Articolul 90 alin.(1) din Codul fiscal stabilește că, impozitul pe venit la sursa de plată se reţine, în mod obligatoriu, de către orice:  a) persoană (contribuabil) care desfăşoară activitate de întreprinzător, cu excepţia deţinătorilor de patente de întreprinzător şi a persoanelor care desfăşoară activităţi independente conform cap. 102 şi activităţi în domeniul achiziţiilor de produse din fitotehnie şi/sau horticultură şi/sau de obiecte ale regnului vegetal conform cap. 103; 

 În conformitate cu prevederile art. 90 alin. (1) din Codul fiscal, impozitul pe venit la sursa de plată se reţine, în mod obligatoriu, de către orice:  a) persoană (contribuabil) care desfăşoară activitate de întreprinzător, cu excepţia deţinătorilor de patente de întreprinzător şi a persoanelor care desfăşoară activităţi independente conform cap. 102 şi activităţi în domeniul achiziţiilor de produse din fitotehnie şi/sau horticultură şi/sau de obiecte ale regnului vegetal conform cap. 103; 

Pentru a sprijini organizațiile să stabilească, implementeze, mențină și să îmbunătățească continuu un program de conformare anti-mită a fost elaborat Standardul ISO 37001 „Sisteme de management anti-mită. Cerințe cu ghid de utilizare” – primul standard internațional din domeniu, care include o serie de măsuri de monitorizare și control ce reprezintă, de fapt, o generalizare a bunelor practici din acest domeniu la nivel mondial.   Standardul ISO 37001 urmează a fi implementat în țara noastră în cadrul a circa 30 de autorități de control până în anul 2023. În acest context, prin Decizia Prim-ministrului nr.30/2020, a fost creat Grupul de lucru privind implementarea standardului, al cărui activitate este asigurată de Consiliul Economic. La momentul actual Grupul de lucru este la etapa elaborării documentelor necesare punerii în aplicare a Standardului, invitând părțile interesate să vină cu propuneri privind îmbunătățirea procesului de aplicare a standardului.

Mijloacele financiare primite de beneficiari în urma desemnării procentuale pot fi utilizate într-un termen ce nu depăşeşte două perioade fiscale după cea în care a fost efectuată desemnarea. Sumele neutilizate în această perioadă urmează a fi restituite la buget până la data-limită de depunere a raportului privind modul de utilizare a sumelor primite. Ministerul Finanțelor propune spre consultare proiectul ordinului cu privire la modificarea și completare Ordinului nr. 188 din 30 decembrie 2014, prin care au fost aprobate Indicațiile metodice privind particularităţile contabilităţii în organizaţiile necomerciale.

Organizația pentru Dezvoltarea Sectorului Întreprinderilor Mici și Mijlocii (ODIMM), deja de 14 ani contribuie la inițierea și dezvoltarea afacerilor și ghidează antreprenorii în gestionarea corectă și profitabilă a businessul mic și mijlociu. Pe parcursul acestor ani ODIMM a susținut financiar 4500 de companii, valoarea totală a suportului constituind 665 mil. lei, ceea ce a generat venituri în economia națională de circa 2 mld. lei și crearea 11 mii locuri de muncă. Totodată, în această perioadă peste 150 mii de persoane au beneficiat de diferite servicii oferite de ODIMM.   Rezultatele obținute de ODIMM, dar și cele mai importante priorități în suportul sectorului ÎMM au fost prezentate astăzi, 17 mai, în cadrul conferinței de presă organizate cu ocazia marcării a 14 ani de activitate ai ODIMM.

