Potrivit art.112 alin. (1) și (4) din Codul Fiscal, subiectul care desfăşoară activitate de întreprinzător, cu excepţia autorităţilor publice, instituţiilor publice, specificate la art.51 exceptând instituţiile de învăţământ publice, este obligat să se înregistreze ca contribuabil al TVA dacă el, într-o oricare perioadă de 12 luni consecutive, a efectuat livrări de mărfuri, servicii în sumă ce depăşeşte 1,2 mil. lei, cu excepţia livrărilor scutite de TVA fără drept de deducere şi a celor care nu constituie obiect impozabil în conformitate cu art.95 alin.(2) din CF.   

Potrivit art.3 din Legea nr.1540/1998, ambalaj reprezintă produs realizat din materiale de orice natură, destinat pentru a conţine bunuri şi a le proteja în timpul manevrării, prezentării şi livrării lor de la producător la utilizatorul sau consumatorul final şi pentru a fi utilizat ca ambalaj primar, ambalaj

În conformitate cu prevederile art.94 lit.d) din Codul fiscal (în vigoare din 1 aprilie 2020), subiecții impozabili cu TVA sunt nerezidenţii care desfăşoară activitate de întreprinzător fără deţinerea formei organizatorico-juridice în Republica Moldova, care prestează servicii prin intermediul reţelelor electronice şi obţin venituri de la persoanele fizice rezidente ale RM care nu desfăşoară activitate de întreprinzător, precum şi nerezidenţii care desfăşoară activitate de întreprinzător fără deţinerea formei organizatorico-juridice în RM, prin intermediul cărora are loc achitarea de către persoanele fizice rezidente ale RM care nu desfăşoară activitate de întreprinzător a serviciilor de care beneficiază prin intermediul reţelelor electronice de la alţi nerezidenţi, al căror loc de livrare se consideră a fi RM.

În perioada 28-30 aprilie, se desfășoară evenimentul Moldova Trade Forum 2021, ce are ca scop oferirea unei platforme pentru un dialog amplu cu participarea tuturor autorităților relevante (sectorul guvernamental și cel privat, organizațiile donatoare internaționale și mediul academic) cu privire la tendințele globale în comerț. La ediția din acest an sunt înregistrați participanți din circa 40 de țări.   Astfel, pe parcursul celor trei zile ale forumului vor fi discutate subiecte ce vizează impactul COVID-19 asupra IMM-urilor și măsurilor de redresare, tendințe globale pentru transformarea întreprinderilor pentru un export eficient, rolul diplomației economice în promovarea exporturilor, precum și sprijinul de recuperare pentru IMM-urile care promovează o economie inclusivă, inovatoare și ecologică.

Este cunoscut că, începând cu anul 2024, entitățile care au avut tranzacții atât locale , cât și transfrontaliere efectuate cu persoanele afiliate cu o valoare totală pe parcursul unei perioade fiscale, calculată prin însumarea valorii tranzacțiilor efectuate cu toate persoanele afiliate, fără TVA, egală sau mai mare de 20 000 000 lei, dar care nu depășește pragul stabilit la alin. (2),

Agentul economic rezident vinde o parte din capitalul social deținut într-o companie aflată în afara Republicii Moldova. În acest caz apare obligativitatea de a asigura repatrierea mijloacelor bănești rezultate în urma tranzacției respective și care este termenul de repatriere?   Art. 3 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 1466/1998 cu privire la reglementarea repatrierii de mijloace bănești, mărfuri şi servicii provenite din tranzacțiile economice externe stabilește că, în cazul altor tranzacții economice externe care nu sunt specificate expres la articolul dat,

Pentru a deduce cheltuielile suportate pentru aceste servicii importate, este necesară dovada plății – extras de card/invoice-ul eliberat de această companie? • Ținând cont de faptul că beneficiarul serviciilor nu este înregistrat în calitate de plătitor al TVA: – apare obligația de achitare a TVA pentru importul acestor servicii?

La etapa actuală, Republica Moldova a abordat un model de legislație în favoarea consumatorului, reglementând mai multe mecanisme de protecție a acestuia. Raporturile în domeniul protecţiei consumatorilor sunt reglementate prin Codul civil, Legea nr. 105/2003 privind protecţia consumatorilor ( Legea nr. 105/2003),

Oferirea unui sistem unic integrat de colectare, stocare, generalizare, analiză și publicare a situațiilor financiare, a raportului conducerii și a raportului auditorului ale entităților sunt scopurile conceptului sistemului informațional ”Depozitarul public al situațiilor financiare” elaborat de Biroul Național de Statistică, ținând cont de prevederile art. 8 (alin.4) din Legea nr.287/2017 contabilității și raportării financiare, potrivit cărora BNS gestionează Depozitarul public al situațiilor financiare (DPSF). Proiectul a fost inclus pe agenda ședinței secretarilor generali.

Cu ocazia începerii unui nou an școlar agentul economic, un rezident al parcului pentru tehnologia informației a efectuat o donație în scopuri filantropice unei asociații obștești care acordă ajutor copiilor din familii social vulnerabile. Care vor fi consecințele fiscale pentru entitatea respectivă?

