Guvernatorul Băncii Naționale a Moldovei, Octavian Armașu, a participat la cea de-a 41-a ședință a Clubului Guvernatorilor băncilor centrale din regiunea Balcanilor, Mării Negre și Asiei Centrale, care s-a desfăşurat, în perioada 24-26 martie 2019, la Istanbul, Turcia. Discuțiile s-au axat pe perspectivele economice și financiare globale. Totodată, s-a vorbit despre punerea în aplicare a reformelor și construirea unor sisteme financiare mai rezistente. La fel, Clubul guvernatorilor a examinat problemele legate de guvernarea băncilor centrale și de comunicarea acestora, vizând o implementare mai eficientă a politicii monetare.

Persoanele fizice rezidente cetățeni ai Republicii Moldova trebuie să includă în Declarației persoanei fizice cu privire la impozitul pe venit venitul care, potrivit prevederilor Codului fiscal reprezintă sursă de venit neimpozabilă?

Întru racordarea mecanismelor de autentificare pe portalul www.servicii.fisc.md și www.raportare.gov.md la Hotărârea Guvernului nr. 1090 din 31.12.2013 privind serviciul electronic guvernamental de autentificare și control al accesului (MPass), Serviciul Fiscal de Stat automatizează procedura de înregistrare pe portalul serviciilor fiscale electronice din data de 01.08.2019. Înregistrarea și crearea conturilor de utilizator pe portalul www.servicii.fisc.md și www.raportare.gov.md nu vor mai fi efectuate manual de către contribuabili prin indicarea login-ului, adresei de e-mail, parolă etc. În urma autentificării pe portalul serviciilor fiscale electronice, prin intermediul serviciului guvernamental MPass, contul de utilizator va fi creat de către sistem în mod automatizat.

Legile sunt mereu într-o evoluție, fiind adaptate realităților în care se aplică. Legislația vamală națională a evoluat pe parcursul timpului, cunoscând o serie de modificări. Primul Cod vamal a fost adoptat în anul 1993, fiind actul legislativ de bază care reglementa principiile organizatorice și de activitate ale sistemului vamal. Codul vamal era constituit din 112 articole, iar prevederile acestuia erau sumare, activitatea vamală fiind una limitată. Odată cu evoluția proceselor economice și sociale atât la nivel național, cât și internațional, intensificării traficului internațional de mărfuri, a apărut necesitatea modificării și cadrului normativ din domeniul vamal.

Apare obligația pentru entitate de a deține actul de predare-primire aferent serviciile prestate, în scopul utilizării ca document confirmativ la deducerea cheltuielilor în scopuri fiscale, dacă acesta deține documentul primar cu regim special factură/factură fiscală pentru serviciile prestate? În conformitate cu prevederile art. 19 alin. (1) și (2) al Legii contabilității nr. 113-XVI din 27.04.2007, faptele economice se contabilizează în baza documentelor primare şi centralizatoare.

În conformitate cu prevederile art. 24 alin. (1) din Codul fiscal, se permite deducerea cheltuielilor ordinare și necesare, achitate sau suportate de contribuabil pe parcursul perioadei fiscale, exclusiv în cadrul activității de întreprinzător.

Centrul de Tehnologii Informaționale în Finanțe (CTIF) invită contabilii din cadrul autorităților și instituțiilor publice bugetare care implementează Sistemul Informațional Integrat de Evidență Contabilă în Autoritățile Publice pe platforma 1C (SIIECAP), administrat de CTIF, să participe la cursurile de instruire privind utilizarea acestui sistem ce vor avea loc în ultima decadă a lunii mai. Primul curs va fi desfășurat în perioada 20 – 24 mai, iar al doilea – în intervalul 27 – 31 mai. Cursurile, cu o durată de cinci zile fiecare, au scopul de a oferi contabililor suport consultativ și tehnic în materie de utilizare a modulelor SIIECAP, care facilitează procesele de lucru la procesarea documentelor primare în format electronic, introducerea informației în rapoartele financiare și expedierea acestora în adresa instanțelor superioare.

