Măsurile impuse pe perioada de urgență, inclusiv cele de restricții la circulație și, respectiv, de prezentare la locul de muncă pentru prevenirea răspândirii noului coronavirus presupun recuperarea zilelor de odihnă. Aceasta se va realiza în modul stabilit ulterior de Guvern, după ridicarea stării de urgenţă. Cu toate acestea, perioadele nu se vor considera zile de odihnă și, respectiv, nu vor fi recuperate de salariaţii care s-au aflat în una din următoarele situații: • au solicitat acordarea: – concediului de odihnă anual (art. 112 din Codul muncii (CM) – concediului de odihnă nefolosit (art. 119, alin. (3) din CM), cu achitarea indemnizaţiei de concediu (art. 117 din CM) – concediului neplătit (art. 120 din CM);

După tradiționala ședință de luni a Prim-ministrului RM cu Președintele țării și Președintele Parlamentului, Ion Chicu a declarat, cu unele rezerve că, de la 1 iunie, marea majoritate a restricțiilor impuse din cauza epidemiei cu COVID-19 pot fi ridicate, fiind vorba inclusiv de activitatea sectorului HoReCa, dar și a piețelor în mun. Chișinău și Bălți. Decizia prealabilă a fost luată în contextul în care situația economică în întreaga lume se agravează, motiv din care unele țări ridică treptat regimul de carantină. Ion Chicu a menționat că, la ședința Comisiei Naționale Extraordinare de Sănătate Publică (după expirarea, la 15 mai 2020, a termenului stării de urgență, deciziile acesteia vor reglementa restricțiile sanitar-epidemiologice obligatorii pentru toată țara),

Oportunitățile investiționale din Republica Moldova au fost discutate la Washington în cadrul Mesei rotunde „Oportunități economice și investiționale în Moldova”, găzduite de Asociația de Afaceri Americană-Central Europeană (ACEBA), care reunit reprezentanţi ai agențiilor federale și de stat americane în domeniul comerțului, ai companiilor, ai partenerilor de dezvoltare și instituțiilor financiare internationale şi a fost organizată cu prilejul vizitei de lucru în Statele Unite ale Americii a delegației Republicii Moldova, condusă de prim-ministrul Pavel Filip, în perioada 25-26 iunie.

Astăzi, 18 aprilie, a fost lansat proiectul de asistență pentru reforma guvernanței în cadrul întreprinderilor de stat ce urmează a fi implementat în cadrul Agenției Proprietății Publice (APP), cu suportul Fundației Soros Moldova și cu sprijinul Centrului Analitic Expert-Grup.   Proiectul își propune digitalizarea informației despre gestiunea proprietății publice și să consolideze capacitatea APP în vederea aplicării principiilor bunei guvernări în cadrul întreprinderilor de stat. De asemenea, se urmărește îmbunătățirea comunicării APP cu publicul privind activitatea întreprinderilor de stat, precum și elaborarea unui cadru legal eficient pentru fortificarea guvernanței corporative, în corespundere cu recomandările Fondului Monetar Internațional.

Cabinetul de miniștri a aprobat, în cadrul şedinţei de luni, 20 august, lista câștigătorilor Premiului National, ediția 2018. Cele zece personalități cu realizări remarcabile în domeniile lor de activitate vor fi premiate cu câte 100 mii lei. Guvernul a găsit această cale modestă de a aprecia oamenii de cultură, de știință, oameni deosebiți, care au promovat și continuă să promoveze poate ceea ce este mai frumos în Republica Moldova. Știu că toți dintre ei merită mai mult, dar este important că le apreciem munca, a spus prim-ministrul Pavel Filip.

„Guvernul pregătește un set de măsuri pentru a sprijini businessul. Voi purta discuții și cu reprezentanții băncilor pentru ca să amâne plata creditelor ipotecare. Toți antreprenorii și cetățenii trebuie să înțeleagă că avem acum o grijă comună: de a proteja țara de acest virus de tip nou,” – a declarant prim-ministrul Ion Chicu după tradiționala ședința comună de luni cu Președintele Republicii Moldova, Igor Dodon, și speakerul Parlamentului, Zinaida Greceanîi. Declarația a fost făcută în contextul ultimelor măsuri decise pe platforma Comisiei Naționale Extraordinare de sănătate publică în vederea combaterii răspândirii coronavirusului pe teritoriul RM. Ion Chicu a anunțat că tot astăzi, începând cu ora 16:30, va convoca în ședință Comisia pentru Situații Excepționale pentru a decide asupra decretării stării de urgență.

Subiectele ce țin de îmbunătățirea calității transportului rutier internațional și soluționarea dificultăților din domeniu au fost puse în discuţii în cadrul şedinţelor Comisie mixte moldo-române, care s-au desfășurat în perioada 26-27 iunie, la București. Tot aici a fost aprobată decizia conform căreia transportatorii moldoveni, care merg în Bulgaria, vor putea tranzita România fără a avea nevoie de autorizații speciale în acest sens.

Сompania KVG din Statele Unite ale Americii este interesată să investească în producere, în Zona Economică Liberă Bălți (Aeroportul Internațional Mărculești). Ministrul Economiei și Infrastructurii a discutat cu reprezentanții potențialilor investitori interesați de dezvoltarea Aeroportului Internațional Mărculești, dar și a potențialilor rezidenți ai Zonei Economice Libere, negocierile cu aceştia fiind printre obiectivele Ministerului Economiei și Infrastructurii.