Studiu de caz: Începând cu 17 martie 2020, întreprinderea a stabilit șomaj tehnic. Conform politicilor entității stabilite prin regulamentul intern, achitarea salariului se face în termen de 5 zile după luna de gestiune. Astfel, salariul pentru luna martie a fost calculat la 31 martie si achitat la 3 aprilie, iar pentru luna aprilie calcularea salariului și a indemnizațiilor a avut loc la 30 aprilie, cu achitarea la 4 mai. Obligațiile aferente impozitului pe venit, contribuțiilor obligatorii de asistență socială și primelor obligatorii de asistență medicală aferente salariului lunii martie au fost achitate în buget la data achitării salariului și a indemnizației, pentru luna aprilie plata se preconizează către data de 25 mai.

Poate oare întreprinderea rezidentă IT PARK (care aplică un regim special de impunere a veniturilor pentru angajați) să solicite subvenționarea plăților salariale acordate angajaților pe perioada stării de urgență? Potrivit Dispoziției nr.16 a Comisiei pentru situații excepționale din 10 aprilie 2020 (CSE), în vederea susţinerii activităţii de întreprinzător pentru atenuarea efectelor negative generate de situaţia epidemiologică (COVID-19) asupra economiei, a fost instituit mecanismul de subvenţionare pentru

Deși legislația în vigoare în diferite perioade explicit oferă răspunsul la întrebarea pot sau nu fi operate corectări în documentele primare cu regim special, contabilii continuă să discute subiectul, oferindu-și recomandări contradictorii. Astăzi venim cu precizarea prevederilor ce sunt aplicate din data punerii în aplicare a Legii contabilităţii şi raportării financiare nr.287/2017 — 1 ianuarie 2019.

Angajații sunt elementul cel mai important din orice organizație, deoarece anume aceștia asigură succesul și progresul companiei. Orice idee care urmează a fi realizată necesită acordul, implicarea și, evident, abilitățile oamenilor implicați,  iată de ce motivarea salariaților este un factor extrem de important pentru menținerea productivității și obținerea succesului unei întreprinderi. Una din multiplele metodele aplicate de angajatori pentru motivarea salariaților este oferirea voucherelor cadou (certificate valorice cadou).

Potrivit art. 901 alin. (3) din Codul fiscal, persoanele specificate la art.90 reţin un impozit în mărime de 12% din veniturile obţinute de către persoanele fizice care nu desfăşoară activitate de întreprinzător, de la transmiterea în posesie şi/sau folosinţă (locaţiune, arendă, uzufruct, superficie) a proprietăţii mobiliare şi imobiliare, cu excepţia arendei terenurilor agricole.

În articolul respectiv vom examina impozitarea venitului sub formă de royalty cu evidențierea unor aspecte problematice. Ne propunem ca explicațiile oferite mai jos să aducă claritate în partea ce ține de corectitudinea determinării venitului sub formă de royalty, impozitării acestuia și, totodată, să

Activitățile necalificate cu caracter ocazional desfăşurate de zilieri sunt reglementate prin Legea nr. 22/2018.   Aceasta stabilește și prevederea că, în scopul ţinerii evidenţei persoanelor ce prestează aceste activități, întreprinderea înregistrează toți zilierii în Registrul de evidență în pagini distincte, în ordine cronologică. În cazul în care o persoană a activat în cadrul unei întreprinderi agricole la recoltarea roadei doar o zi pe parcursul lunii, este necesar ca acest zilier să fie înregistrat în Registru? Totodată, această persoană este obligată să meargă la Casa teritorială de asigurări sociale pentru a plăti contribuţii de asigurări sociale, activând doar o zi, iar remunerarea pentru ziua respectivă este de 200 lei?

În perioada organizării și desfășurării alegerilor salariatul poate solicita angajatorului degrevarea de atribuții de la locul de muncă permanent în condițiile legislației electorale. În tabelul de mai jos găsiţi norme juridice în vigoare

 Conducerea întreprinderii, în legătură cu situația financiară complicată a unor foști angajați, a luat decizia de a dona către 5 persoane fizice – foști angajați a câte 4000 lei. Care este regimul fiscal al donațiilor respective și cum se reflectă acestea în dările de seamă fiscale aferente impozitului pe venit, inclusiv în Declarația cu privire la impozitul pe venit a persoanei juridice (forma VEN12)?  Pentru a aprecia regimul fiscal aplicabil în cazul examinat urmează de condus de prevederile art. 20 lit. i), art. 21 alin. (4) şi art. 901 alin. (31) din CF.