Pentru a facilita procesul de interacțiune dintre părțile implicate în implementarea programelor de stat coordonate de Organizația pentru Dezvoltarea Antreprenoriatului (ODA), autoritățile intenționează crearea unui sistem informațional de management al proceselor interne ale ODA.

Serviciul Vamal comunică că, pornind de la definiția valorii de tranzacție, care cuprinde „toate plățile efectuate sau care urmează să fie efectuate de cumpărător către vânzător sau către o persoană terță, care are rolul să îndeplinească obligația vânzătorului, ca o condiție de vânzare a bunurilor importate”, atât redevențele, cât și taxele de licență constituie parte a plății pe care o efectuează cumpărătorul pentru mărfuri. Astfel, la determinarea valorii în vamă, în baza prețului efectiv plătit sau de plătit, se includ redevențele și taxele pentru licențe referitoare la mărfurile de evaluat, pe care cumpărătorul este obligat să le achite, direct sau indirect, în situația în care: • sunt legate de mărfurile supuse evaluării; şi • constituie o condiţie a vânzării acestor mărfuri.

În Monitorul Oficial din 12 februarie curent a fost publicat Ordinul Camerei de Stat pentru Supravegherea Mărcii nr. 2-A din 4 februarie 2021 cu privire la aprobarea Modului de recepționare a articolelor din metale prețioase și pietre prețioase. Prevederile acestuia se aplică persoanelor licențiate în domeniu și persoanelor fizice care nu practică activitate de întreprinzător.   Articolele din metale preţioase şi pietre preţioase se predau pentru probare, marcare, diagnosticare, evaluare și analiză chimică în baza cererii, la care se anexează, în mod obligatoriu, documentele ce atestă provenienţa metalelor prețioase, articolelor din metale prețioase și pietre prețioase predate.

Din fondurile asigurării obligatorii de asistență medicală vor putea fi compensate doar dispozitivele medicale aprobate prin ordin comun al Ministerului Sănătății, Muncii și Protecției Sociale și Companiei Naționale de Asigurări în Medicină, categoriile acestora fiind stabilite anual de către Consiliul pentru dispozitive medicale compensate. Prevederile ar putea fi incluse în Regulamentul privind mecanismul de compensare a dispozitivelor medicale din FAOAM în condiții de ambulator.   În cadrul ședinței secretarilor generali a fost examinat proiectul  de hotărâre de Guvern cu privire la aprobarea proiectului de lege ce vizează modificări în mai multe acte legislative, dar și aprobarea regulamentului menționat, care va asigura temeiul legal de reglementare a compensării medicamentelor și dispozitivelor medicale în condițiile asigurării obligatorii de asistență medicală.

Potrivit prevederilor art.95 alin.(11) din Codul fiscal, serviciile prestate prin rețelele informaționale de telecomunicații, inclusiv prin rețeaua internet, în mod automatizat, cu utilizarea tehnologiilor informaționale prestate de către nerezident care desfășoară activitate de întreprinzător fără deținerea formei organizatorico-juridice în Republica Moldova constituie obiect al impunerii în cadrul „e-Commerce VAT”.

În temeiul prevederilor Codului fiscal, persoanele fizice proprietare a bunurilor imobiliare de pe teritoriul Republicii Moldova sunt subiecți ai impunerii cu impozitul pe bunurile imobiliare.

Pe durata stării de urgenţă, termenele de prescripţie şi termenele de decădere de orice fel nu încep să curgă, iar dacă au început să curgă, se suspendă pe toată durata stării de urgenţă instituite potrivit Hotărârii Parlamentului nr. 49 din 31 martie 2021. Prevederea este inclusă în Dispoziția nr. 3 din 15.04.2021 a Comisiei pentru  Excepţionale a Republicii Moldova. 

Procedura de eliberare a Autorizației de antrepozit vamal (administrarea și gestionarea antrepozitului) se va desfășura doar în format electronic, începând cu 1 februarie curent, anunță Serviciul Vamal. Cererea de obținere a actului permisiv poate fi depusă aici. La cerere vor fi anexate și actele necesare pentru prestarea serviciului:1. Actul ce demonstrează rațiunea economică privind necesitatea înființării antrepozitului vamal (business-plan, calculul economic al eficienței depozitului, etc.)

Drept forță majoră, conform prevederilor Codului vamal, sunt considerate următoarele evenimente: a) război (declarat sau nu), ostilități, invazii, acțiuni ale unui inamic străin, mobilizare militară extensivă; b) embargo; c) epizootie, epidemie, dezastru natural sau eveniment natural extrem; d) explozie, incendiu, distrugerea mărfii, distrugerea mijlocului de transport cauzată de accident rutier.   În Monitorul Oficial din 31 decembrie 2020 a fost publicată Hotărârea nr. 940 din 22 decembrie 2020 cu privire la modificarea unor hotărâri ale Guvernului, inclusive în Regulamentul de aplicare a destinațiilor vamale prevăzute de Codul vamal al Republicii Moldova. 

În lucrările publicate la tema abordată în articolul dat s-a expus modul de contabilizare a proceselor care apar în avicultură odată cu utilizarea activelor biologice circulante în fazele de incubație, creștere a tineretului avicol,