Conform prevederilor art. 129 pct. 6) din CF, prin obligație fiscală se subînțelege obligaţia contribuabilului de a plăti la buget o anumită sumă ca impozit, taxă, majorare de întârziere (penalitate) şi/sau amendă.

Agenţia pentru Protecţia Consumatorilor şi Supravegherea Pieţei, Autoritatea Aeronautică Civilă, Agenția Națională Transport Auto, Consiliul Coordonator al Audiovizualului, Consiliul Concurenței, Agenţia Naţională pentru Reglementare în Comunicaţii Electronice şi Tehnologia Informaţiei, Centrul Naţional pentru Protecţia Datelor cu Caracter Personal și Agenția Națională pentru Sănătate Publică sunt instituțiile cu competențe de asigurare a aplicării legislației armonizate în domeniul protecției consumatorilor.

Se vor permite la deducere în scopuri fiscale cheltuielile de cazare, suportate de către entitate în folosul nerezidentului angajat? Ce obligații fiscale va genera această operație față de nerezident? În conformitate cu prevederile art. 70 alin. (1) din CF, întregul venit al contribuabilului nerezident se împarte în venit obţinut

Ministerul Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului comunică că proiectului regional EU4 Environment va fi lansat vineri, 12 aprilie 2019. În cadrul evenimentului de lansare vor fi prezentate acțiunile proiectului EU4 Environment și prioritățile de implementare în Republica Moldova, în perioada anilor 2019–2022. Scopul proiectului este promovarea și implementarea principiului economiei verzi, care stă la baza dezvoltării mai multor domenii de aplicare în țara noastră pentru următorul deceniu. Acestea își găsesc reflectarea în principalele documente de politici ale Guvernului și, în special, în Strategia Națională de Dezvoltare Moldova – 2030.

În scopul respectării prevederilor Dispoziției nr. 3 din 23 martie 2020 a Comisiei pentru Situații Excepționale a Republicii Moldova (CSE), emisă în conformitate cu art. 2 din Hotărârea Parlamentului nr. 55/2020 privind declararea stării de urgență, în partea ce ține de instituirea moratoriului asupra controalelor fiscale, expunem următoarele. 1. Parlamentul RM, prin Hotărârea nr. 55/2020, a declarat stare de urgenţă pe întreg teritoriul RM pe perioada 17 martie – 15 mai 2020. Pe perioada acesteia, CSE va emite dispoziţii care sunt obligatorii şi executorii pentru conducătorii autorităţilor administraţiei publice centrale şi locale, ai agenţilor economici, ai instituţiilor publice, precum şi pentru cetăţeni şi alte persoane aflate pe teritoriul RM și intră în vigoare din momentul emiterii.

Aspectele ce țin de implementarea Legii nr. 28/2016 privind accesul pe proprietăți și utilizarea partajată a infrastructurii asociate rețelelor publice de comunicații electronice au fost discutate în cadrul unei ședințe tehnice a Grupului de lucru nr. 3 al Consiliului Economic pe lângă Prim-ministru. La discuții au participat reprezentanți ai Agenției Naționale pentru Reglementare în Comunicații Electronice și Tehnologia Informației (ANCRETI), ai Asociației Investitorilor Străini și ale companiilor operatori de telefonie mobilă. Evenimentul a fost organizat cu scopul de a evidenția impedimentele, dar și autoritățile care refuză respectarea Legii menționate. În cadrul ședinței au fost abordate aspectele tehnice, precum și cazuri concrete, fiind analizate și posibile soluții pentru a depăși situația creată.

Intreprinderea “X” achită cu cardul bancar al companiei serviciile de reclamă şi promovare pe Facebook, rezident al SUA, in baza contului transmis în account. Între agenţii economici nu este contract sau alte acte necesare pentru a justifica cheltuielile, decât numai confirmarea achitarii. Cum se vor impozita corect aceste cheltuieli: 20% TVA si 12% impozit pe venit reţinut la sursa de plată? Cum vor fi tratate cheltuielile de către inspectorii fiscali la efectuarea controlului?