(Partea I în nr. 4 (59), 2020)   Una din formele de comerţ virtual răspândite pe larg la nivel internaţional, dar care cucerește teren și pe piaţa Republicii Moldova este dropshipping-ul (din engleză - livrare directă). Dropshipping-ul reprezintă un tip de activitate de întreprinzător, în special online, care constă în vânzarea mărfurilor producătorului/furnizorului de către un intermediar (denumit în cadrul acestor tranzacţii dropshipper).

Donațiile pentru orice entitate, în special pentru autorități/instituții bugetare au scopul de a trezi interesul sau a încuraja o comunitate, echipă, grupă de oameni să obţină acele avantaje sau să dezvolte acele activități, acceptate din punct de vedere economic și/ sau social care, în mod normal, nu puteau fi atinse în cazul când donația nu ar fi fost acordată. Ele sunt orientate spre atingerea unor obiective, pentru a aborda o temă, pentru a rezolva o problemă sau pentru a schimba ceva spre binele societății, pentru finanțarea cheltuielilor urgente legate de înlăturarea consecințelor calamităților naturale, în caz de epidemii, precum și în alte situații excepționale.

Indicatorii din situațiile financiare individuale ale agenților economici – entități comerciale și organizații necomerciale pot fi vizualizați prin intermediul unei aplicații lansate în regim de pilotare de către Biroul Național de Statistică, anunță autoritatea. Astfel, prin intermediul aplicației vor putea fi vizualizați următorii indicatori: • Venituri din vânzări • Rezultatul din activitatea operațională: profit (pierdere) • Profit (pierdere) până la impozitare • Profit net (pierdere netă) al perioadei de gestiune

Codul contravențional (CC) reglementează principiul individualizării răspunderii contravenţionale și sancţiunii contravenţionale prin faptul că nimeni nu poate fi supus de două ori răspunderii contravenţionale pentru una și aceeași faptă. Totodată, CC prevede sancțiuni care se aplică atât persoanelor juridice, cât și persoanelor fizice sau persoanelor cu funcție de răspundere. Întrebarea care apare este dacă aplicarea pentru aceeași faptă a sancțiunii contravenționale atât persoanei juridice, cât și persoanei fizice este posibilă și dacă astfel se încalcă sau nu principiul non bis in idem (dreptul de a nu fi judecat sau pedepsit de două ori pentru aceeași faptă).

În conformitate cu prevederile art. 52 alin. (1) din Codul fiscal, la organizații necomerciale sînt atribuite organizațiile înregistrate în conformitate cu legislația în vigoare, şi anume: asociația obștească – conform Legii nr.837-XIII din 17 mai 1996 cu privire la asociațiile obștești;fundația – conform Legii nr.581-XIV din 30 iulie 1999 cu privire la fundații;

Agentul economic care face o donație sub formă de bunuri se consideră că a vândut bunul donat la un preț ce reprezintă mărimea maximă dintre valoarea neamortizată în scopuri fiscale și valoarea de piață la momentul donării. Art.21 din Codul fiscal este completat cu prevederi ce țin de regimul fiscal al donațiilor. Acestea vor fi puse în aplicare din 1 ianuarie 2020 și sunt incluse în scopul concretizării în partea ce ține de impozitarea donațiilor efectuate de către agenții economici, în funcție de tipul donației. Astfel, redacția actuală a CF prevede că persoana care face o donație sub formă de mijloace bănești (cu excepția donațiilor făcute în scopuri filantropice și de sponsorizare indicate la art.36 alin.(2)) se consideră drept persoană care a