Un om de afaceri din Briceni a încercat să mituiască un angajat al Serviciului Fiscal de Stat pentru a scăpa de sancţiune. Acesta ar fi aruncat 10 000 de lei sub biroul inspectorului fiscal, cerând ca ultimul să nu indice încălcările fiscale depistate la întreprinderea sa în urma controlului.

Sistemul actual de evidență și raportare a bunurilor imobile este defectuos și nu asigură prezentarea unor informații veridice privind patrimoniul public existent. Aceasta este una din concluziile echipei de audit a Curţii de Conturi, care a analizat conformitatea evidenței, înregistrării și gestionării patrimoniului public, precum și a impozitării bunurilor imobile. Hotărârea autorităţii a fost publicată în Monitorul Oficial din 6 aprilie curent. Procesul de administrare a impozitului pe bunurile imobile nu a asigurat echitatea și transparența fiscală,

Daniela Glodeanu este o tânără din Republica Moldova ce crede cu desăvârșire că educația financiară poate contribui la dezvoltarea întregii societăți. A lansat și o organizație un proiect cu scopul de a contribui la sporirea gradului de educație financiară din țara noastră.

Regulamentul cu privire la organizarea programelor de formare profesională tehnică prin învățămînt dual, ce stabilește modul de organizare şi desfăşurare a formării profesionale, a fost publicat în Monitorul Oficial din 26 ianuarie 2018.

Mijloacele de transport cu destinație specială, importate în Moldova vor fi scutite de aplicarea TVA, accizelor, taxei vamale și taxei pentru efectuarea procedurilor vamale, indiferent de termenul de exploatare, dacă acestea sunt oferite cu titlu gratuit (donație).

În tabelul nr.1 din Darea de seamă (Forma IPC18) se declară suma venitului achitat în folosul angajaților, altor persoane fizice pentru serviciile prestate sau lucrările executate şi, respectiv, suma impozitului reţinut din acesta (impozitul pe venit din salarii, impozitul pe venit reţinut la sursa de plată), precum şi primele de asigurare obligatorii de aistență medicală calculate de angajator şi reţinute de la angajat.  

Publicația periodică ”Monitorul Fiscal FISC.md” continuă publicarea articolelor ce aduc utilizatorilor noștri claritate în modul de aplicare a prevederilor Codului civil modernizat, care va intra în vigoare din 1 martie 2019. Amintim că primul articol a fost plasat de noi imediat după adoptarea în lectura a doua a acestui important act. Al doilea articol, tematica căruia este regimul contractului de vânzare-cumpărare, a fost oferit cititorilor la inceputul lunii ianuarie curent, iar astăzi vă prezentăm aspectele ce țin de mijloace de apărare ale creditorului în caz de neexecutare a obligației.

Partea I. Partea II. Partea III. Partea IV. Unitățile comerciale/de alimentaţie publică (în continuare – Unităţi) care doresc să accepte ca instrument de plată pentru vânzarea produselor alimentare tichete de masă, trebuie să respecte prevederile legislaţiei în vigoare cu privire la prestarea serviciilor de alimentaţie publică (regulile şi normativele sanitaro-epidemiologice de stat, cerinţele profesionale faţă de salariați) sau, după caz, cu privire la vânzarea produselor alimentare.

La 19 iulie 2018 Parlamentul a adoptat în lectură finală proiectul de lege privind modernizarea Codului civil (CC, Cod) și modificarea și completarea unor acte legislative. După promulgare și publicare oficială, legea ar urma să intre în vigoare la 1 ianuarie 20191.

Codul nomenclator al mărfii este obligatoriu de indicat in factura fiscală? Cum eliberăm marfa care am primit-o fără cod nomenclator? În conformitate cu prevederile art. 117 alin. (2) din Codul fiscal, factura fiscală trebuie să includă următoarele informații:

Inspectoratul de Stat al Muncii (ISM) a prezentat raportul de activitate pentru anul 2017. Conform raportului, inspectorii de muncă au întreprins acţiuni în vederea prevenirii şi combaterii ilegalităţilor din domeniul muncii. Astfel, au fost efectuate 3479 vizite de control, monitorizate 3135 unități cu un număr de 111,5 mii salariaţi, din care 55,2 mii femei (inclusiv 12,7 mii din mediul rural) și 7 minori. Din numărul total de vizite, 2772 au fost planificate, iar 707 — inopinate.

