La 1 decembrie curent, în Registrul de stat al unităților de drept erau incluse, per total, 124 755 entități, potrivit datelor statistice publicate de Agenția Servicii Publice. După forma juridică de organizare, cele mai multe întreprinderi sunt societăți cu răspundere limitată – 88344 și întreprinderi individuale – 28278. Totodată, în Republica Moldova sunt înregistrate 1463 de entități ce activau sub alte forme de asociații, 1453 de cooperative de consum și 1193 de societăți de acțiuni de tip închis.

Beneficiari ai Programului de subvenționare a dobânzilor  vor putea fi întreprinzătorii creditați și de către organizațiile de creditare nebancară. Cabinetul de miniștri a aprobat proiectul   de lege pentru modificarea și abrogarea unor acte legislative ce are ca scop asigurarea accesului mai multor agenți economici cu lichidități în condițiile crizei pandemice la soluții optime de suport. În acest sens, se propune completarea art. I din Legea nr. 60/2020 privind instituirea unor măsuri de susținere a activității de întreprinzător. 

În vederea susținerii activității de întreprinzător pentru atenuarea efectelor negative asupra economiei generate de situația epidemiologică(COVID-19), se instituie mecanismul de subvenționare după cum urmează: (1) Subiecții subvenției Subiecții subvenției sunt întreprinderile și organizațiile necomerciale, rezidenți ai Republicii Moldova, care au instituit șomaj tehnic și/sau staționare, conform prevederilor art. 80 și 801 din Codul muncii al Republicii Moldova nr.154/2003.

Organizațiile necomerciale sunt invitate, în perioada 3 – 30 septembrie 2018, să depună cereri pentru înregistrarea în lista beneficiarilor de desemnare procentuală (Legea 2%), informează Ministerul Justiției. Astfel, în temeiul Hotărârii Guvernului nr. 1286 pentru aprobarea Regulamentului cu privire la mecanismul desemnării procentuale din 30 noiembrie 2016, Ministerul Justiției recepționează cererile de participare la mecanismul de desemnare procentuală, verifică îndeplinirea condițiilor de eligibilitate ale organizațiilor solicitante, întocmește și actualizează periodic Lista beneficiarilor Legii 2%.

Obiectul acestui articol îl constituie evenimentele (operațiunile economice) care au loc după perioada de raportare (datei raportării), indiferent dacă acestea sunt favorabile sau nefavorabile. Evenimentele apărute în perioada între data raportării și data semnării situațiilor financiare ar putea furniza informații suplimentare referitoare la perioada de raportare față de cele cunoscute la data închiderii bilanțului contabil. Aceste evenimente trebuie să constituie obiectul unei analize contabile conforme Standardelor Naționale de Contabilitate (SNC), pe motiv că evenimentele ulterioare ar putea modifica situațiile financiare pentru perioada de raportare precedentă celei în care acestea efectiv au avut loc.

La situația din 13 ianuarie curent, în Registrul de stat al unităților de drept privind întreprinderile înregistrate în Republica Moldova ținut de Agenția Servicii Publice, erau incluse 236188 de entități. Astfel, în primele două săptămâni ale anului 2020 au fost create circa 240 de unități de drept, la sfârșitul anului 2019 (30 decembrie) fiind înregistrate 236048 entități. Totodată, la începutul anului 2019 (situația din 4 ianuarie 2019), în Registru erau incluse 230163 unități, iar la începutul anului 2018 (la data de evidență 19 ianuarie 2018) – 224730.

 În conformitate cu prevederile art. 90 alin. (1) din Codul fiscal, impozitul pe venit la sursa de plată se reţine, în mod obligatoriu, de către orice:    a) persoană (contribuabil) care desfăşoară activitate de întreprinzător, cu excepţia deţinătorilor de patente de întreprinzător şi a persoanelor care desfăşoară activităţi independente conform cap. 102 şi activităţi în domeniul achiziţiilor de produse din fitotehnie şi/sau horticultură şi/sau de obiecte ale regnului vegetal conform cap. 103;      b) nerezident care desfăşoară activitate conform art.5 pct.151);      c) reprezentanţă permanentă;

Introducere: Achizițiile publice constituie un aspect esențial al investițiilor publice care stimulează dezvoltarea economică, iar acest lucru trebuie să se realizeze în cel mai eficient și corect mod. Misiunea fundamentală a guvernului şi a instituţiilor publice este de a servi interesul public, luând măsuri pentru ca funcţionarii publici să nu permită compromiterea procesului decizional şi de administraţie publică din cauza intereselor şi relaţiilor lor personale. În condiţiile în care pretenţiile societăţii sunt din ce în ce mai mari, conflictul de interese în cadrul procedurilor de achiziție publică, tratat în mod necorespunzător de către funcţionarii publici, slăbesc inevitabil încrederea cetăţenilor în instituţiile publice.

La data de 10 iulie 2025 Parlamentul RM a adoptat Legea nr. 193 pentru modificarea unor acte normative (reglementarea raporturilor conexe prestării muncii prin agent de muncă temporară, securității și sănătății în muncă a unor categorii de lucrători, a unor aspecte legate de raporturile de muncă, a răspunderii contravenționale etc.) (în continuare Legea nr. 193/2025). Această lege organică, publicată în MO al RM nr. 441-444, art. 602, din 21 august 2025, va intra în vigoare la 1 ianuarie 2026.

