuniunea a fost prezidată de Viceprim-ministru pentru Integrare Europeană, dna Cristina Gherasimov, și Ministra Finanțelor, dna Victoria Belous, alături de Secretara

Parlamentul a aprobat în prima lectură proiectul legii taxei de stat, elaborat în vederea ajustării cadrului normativ în domeniul taxelor de stat, la necesitatea asigurării unui echilibru bugetar de asigurare a unui serviciu public calitativ și obligația cetățeanului care folosește acest serviciu.

Conform prevederilor art. 150 din Legea insolvabilității nr. 149/2012, executarea creanţelor creditorilor poate începe doar după şedinţa de validare.

În Monitorul Oficial din 15 august curent a fost publicată Legea nr.214 din 31 iulie 2024 pentru modificarea unor acte normative (ce vizează politica bugetar-fiscală și vamală 2025). În continuare oferim o sinteză a modificărilor respective.

Proiectul de lege  (pachetul de legi nr.1) ce se referă la digitalizarea economiei a fost prezentat și discutat astăzi, 14 septembrie, în cadrul unor audieri publice organizate de comisia parlamentară economie, buget și finanțe. Reamintim că proiectul a fost elaborat pe platforma Consiliului Economic pe lângă Prim-ministru și prevede ajustarea a circa 30 de acte legislative (Codul muncii, Codul civil, Legea privind protecția consumatorilor, Legea privind comerțul electronic, Legea privind înregistrarea de stat a persoanelor juridice și a întreprinzătorilor individuali, Legea privind achizițiile publice etc.)

Una dintre primele decizii, dar și una dintre cele mai importante, pe care ar trebui să o ia antreprenorul în momentul lansării activității sale, este alegerea formei organizatorico- juridice a afacerii sale. Dat fiind faptul că nu există o formă organizatorică și juridică perfectă