În cazul efectuării verificării operative, documentele primare elaborate și aprobate de către conducerea entității pot servi ca documente ce confirmă proveniența mărfii expuse spre vânzare în unitatea de comerț? Potrivit art. 3 din Legea contabilității și raportării financiare nr. 287/2017, documentul primar reprezintă confirmarea documentară care justifică producerea sau acordă dreptul de a efectua (produce) fapte economice, certifică producerea unui eveniment. Faptele economice, conform art. 11 alin. (1) din Lege, se contabilizează în temeiul documentelor primare.

Conform prevederilor titlului VII din Codul fiscal (CF) și Ordinului Serviciului Fiscal de Stat nr. 1603 din 20.12.2012 privind aprobarea formularelor tipizate ale Dării de seamă pe taxele locale (Forma TL 13) şi a instrucțiunii privind modul de întocmire şi prezentare a acesteia (MO nr. 273- 279 art. 1701 din 28.12.2012), contribuabilii – subiecți ai impunerii cu taxele locale specificate la art. 289 alin. (2) lit. a), b), c), d) e), f), g), h), i), j) şi q) din CF, au obligația de achitare a taxelor locale și de prezentare a dării de seamă precitate, trimestrial, până la data de 25 a lunii imediat următoare trimestrului gestionar.

Pentru contribuabilii subiecți ai impunerii cu TVA ponderea impozitelor și taxelor calculate la un leu vânzări a sporit în trimestrul I al anului curent cu 0,0538 lei comparativ cu lunile ianuarie-martie 2020 și a constituit 0,2573 lei. În anul precedent ponderea impozitelor și taxelor calculate era la nivel de 0,2035 lei la un leu vânzări, ceea ce denotă o majorare cu 26%, comunică Serviciul Fiscal de Stat în raportul ce ține de rezultatele monitorizării entităților prin prisma Programului de conformare a contribuabililor.   În ce privește ponderea impozitelor și taxelor achitate la un leu vânzări pentru aceeași categorie de contribuabilii (subiecți ai impunerii cu TVA), comparativ cu trimestrul I din anul precedent aceasta a sporit de la 0,1772 lei până la

Partea I. 2. Condițiile cerute de la evenimentul justificator   Din conținutul art. 904 din CC se desprind următoarele condiții pe care un eveniment trebuie să le reunească pentru a justifica o neexecutare a unei obligații contractuale.   (1) Evenimentul să fie un impediment pentru neexecutare Justificarea se poate aplica oricărei obligații, inclusiv obligației pecuniare. Art. 904 nu se aplică doar obligațiilor contractuale, ci obligațiilor din orice sursă: contracte, delicte, îmbogățire nejustificată. De exemplu, în situația când un contract a fost anulat, iar vânzătorul trebuie să restituie prețul conform art. 1990, dacă vânzătorul nu îl restituie în termen, el trebuie să repare prejudiciul (inclusiv se aplică art. 942), cu excepția cazului când se poate prevala de dispozițiile art. 904.

Serviciul Fiscal de Stat a expediat contribuabililor 1856 scrisori de conformare, a efectuat 1618 vizite fiscale și a desfășurat şedinţe de conformare cu participarea a 1374 persoane cu funcţii de răspundere ale contribuabililor doar în primele trei luni ale anului curent, se constată în raportul autorității fiscale privind rezultatele monitorizării contribuabililor prin prisma Programului de conformare a contribuabililor pentru trimestrul I al anului 2021.   Documentul a fost publicat recent și prezintă informația ce ține de contribuabilii monitorizați prin prisma riscurilor de neconformare fiscală. Potrivit Raportului, în lunile ianuarie-martie 2021 obligațiile fiscale calculate în BPN de către aceștia a sporit cu 43,65 mil. lei comparativ cu perioada similară a anului precedent, majorarea constituind 15% față de trimestrul I al anului 2020. Suma totală

Întreprinderile mici și mijlocii din Republica Moldova vor putea participa la un program de digitalizare a afacerilor. Acesta va fi implementat de Organizația pentru Dezvoltarea Sectorului Întreprinderilor Mici și Mijlocii (ODIMM). Cabinetul de miniștri a susținut în ședința de ieri, 2 martie, proiectul hotărârii de Guvern cu privire la aprobarea Programului, beneficiarii ai căruia vor fi întreprinderile micro, mici și mijlocii, definite în conformitate cu Legea nr.179/2016   cu privire la întreprinderile mici și mijlocii. Indiferent de tipul de proprietate și forma organizatorico-juridică (cu excepția persoanelor fizice care activează pe baza patentei și a persoanelor juridice de dreptul public), solicitanți ai Programului pot deveni IMM ce întrunesc anumite criterii de eligibilitate:

Urmează a fi depusă la autoritățile administrației publice locale Notificarea privind iniţierea activităţii de comerţ pentru automagazine, în cazul în care acestea desfășoară activitate de comerț pe teritoriul pieților deja autorizate pentru desfășurarea activității de către APL?

Persoanele fizice ar putea procura, în baza contractului de vânzare-cumpărare, bunuri confiscate pasibile comercializării aflate la evidența Serviciului Fiscal de Stat, legislația în vigoare la momentul de față stabilind acest drept doar pentru agenții economici.   Ministerul Finanțelor propune aprobarea unui nou Regulament cu privire la modul de administrare de către SFS a bunurilor confiscate, a bunurilor fără stăpân, a bunurilor sechestrate perisabile sau cu termenul de păstrare limitat, a corpurilor delicte, a bunurilor abandonate în favoarea statului, a bunurilor trecute în proprietatea statului cu drept de succesiune și a comorilor.

Subiectele ce vizează realizarea acțiunilor pe segmentul poștal din Foaia de parcurs pentru impulsionarea procesului de digitizare a economiei naționale și dezvoltare a comerțului electronic au fost examinate în cadrul unei ședințe convocate de Ministerul Economiei și Infrastructurii cu conducerea Întreprinderii de Stat „Poşta Moldovei”, inclusiv dificultățile cu care se confruntă operatorul poștal național în vederea facilitării comerțului electronic, dar și acțiunile întreprinse în scopul depășirii dificultăților.

Pandemia a impus mai multe provocări, inclusiv pentru domeniul fiscal, atât la nivel local, cât și internațional. Pentru a fi la curent cu noile măsuri implementate în contextul COVID, precum și cu alte aspecte ale fiscalității și activității economice, experți din țara noastră și  de peste hotare au avut ocazia să facă un schimb de opinii în cadrul conferinței online e-TAXCON 20, organizate în luna septembrie de Camera de Comerț Americană din Moldova (AmCham Moldova). Mai multe detalii din culisele acestui eveniment ne oferă Mila Malairău, directorul executiv al AmCham Moldova și Veronica Sirețeanu, policy manager la AmCham Moldova, coordonator al Comitetului pe fiscalitate.  

Îmbunătățirea cadrului normativ de reglementare a activității întreprinderilor mici și mijlocii (IMM), dezvoltarea ecosistemului antreprenorial și de inovare, îmbunătățirea culturii și abilităților antreprenoriale, sporirea accesului întreprinderilor la  resurse financiare, dezvoltarea infrastructurii de suport a afacerilor sunt sarcinile prioritare ce urmează a fi realizate în cadrul implementării Programului Național pentru Promovarea Antreprenoriatului și Creșterea Competitivității pentru anii 2022-2026 (Programul PACC), elaborarea acestuia fiind inițiată de Ministerul Economiei.   Conceptul PACC prevede și direcțiile conexe celor prioritare și planificate în noul document de politici publice care vor viza dezvoltarea regională și specializarea

Întreprinderile mici și mijlocii din Republica Moldova vor beneficia de suport financiar nerambursabil pentru digitalizarea afacerilor prin intermediul Programului de transformare digitală a IMM-urilor, ce urmează a fi implementat de Organizația pentru Dezvoltarea Sectorului Întreprinderilor Mici și Mijlocii (ODIMM).   Proiectul Hotărârii de Guvern cu privire la aprobarea Programului de transformare digitală a IMM-urilor este elaborat de Ministerul Economiei și propus pentru consultări publice (până la 28 decembrie curent).