Prin contractul de împrumut o parte (împrumutător) se obligă să dea în proprietate celeilalte părţi (împrumutatul) bani sau alte bunuri fungibile, iar aceasta se obligă să restituie banii în aceeași sumă sau bunuri de același gen, calitate şi cantitate la expirarea termenului pentru care

Compania activează în domeniul comerțului cu amănuntul. La momentul instituirii stării de urgență, în conformitate cu dispozițiile Comisiei pentru Situații Excepționale a RM (CSE), entitatea a fost nevoită să-și sisteze activitatea ca urmare a restricțiilor antiepidemice impuse de autorități și, totodată, pe perioada stării de urgență nu a instituit șomaj tehnic și nici staționare.

În acest articol ne propunem să analizăm modificările normative recente, adoptate prin Legea nr. 35 din 13.03.2025 pentru modificarea unor acte normative (perfecționarea mecanismului de confiscare a bunurilor infracționale) (în continuare – Legea nr. 35/2025), care a fost publicată în Monitorul Oficial (nr. 143, art. 139) din 19.03.2025. Scopul principal urmărit prin adoptarea modificărilor respective este

Ministerul Finanțelor a elaborat proiectul legii pentru modificarea Legii nr. 60/2020 privind instituirea unor măsuri de susținere a activității de întreprinzător și modificarea unor acte normative, care presupune revizuirea condițiilor aplicate Programului de rambursare a TVA. Documentul a fost examinat în cadrul ședinței secretarilor de stat și este propus pentru consultări publice. Astfel, prin modificarea art. 9 din Legea nr. 60/2020 se propune excluderea sumei calculate a impozitului pe venit, a contribuțiilor de asigurări sociale de stat obligatorii datorate de angajator, a contribuțiilor individuale de asigurări sociale de stat și a primelor de asigurare obligatorie de asistență medicală în formă de contribuție procentuală datorate de angajator și salariat

Potrivit art. 92 alin. (1) și (2) din Codul fiscal (CF) impozitul reţinut conform art.69/18 şi art.88–91 din CF se achită la buget de către persoana care a efectuat reţinerea până la data de 25 a lunii următoare lunii în care au fost efectuate plăţile. Dările de seamă privind impozitul pe venit, privind primele de asigurare obligatorie de asistenţă medicală

Începând cu data de 17 martie 2020, întreprinderea a stabilit șomaj tehnic. Astfel, salariul și indemnizația de șomaj pentru luna martie a fost calculat la 31 martie și achitat la 3 aprilie, iar pentru luna aprilie calculul a fost efectuat la 30 aprilie și achitarea la 4 mai. Obligațiile de declarare și achitare aferente impozitului pe venit, contribuțiilor obligatorii de asistență socială (CAS) și a primelor obligatorii de asistență medicală (PAM) aferente salariului lunii martie și aprilie au fost onorate pentru ambele perioade. Totodată, întreprinderea admite restanțe aferent impozitelor. Este în drept entitatea să solicite subvenționarea obligațiilor aferente indemnizației de șomaj achitate angajaților pentru lunile martie și aprilie, dacă admite restanțe la buget?

În Monitorul Oficial de astăzi, 26 februarie curent, a fost publicat Ordinul Ministerului Finanțelor nr. 34 din 22 februarie 2021 cu privire la modificarea unor ordine ale Ministerului Finanțelor. În scopul executării prevederilor art. 92 alin. (5) şi art. 133 alin. (8) din Codul fiscal nr. 1163-XIII din 24 aprilie 1997 (republicat în Monitorul Oficial al Republicii Moldova din 8 februarie 2007, ediţie specială), precum şi a modificărilor operate prin Legea nr. 257 din 16 decembrie 2020 cu privire la modificarea unor acte normative (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2020, nr. 353-357, art. 288),

În contextul situației epidemiologice, compania a stabilit regimul de staționare a întreprinderii. Pentru luna martie plățile salariale, inclusiv salariul pentru perioada de staționare, au fost calculate la 31 martie și achitate la 4 aprilie. Obligațiile aferente impozitului pe venit, primelor obligatorii de asistență medicală și contribuțiilor obligatorii de asistență socială au fost achitate la buget pe data de 13 aprilie. Forma IPC 18 pentru luna martie a fost prezentată pe data de 24 aprilie. Va putea întreprinderea să prezinte astăzi cererea de subvenționare a obligațiilor aferente plăților salariale, dacă nu au fost declarate deocamdată obligațiile aferente impozitului pe venit și a primelor obligatorii de asistență medicală (aferente salariului lunii martie, care a fost achitate la 4 aprilie)?

În conformitate cu prevederile art. 90 alin. (1) din Codul fiscal, Impozitul pe venit la sursa de plată se reţine, în mod obligatoriu, de către orice:  a) persoană (contribuabil) care desfăşoară activitate de întreprinzător, cu excepţia deţinătorilor de patente de întreprinzător şi a persoanelor care desfăşoară activităţi independente conform cap. 102 şi activităţi în domeniul achiziţiilor de produse din fitotehnie şi/sau horticultură şi/sau de obiecte ale regnului vegetal conform cap. 103;

Criza cauzată de răspândirea pandemiei COVID-19 a avut un impact imens asupra economiei mondiale în anul 2020. Măsurile întreprinse pentru combaterea răspândirii infecției au dus la reducerea semnificativă a activității de producție, comerțului, creșterea șomajului, diminuarea consumului. În condițiile scăderii accentuate a cererii, perturbării lanțurilor valorice globale și gradului înalt de incertitudine, companiile și-au redus activitatea investițională. Ca urmare a efectelor respective a fost afectată piața muncii.

În perioada stării de urgență anunțată în condițiile pandemiei provocate de răspândirea coronavirusului COVID-19, mai multe entități au manifestat dorința de a oferi suport, în special instituțiilor medico-sanitare, dar și cetățenilor aflați în situație financiară mai gravă. În prezentul articol ne propunem să analizăm impactul fiscal atât pentru donatori, cât și pentru beneficiari, în contextul legislației în vigoare.