În Monitorul Oficial din 20 decembrie curent a fost publicat Ordinul nr. 116 din 11 decembrie 2023 cu privire la modificarea Clasificației bugetare.

Conform prevederilor art. 2 din Legea nr.113/2010 privind executorii judecătorești, executorul judecătoresc este persoană fizică investită de stat cu competenţa de a îndeplini activităţi de interes public prevăzute de legea respectivă, dar şi de alte legi. Doar executorul judecătoresc licenţiat şi investit în condiţiile prezentei legi poate efectua executarea silită.

În temeiul Legii nr.989/2002 cu privire la activitatea de evaluare, cu privire la evaluarea şi reevaluarea, HG nr. 827/2020 cu privire la evaluarea și reevaluarea bunurilor imobile în scopul impozitării, precum şi în baza prevederilor art.279 din Codul fiscal nr.1163/1997,

Conform art.1198 alin.(1) din Codul civil, prin contract de donaţie, o parte (donator) se obligă să majoreze din contul patrimoniului său, cu titlu gratuit, patrimoniul celeilalte părţi (donatar).

Conform pct. 38 spct.3) din SNC „Imobilizări necorporale și corporale”, aprobat prin Ordinul Ministerului Finanțelor nr.118/2013, fond comercial reprezintă diferenţa pozitivă sau negativă dintre costul de intrare şi valoarea justă la data tranzacţiei a părţii din activele nete achiziţionate de către o entitate.

Prin Hotărârea Curții de Apel Economice a fost intentat procesul de insolvabilitate în privința debitorului SA ,,X”. În cadrul procesului de insolvabilitate, participanții la proces au recurs la înaintarea creanțelor, în temeiul art. 140 din Legea insolvabilității nr. 149/2012.

Conform art.93 pct.18) CF, investiții (cheltuieli) capitale reprezintă costuri şi cheltuieli suportate de către agentul economic în legătură cu reparația capitală, crearea şi/sau procurarea mijloacelor fixe şi a imobilizărilor necorporale destinate utilizării în procesul de producție (prestare servicii/executare lucrări), care nu se reflectă în rezultatele perioadei curente, dar urmează a fi atribuite la majorarea valorii mijloacelor fixe şi imobilizărilor necorporale.

Modul de întocmire şi prezentare a situațiilor financiare individuale este reglementat de următoarele acte normative: -Legea contabilității și raportării financiare nr. 287 din 15.12.2017 (Legea nr.287/2017); -Standardul Național de Contabilitate „Politici contabile, modificări ale estimărilor contabile, erori și evenimente ulterioare”, aprobat prin ordinul Ministrului Finanţelor nr.118 din 06.08.2013 (OMF nr. 118/2013);

Pe ordinea de zi a ședinței Grupului de lucru al Comisiei de stat pentru reglementarea activității de întreprinzător din 26 septembrie curent este inclus proiectul modificărilor

Proiectul politicii bugetar-fiscale pentru anul 2024 a fost aprobat de Parlament în prima lectură în ședința plenară de astăzi, 30 iunie. Măsurile de politică fiscală propuse au drept scop soluționarea constrângerilor economice identificate de contribuabili, identificarea instrumentelor suport pentru populație, precum și continuarea procesului de armonizare a legislației nationale la practicile UE.

Modul de organizare şi desfăşurare a activităţilor din domeniul jocurilor de noroc, drepturile şi obligaţiile organizatorului jocului şi ale jucătorului, politica statului în domeniul respectiv, precum şi restricţiile privind desfăşurarea acestei activităţi,

Situaţiile financiare au drept scop prezentarea informaţiilor utile în luarea deciziilor economice pentru o gamă largă de utilizatori cum ar fi: proprietarii (acţionarii, asociaţii), creditorii, clienţii, salariaţii, autorităţile publice şi publicul. Pentru realizarea acestui scop, situaţiile financiare oferă informaţii despre: active; capital propriu; datorii; venituri şi cheltuieli; fluxuri de numerar.

Este de remarcat faptul că, în procesul de evidență contabilă a autorităților/instituțiilor bugetare, se utilizează în comunicare mai mult noțiunile de „reguli contabile”, „corectitudine”, „imagine fidelă”, „neutralitate”, „momentul înregistrării”, care

În contextul reformelor fiscale menite să asigure o mai bună echitate și eficiență în sistemul de impozitare, prin Legea nr. 187/2025 au fost aprobate o serie de modificări importante la Codul fiscal, cu aplicabilitate

Potrivit esenței sale, returul mărfurilor nerezidentului presupune scoaterea acestora de pe teritoriul vamal al Republicii Moldova

Regimul de impozitare a persoanelor care desfăşoară activitate profesională în sectorul justiției este prevăzut la capitolul 10/1 din Codul fiscal.

Veniturile reprezintă creșteri ale beneficiilor economice înregistrate în cursul perioadei de gestiune, sub forma intrărilor de active sau majorării valorii acestora, sau a diminuării datoriilor care au drept rezultat creșteri ale capitalului propriu, cu excepția creșterilor legate de contribuțiile proprietarilor. Venitul cuprinde numai afluxul global de avantaje economice obținute sau care urmează să fie obținute de entitate în conturile acesteia. Veniturile anticipate reprezintă sumele primite (calculate) în perioada de gestiune, dar care urmează a fi atribuite la veniturile curente ale perioadelor viitoare.

Prin Legea nr. 356/2022, începând cu anul 2023 de la 6 mii lei până la 12 mii lei este majorat plafonul de constatare a mijloacelor fixe pe care se calculează amortizarea. Luând în considerare circumstanțele economice ale entității, aceasta dorește să utilizeze plafonul existent până în anul 2023 aferent constatării mijlocului fix. Care sunt consecințele fiscale?

În conformitate cu prevederile alin. (13) art. 24 din Codul fiscal (CF), în redacția anului 2022, deducerea reziduurilor, deşeurilor şi perisabilităţii naturale se permite în limitele aprobate anual de către conducătorii întreprinderilor, dar fără a depăşi limitele stabilite de către Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare pentru produsele din tutun de la poziţiile tarifare

Conform Biroului Național de Statistică, câștigurile salariale reprezintă cea mai importantă sursă de venit a populației, cu o pondere de 50,7% în veniturile totale, practic la nivelul anului precedent. De asemenea, o pondere importantă în veniturile disponibile medii lunare ale populației în anul 2022 o dețin în continuare prestațiile sociale, care au constituit 20,3%, sau cu 1,8 p.p. mai mult față de anul 2021.