INTRODUCERE Precizări prealabile. Așa cum relatam în articolul introductiv din luna august 20181, în 19 iulie 2018 Parlamentul a adoptat în lectura a doua proiectul de lege privind modernizarea Codului civil și modificarea unor acte legislative, stabilind data de intrare în vigoare la 1 ianuarie 20192. După redactarea proiectului adoptat a fost, însă, necesară aprobarea acestuia în lectură finală. Astfel, la 15 noiembrie 2018, Parlamentul a adoptat în a treia lectură, finală, Legea privind modernizarea Codului civil și modificarea unor acte legislative nr. 133 (în continuare „Legea de modernizare”).

Moldova şi-a păstrat poziţia în clasamentul Doing Business 2018, ocupând locul 44 dintre 190 de ţări. Potrivit raportului privind excelența în afaceri Doing Business 2018, elaborat de Banca Mondială și Corporația Financiară Internațională, Moldova este situată între Serbia și România, cu un indice de 73% din 100% (+ 0,2 puncte procentuale pe an). În Doing Business 2018, poziția Republicii Moldova s-a îmbunătățit la 3 criterii, la 5 s-a înrăutățit, la 2 — a rămas neschimbate.

Fiind angajat al unei companii din anul 2016, am constatat că în anul 2017 la calcularea salariului nu s-a ţinut cont de scutirea mea personală. În contabilitate mi s-a comunicat că pentru a beneficia de scutirea personală în anul 2017 trebuia să depun cerere de acordare a scutirii personale la începutul anului curent. Iar dacă voi depune cererea în luna august, atunci scutirea personală mi se va acorda începând cu septembrie. Sunt oare corecte acţiunile contabilităţii întreprinderii? Voi pierde eu oare scutirea personală pentru primele 8 luni ale anului 2017?

În luna aprilie, rata medie ponderată a dobânzii la depozitele la termen în lei a fost de 5,35%, în o scădere cu 0,77 puncte procentuale în comparație cu luna precedentă. După cum a relatat Banca Națională, în comparație cu luna aprilie a anului trecut acest indice a scăzut cu 8,51 puncte procentuale.

Ca urmare a viziunii strategice a Guvernului R. Moldova pe termen mediu și lung de reconciliere între necesitatea de dezvoltare economică și protecția garanțiilor salariaților în domeniul muncii în conformitate cu standardele europene în acordarea de către angajatori salariaților a alocației individuale de hrană, sub formă de tichete de masă, au fost adoptate Legea nr. 166 din 21.09.2017 cu privire la tichetele de masă (Monitorul Oficial nr. 364-370, 2017, art. 618) (în continuare − Lege) și Hotărârea de Guvern nr. 227 din 12.03.2018 pentru aprobarea Regulamentului cu privire la modul de operare cu tichetele de masă (Monitorul Oficial nr. 84-93, 2018, art. 255) (în continuare − Regulament), în urma cărora Ministerului Finanțelor i-a fost stabilit ca scop realizarea continuă a sarcinilor în domeniul vizat.

Potrivit prevederilor art. 5 pct. 362) din Codul fiscal (CF), activitate profesională în sectorul justiţiei este activitatea permanentă desfăşurată în cadrul formelor de organizare a activității prevăzute de lege de către: avocat, avocat-sta¬giar, notar public, executor judecătoresc, administrator autorizat, mediator, expert judiciar în cadrul biroului de expertiză judiciară, traducător/interpret autorizat. Persoanele ce desfăşoară activitate profesională în sectorul justiţiei au stabilit un regim fiscal unic de impozitare cu impozitul pe venit a veniturilor obţinute din activităţile desfăşurate şi sunt scutite de TVA.

Întreprinzătorul individual „P.T.” la completarea declarației UNIF14 pentru perioada fiscală 2016 nu a luat în calcul scutirile la impozitul pe venit (personală, pentru soție şi copiii persoane întreținute). Era în drept contribuabilul să beneficieze de aceste scutiri? Dacă da, mai poate beneficia de ele? În conformitate cu prevederile aferente anului 2016 ale art. 33 alin. (1) din CF, fiecare contribuabil (persoană fizică rezidentă) are dreptul la o scutire personală în sumă de 10 128 lei pe an, sau 15 060 lei pe an la întrunirea condițiilor stabilite la alin. (2) al articolului.

Este de menționat că responsabili de corectitudinea întocmirii documentelor de platăsunt plătitorii/contribuabilii, iar de transmiterea documentelor în formă electronică sunt băncile deservente ale plătitorilor și prestatorii de servicii de plată.

Actualmente pot fi constatate situații în care contribuabilii admit anumite erori la completarea dărilor de seamă, care la rândul său pot fi divizate în următoarele categorii: