Proiectul legii contabilităţii, care îşi propune să transpună parţial Directiva 2013/34/UE a Parlamentului European şi a Consiliului privind situaţiile financiare anuale, situaţiile financiare consolidate şi rapoartele conexe ale anumitor tipuri de întreprinderi, a fost prezentat Parlamentului în mod prioritar şi susţinut în prima lectură. Confom Acordului de Asociere, Republica Moldova şi-a asumat angajamentul de a armoniza prevederile legislaţiei naţionale în ceea ce priveşte rapoartele financiare în conformitate cu prevederile Directivei. În momentul în care am început să elaborăm legea noastră, am observat că destul de multe prevederi ale legii corespund deja cu prevederile Directivei şi doar pe câteva componente au fost făcute modificări substanţiale, a anunţat Vice-ministrul Finanţelor, Veronica Vragaleva.

Desfășurarea comerțului cu amănuntul în baza patentei va fi permis până la 31 decembrie 2022 pentru titularii de patentă care, la data de 31 decembrie 2019, vor deține patente pentru activitățile respective. În cadrul ședinței de vineri, 26 iulie, Guvernul a avizat pozitiv proiectul de lege pentru modificarea art. 4 din Legea cu privire la patenta de întreprinzător. Reamintim că săptămâna trecută Parlamentul a votat în prima lectură două inițiative legislative, care au fost comasate, ce se referă la extinderea termenului pentru desfășurarea comerțului cu amănuntul în baza patentei cu încă trei ani, pentru asigurarea continuității activității titularilor de patentă și susținerea micilor întreprinzători.

Încasările la bugetul de stat asigurate de Serviciul Vamal în primele șase ale anului curent constituie 10,3 mld. lei, cu 635 mil. lei mai mult față de aceeași perioadă a anului precedent. Ponderea cea mai mare o dețin plățile provenite din administrarea TVA, urmate de accize și taxe vamale. Referitor la categoriile de mărfuri supuse accizelor, cel mai mare contribuabil rămâne a fi sectorul petrolier, inclusiv pentru combustibilul mineral și gaze, cu o pondere de 20% din totalul veniturilor încasate de instituție. Acesta este urmat de mașini și dispozitive mecanice, care generează 9%, și autovehicule cu o cotă de 7%. Datele au fost prezentate în cadrul unei ședințe, în care birourile vamale au raportat indicatorii pentru semestrul I, precum și au trasat obiectivele de referință pentru următoarea perioadă de activitate.

Noțiunile de „control intern managerial”, „Declarație de răspundere managerială” și, respectiv, „subdiviziune de audit intern” vor fi introduse în 54 de acte normative. Ministerul Finanțelor propune spre consultare un proiect de hotărâre a Executivului pentru modificarea unor hotărâri ale Guvernului. Modificările se efectuează cu scopul de a aduce în concordanță actele normative în vigoare cu noile prevederi ale Legii privind controlul financiar public intern. Reamintim că aceasta a fost modificată prin Legea nr. 234 din 08.11.2018 și prevede includerea obligativității de desemnare a subdiviziunii coordonatoare a activităților de organizare și menținere a sistemului de control intern managerial,

Consiliile sectorale în mun. Chișinău vor fi instituite după alegerile locale din anul 2023 și nu din data celor din 2019, după cum este prevăzut în art. 90 din Legea nr.436. În Monitorul Oficial din 28 iunie curent a fost publicată Legea pentru modificarea Legii nr. 436/2006 privind administrația publică locală. Modificările vor fi operate în scopul evitării unor situații confuze ce țin de constituirea și funcționarea unor noi autorități ale administrației publice locale ale mun. Chișinău.

Proiectul ce prevede completarea Codului fiscal cu un nou titlu — Titlul X – Impozitul unic de la rezidenţii parcurilor pentru tehnologia informaţiei, a fost votat în lectură finală în şedinţa Legislativului din 14 iulie curent. Proiectul de lege a fost elaborat cu scopul aducerii în concordanţă a actelor normative cu Legea cu privire la parcurile pentru tehnologia informaţiei, în special a mecanismului de aplicare a impozitului unic rezidenţilor parcurilor pentru tehnologia informaţiei stabilit în mărime de 7% din venitul de vânzări, dar nu mai puţin de 30% din cuantumul salariului mediu pe economie prognozat pentru anul aferent perioadei fiscale a impozitului respectiv.

În conformitate cu art. 133 alin. (4) pct. 8) din Codul fiscal, în realizarea funcțiilor sale, Serviciul Fiscal de Stat aplică sigilii pentru asigurarea integrității bunurilor. Conform art. 129 pct. 22) din Codul fiscal, sigilarea reprezintă aplicarea sigiliului pe ușile unor încăperi, mijloace de transport, pe recipiente, diferite produse, colete, corespondență, pe bunurile debitorului, alte bunuri în scopul conservării, identificării, indisponibilizării ori evitării desfacerii acestora de către persoane neautorizate.

Istoria protecției datelor cu caracter personal în Moldova se începe odată cu adoptarea Legii nr. 17 – XVI din 15.02.2007 cu privire la protecția datelor cu caracter personal (abrogată însă la 14 aprilie 2012, la intrarea în vigoare a Legii noi în 2011), când autoritatea responsabilă de control asupra legalității respective a fost desemnat Centrul Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal. De atunci majoritatea din noi, mai puțin sau mai mult, este familiarizată cu domeniul dat. Totodată recent a apărut și se utilizează o noțiune nouă — GDPR(General Data Protection Regulation). Astăzi noțiunile sunt utilizate concomitent și din cauza asta la mai mulți apar întrebări cum e mai corect și care este diferența.

Începând cu 1 mai 2019, cuantumul minim garantat al salariului în sectorul real (la întreprinderi, organizații, instituții cu autonomie financiară, indiferent de tipul de proprietate și forma de organizare juridică) a fost majorat cu 165 de lei și constituie 2775 de lei pe lună. Astfel, mărimea lunară totală a salariului unui angajat din sectorul real nu poate fi mai mic de 16,42 lei per oră sau 2775 de lei per o lună. Totodată, acest cuantum nu poate fi diminuat nici prin contractul colectiv, nici prin contractul individual de muncă. Mărimea salariului minim în sectorul real se stabilește anual de către Guvern, după negocieri și consultări cu patronatele și sindicatele și se publică în Monitorul Oficial. Acesta se calculează pentru un program complet de lucru în medie de 169 de ore pe lună.

Scutirea de la plata impozitului pe venit a câștigurilor de la loterii și/sau pariuri sportive ar putea fi anulată. În Parlament este înregistrat un proiect de lege pentru modificarea Codului fiscal, ce are ca scop abrogarea unor facilități fiscale. Astfel, poate fi exclusă lit. p1 din art.20 al Codului fiscal, ce prevede că câştigurile de la loterii şi/sau pariuri sportive constituie surse de venit neimpozabile. În acest sens, în nota proiectului se menționează că statul nu ar trebui să vadă asemenea sectoare ale economiei ca o sursă indispensabilă pentru veniturile bugetului, fiind indicată o viziune pe termen lung în vederea reglementării clare a acestora. Totodată, autorul inițiativei consideră că această facilitate comportă un risc sporit de spălare a banilor sau de oficializare a mitei, or banii de proveniență neclară pot fi declarați drept câștiguri în loterie.

Curtea Constituțională a examinat excepția de neconstituționalitate invocată asupra unor prevederi din art. 764 alin. (2) din Codul civil (CC) care stabilește că creditorul gajist trebuie să vândă bunurile gajate fără întârziere nejustificată, la un preţ comercial rezonabil la data vânzării în conformitate cu dispoziţiile art.765 alin. (1) şi ţinând cont de interesele debitorului gajist, fiind liber să stabilească condiţiile de vânzare. Potrivit prevederilor art. 764 alin. (1) din CC, după ce a obţinut în posesie bunul gajat, creditorul gajist este îndreptăţit, dacă a depus sau a înregistrat la registru un aviz de executare în modul prevăzut la art. 752 alin. (9), să procedeze la vânzarea prin negocieri directe, prin tender sau prin licitaţie publică a bunului gajat.

Partea I. 2. Condițiile cerute de la evenimentul justificator   Din conținutul art. 904 din CC se desprind următoarele condiții pe care un eveniment trebuie să le reunească pentru a justifica o neexecutare a unei obligații contractuale.   (1) Evenimentul să fie un impediment pentru neexecutare Justificarea se poate aplica oricărei obligații, inclusiv obligației pecuniare. Art. 904 nu se aplică doar obligațiilor contractuale, ci obligațiilor din orice sursă: contracte, delicte, îmbogățire nejustificată. De exemplu, în situația când un contract a fost anulat, iar vânzătorul trebuie să restituie prețul conform art. 1990, dacă vânzătorul nu îl restituie în termen, el trebuie să repare prejudiciul (inclusiv se aplică art. 942), cu excepția cazului când se poate prevala de dispozițiile art. 904.

Care este regimul de impozitare a venitului obţinut din pariuri sportive ca o formă a jocurilor de noroc în anul 2020? Din start menționăm că, modul de organizare şi desfăşurare a activităţilor din domeniul jocurilor de noroc este reglementat prin Legea nr.291 cu privire la organizarea şi desfăşurarea jocurilor de noroc1.

În baza art.7 alin.(5) al Legii cu privire la parcurile pentru tehnologia informaţiei nr.77/21.04.2016, rezidenţii parcului care sunt definiți în art.2 al legii, ţin contabilitatea, întocmesc şi prezintă situaţii financiare, rapoarte, dări de seamă şi declaraţii în modul stabilit de legislaţia în vigoare.

Cetățenii străini, la solicitarea permisului de ședere sau a buletinului de identitate, nu vor mai prezenta documentul ce atestă grupa sangvină, decizia cu privire la acordarea dreptului de muncă, permisul de muncă și extrasul din Registrul de stat al unităților de drept. Guvernul a aprobat o hotărâre prin care se propune excluderea actelor menționate mai sus din lista documentelor necesare de a fi depuse de cetățenii străini pentru eliberarea actelor de identitate, stipulată în pct.63 din Regulamentul privind eliberarea actelor de identitate și evidența locuitorilor RM. Totodată, hotărârea mai prevede excluderea Agenției Naționale pentru Ocuparea Forței de Muncă și Ministerului Muncii, Sănătății și Protecției Sociale din lista autorităților responsabile de examinarea, avizarea, coordonarea și verificarea dosarelor depuse de străini în scopul acordării dreptului la muncă

La ce cotă a TVA se impozitează energia electrică folosită de întovărășirile pomicole? Potrivit art. 104 lit. b) din CF, la livrarea energiei electrice, energiei termice și apei calde pentru bunurile imobiliare cu destinație locativă, indiferent de subiectul în a cărui gestiune se află aceste bunuri, se aplică TVA la cota zero.

Persoana fizică – cetățeanul RM a primit dividende de la o companie din România pe parcursul anului 2019. Dat fiind faptul că contribuabilul a dorit să-și onoreze obligațiunile în țara sa de rezidență, acesta a prezentat un document ce certifică că este rezidentul RM și, respectiv, aceste plăți nu au fost supuse impozitării la sursa de plată în România. Care este corectitudinea supunerii impozitării acestui venit, luând în considerație că între Guvernele Moldovei și României este încheiat un acord privind evitarea dublei impuneri și prevenirea evaziunii fiscale cu privire la impozitele pe venit și pe capital? La ce cotă — 6%, 10% sau 12% — urmează a fi supus impozitării venitul menționat?

România. — Noile proceduri de înregistrare în scopuri de TVA, după renunţarea la formularul 088, lasă un soft să decidă ce contribuabil îşi va pierde codul de TVA fiindcă prezintă risc fiscal crescut, a declarant consultantul fiscal, Adrian Benţa.

Guvernul a aprobat în ședința de astăzi, 18 iulie 2019, repartizarea din alocațiile aprobate în bugetul de stat pentru anul 2019 a sumei de 33246,6 mii lei către bugetele autorităților locale în scopul acoperirii parțiale a cheltuielilor pentru implementarea prevederilor Legii privind sistemul unitar de salarizare în sectorul bugetar. Astfel, din suma totală unităților administrative de nivelul II li se vor repartiza 1721,4 mii lei, iar celor de nivelul I – 16031,2 mii lei. Potrivit documentului, pentru mun. Chișinău se vor aloca 6780,6 mii lei, pentru mun. Bălți – 210,5 mii lei, iar UTA Găgăuzia va primi 2582,8 mii lei.

În conformitate cu prevederile art. 134 alin. (1) pct. 12) din CF, Serviciul Fiscal de Stat şi funcţionarii fiscali, în cadrul acţiunilor de exercitare a funcţiei, au dreptul să utilizeze metode şi surse directe şi indirecte la estimarea obiectelor impozabile şi la calcularea impozitelor şi taxelor.