Arbitrajul este o instituție extrajudiciară. Cu toate acestea legislația Republicii Moldova nu exclude posibilitatea ca instanțele de judecată competente (de drept comun) să intervină, pe durata derulării procedurii arbitrale. Astfel, conform cadrului legal în vigoare instanțele de judecată competente pot interveni în următoarele cazuri: a) aplicarea măsurilor asigurătorii la orice etapă a procedurii arbitrale (art.10 Legea nr.23 din 22.02.2008) sau chiar înaintea arbitrajului (art.23 alin.(1) Legea nr.23 din 22.02.2008);

Contribuabilii (persoane fizice rezidente) care nu desfăşoară activitate de întreprinzător și care au un venit anual mai mare de 360 mii lei din surse impozabile, cu excepția veniturilor prevăzute la art. 901, nu vor avea dreptul să beneficieze de scutirea personală stabilită anual la art. 33 alin. (1) din Codul fiscal (CF). Ministerul Finanțelor propune spre consultare publică proiectul cu privire la modificarea unor hotărâri ale Guvernului. Scopul proiectului constă în aducerea prevederilor unor Regulamente în concordanță cu modificările și completările operate în CF prin Legea nr.122 din 16 august 2019 (publicată MO din 6 septembrie curent).

Stabilirea componenţei, formatelor şi a modului de întocmire a situaţiilor financiare consolidate ce reglementează modul de întocmire şi prezentare a acestora de către entităţile-mamă (care aplică Standardele Naţionale de Contabilitate) sunt obiectivele Standardului Național de Contabilitate „Prezentarea situațiilor financiare consolidate”, aprobat prin Ordinul nr.93 din 7 iunie 2019 de Ministerul Finanțelor. Documentul a fost publicat în Monitorul Oficial pe data de 28 iunie curent. Noul SNC prevede situațiile în care entitatea-mamă este obligată să întocmească situaţii financiare consolidate și care sunt exceptările de la această obligație, definește scopul şi reglementează componenţa situaţiilor financiare consolidate, stabilește regulile generale de întocmire a acestora.

Cabinetul de miniștri a susținut introducerea modificărilor la Legea nr. 278/2007 privind controlul tutunului și Codul fiscal în partea ce ține de circulația pe piața internă a produselor din tutun și produselor conexe, a dispozitivelor și accesoriilor de utilizare, reîncărcare sau încălzire a acestora și cota accizelor, înaintate cu titlu de inițiativă legislativă de un grup de deputați în Parlament. În cadrul ședinței Guvernului din 10 iulie, Ministerul Finanțelor a propus unele modificări la proiectul legii, care au fost susținute de membrii Executivului și urmează a fi puse în dezbateri și aprobate în legislativ.

Subvenționarea creării locurilor de muncă, măsură de sprijin notificată de către Ministerul Finanțelor, constituie ajutor de stat, în conformitate cu art. 3 din Legea nr. 139 din 15 iunie 2012, comunică Consiliul Concurenței în decizia nr. ASS-46/18-27 din 24 aprilie 2019. Măsura de sprijin examinată constă în alocarea mijloacelor financiare în scopul subvenționării creării locurilor de muncă, beneficiarii subvenţiilor fiind persoanele juridice care practică activitate de întreprinzător în RM.

Legea finanțelor publice locale ar putea fi completată cu un articol nou, care va reglementa auditul public extern al bugetelor locale. Acesta stabilește că autoritățile/instituțiile bugetare finanțate de la bugetele locale sunt supuse auditului public extern în conformitate cu prevederile Legii privind organizarea și funcționarea Curții de Conturi a Republicii Moldova. În cazul emiterii de către Curte a opiniei contrare sau în cazul refuzului auditorului public extern de a emite opinia asupra situației financiare, conducătorul instituției poartă răspundere conform legislației în vigoare. Ministerul Finanțelor propune spre consultare proiectul de lege pentru modificarea Legii privind finanțele publice locale în scopul îmbunătățirii procesului bugetar și a managementului finanțelor la nivel local.