În anul 2020 cifra de afaceri din comerțul cu ridicata s-a diminuat cu 5,6% comparativ cu anul 2019. În schimb, cifra de afaceri din comerţul cu amănuntul (cu excepţia comerţului cu autovehicule şi motociclete) s-a majorat cu 4,6%, potrivit datelor publicate de Biroul Național de Statistică. În același timp,  pentru serviciile de piaţă prestate populaţiei cifra de afaceri s-a diminuat cu 15,7% în raport cu anul 2019, iar pentru  serviciile de piaţa prestate, în principal, întreprinderilor, indicatorul a scăzut cu 15,5%.   În anul 2020 comerţul cu autovehicule şi motociclete s-a micșorat cu 18,1% față de anul 2019, doar în luna decembrie 2020 fiind înregistrată o scădere de 3,4% faţă de luna precedentă, iar comparativ cu decembrie 2019 – cu 13,1%.

În baza analizei riscurilor de neconformare fiscală, comerțul cu amănuntul, cu ridicata, dar și cel electronic; serviciile de înfrumusețare/îngrijire și sănătate; serviciile imobiliare; industria extractivă; fabricarea mobilei; activitatea de transport, întreținerea și repararea autovehiculelor, precum și agricultura rămân genurile de activitate monitorizate de autoritatea fiscală în scopul majorării nivelului de conformare a contribuabililor la declararea şi plata obligațiilor fiscale.   Rezultatele monitorizării contribuabililor prin prisma Programului de conformare a contribuabililor pentru trimestrul III al anului 2021 este publicat de Serviciul Fiscal de Stat.

Ministerul Economiei și Infrastructurii anunță inițierea procesului de elaborare a poziției de țară pentru comerțul cu bunuri, în contextul negocierilor pe marginea proiectului Acordului de comerț liber RM-EFTA. Recomandările/ propunerile părților interesate cu privire la accesul pe piețele din Elveția, Liechtenstein, Islanda și Norvegia pot fi expediate persoanei responsabile (daniela.tibuleac@mei.gov.md) până la data de 4 mai 2021.   Amintim, prima rundă de negocieri pe marginea proiectului Acordului de Comerț Liber dintre Republica Moldova și statele membre ale Asociației Europene de Liber Schimb (EFTA) s-a încheiat pe 25 martie curent, discuțiile fiind axate pe prevederile legale și instituționale, comerțul cu bunuri și servicii, facilitarea comerțului și cooperarea vamală,

Directorul Misiunii USAID Moldova, Scott Hocklander s-a întâlnit cu Directorul Serviciului Vamal al Republicii Moldova, Igor Talmazan. Întrevederea a vizat colaborarea eficientă desfășurată în cadrul parteneriatului dintre cele două instituții pentru facilitarea comerțului din Republica Moldova.

Potrivit datelor oficiale, doar 47% dintre companiile mici și mijlocii supraviețuiesc în primul an după înființare și doar 40% – după al doilea an. Totodată, IMM tind să fie concentrate în sectoare cu valoare adăugată scăzută, cum ar fi comerțul și repararea vehiculelor (37,5%), activitățile profesionale, științifice și tehnice (8,7%) și industria prelucrătoare (8,5%).   Pentru crearea unui mediu de afaceri favorabil prin înregistrarea unor progrese semnificative în domenii critice relevante pentru dezvoltarea antreprenoriatului și îmbunătățirea competitivității locale și internaționale a IMM-urilor autohtone a fost elaborat Programul

Certificatul de Origine Electronic – eCO este un nou serviciu digital prin intermediul căruia, începând cu anul viitor, vor fi emise în mod electronic certificatele de origine nepreferențiale a fost lansat astăzi, 30 noiembrie 2021, de Camera de Comerț și Industrie a Republicii Moldova (CCI) cu suportul Programului USAID Reforme Structurale în Moldova.  Serviciul are ca scop facilitarea procedurilor de comerț internațional pentru exportatori, care vor beneficia de o procedură mai simplă și operativă de confirmare a originii produselor.   După cum a menționat Sergiu Harea, președintele CCI, solicitarea certificatului de origine este unul din cele mai accesate servicii  de către antreprenori.

Se clasifică ca obiecte ale impunerii la taxa pentru dispozitivele publicitare panoul informativ al prețurilor la produsele petroliere, amplasat la stația de alimentare de combustibil?

Întreprinderea a încheiat cu alt agent economic contract de locațiune a unui depozit. Acest depozit a fost înregistrat ca subdiviziune a întreprinderii. În acest depozit nu se efectuează comerț, este destinat doar pentru păstrarea mărfurilor. Este necesar de a avea Notificare privind inițierea activității de comerț?