În conformitate cu art.20 lit. i) din Codul Fiscal (CF), patrimoniul primit de către persoanele fizice cetăţeni ai Republicii Moldova cu titlu de donaţie sau de moştenire cu excepţia donaţiilor efectuate conform art.901 alin.(31), reprezintă venit neimpozabil. Ținând cont de norma expusă, pentru ca proprietatea moștenită să nu fie supusă impozitării, moștenitorul trebuie să fie cetățean al Republicii Moldova la momentul acceptării moștenirii. Astfel, este necesar să examinăm apariția obligațiilor fiscale reieșind din următoarele aspecte: 1. momentul acceptării moștenirii; 2. momentul considerării persoanei fizice drept cetățean al RM.

Potrivit prevederilor art. 71 alin. (1) lit. n) din Codul fiscal, venituri ale nerezidenţilor obţinute în Republica Moldova se consideră veniturile obţinute din activitatea desfăşurată conform contractului

[Modificare în Baza generalizată a practicii fiscale în temeiul Legii pentru modificare unor acte legislative nr.171 din 19.12.2019, în vigoare 01.01.2020] Potrivit art. 96 lit. b) din Codul fiscal, în redacția Legii nr.229 din 1 noiembrie 2018 (în vigoare din 30 noiembrie 2018), se aplică cota redusă a TVA în mărime de 10% la produsele alimentare, băuturi, cu excepţia mărfurilor supuse accizelor, livrate de către agenţii economici în cadrul desfăşurării activităţilor de cazare şi/sau alimentaţie publică conform secţiunii I a Clasificatorului Activităţilor din Economia Moldovei.

O sursă importantă de informare pentru luarea deciziilor manageriale de orice nivel sunt rapoartele financiare, pentru întocmirea cărora în art. 6 din Legea contabilității nr. 113/20071 (Legea nr. 113/2007) sunt stipulate cerințele calitative: inteligibilitatea, relevanța, credibilitatea, comparabilitatea.   Pentru îndeplinirea acestor cerințe, este necesar ca managementul organizațional să asigure funcționalitatea permanentă a metodelor și procedeelor manageriale, care asigură calitatea informațiilor prezentate de contabilitate în rapoartele financiare. În acest articol ne-am propus să dezvăluim unul din procedeele importante ale managementului - inventarierea patrimoniului public din cadrul autorităților și instituțiilor bugetare. Vom examina următoarele aspecte:

Conform art. 18 lit. d) din Codul fiscal, veniturile din chirie (arendă) sunt surse de venit impozabile și se includ în venitul brut, care ulterior urmează a fi impozitat conform cotei stabilite la art. 15 lit.a) din Codul fiscal.

Ministerul Economiei și Infrastructurii invită antreprenorii să aplice la Programul de digitalizare a IMM-urilor, lansat zilele trecute în cadrul unui eveniment online. „Lansăm un nou program de suport pentru Întreprinderile Mici și Mijlocii și punem la dispoziția antreprenorilor 20 mil. lei pentru dezvoltarea instrumentelor de comerț electronic. Acest instrument de susținere va ajuta producătorii autohtoni să-și digitalizeze procesele de business și să vândă produsele sau serviciile pe platforme online. Mulțumesc colegilor de la ODIMM, pentru că în termeni restrânși au reușit să elaboreze acest program și să identifice resursele financiare necesare pentru a oferi o soluție oamenilor de afaceri afectați de restricționarea comerțului pe durata crizei pandemice”, a declarat Sergiu Railean.

În trimestrul I al anului 2022 exporturile de mărfuri din Moldova au depășit $1,06 mld., fiind în creștere cu 55,2% în raport cu valoarea înregistrată în perioada corespunzătoare din anul trecut.   Conform datelor Biroului Național de Statistică (BNS), volumul exportului de mărfuri autohtone în perioada analizată au constituit $867,5 mil. sau 81,6% din total exporturi, de 1,7 ori mai mult față de perioada similară din anul 2021. La rândul său, reexporturile de mărfuri străine (după prelucrare și clasice) în ianuarie-martie 2022 s-au cifrat la $195,3 mil., constituind 18,4% din total exporturi, majorându-se cu 12,9% comparativ cu aceeași perioadă din anul precedent.

În scopul recepționării Declarațiilor cu privire la impozitul pe venit pentru persoanele juridice, termenul de prezentare al căror expiră pe data de 25 martie, Serviciul Fiscal de Stat a stabilit un program extins de activitate pentru Direcțiile deservire fiscală. Astfel, în perioada 21-25 martie 2020 acestea vor fi la dispoziția contribuabililor conform următorului grafic: – 21 martie (sâmbătă): între orele 09.00 – 14.00 – 22 martie (duminică): între orele 09.00 – 14.00 – 23-25 martie: program extins cu 2 ore (08.00–19.00).

Băncile din Republica Moldova cu mai mare cotă de piață după portofoliul de credite sunt „Moldova-Agroindbank”, „Moldindconbank” și „Mobiasbanca”. Constatarea se conţine în Clasamentul performanței bancare din luna iulie 2018, realizat de Expert-Grup. Conform studiului, la sfârșitul lunii iulie principalii indicatori financiari și prudențiali ai băncilor comerciale au înregistrat valori în creștere atât la nivel agregat cât și, în cele mai multe cazuri, la nivel individual.

Rezultatele unui studiu realizat de Camera de Comerț Americană (AmCham) în perioada 30 martie – 6 aprilie 2020 (amintim că chestionarul a fost publicat și pe paginile noaste), în baza informațiilor furnizate de 315 companii din toate sectoarele economiei naționale, producători de bunuri și furnizori de servicii a fost prezentat în cadrul unei ședințe online, la care au participat reprezentanții Ministerului Economiei și Infrastructurii, ai AmCham și ai Consiliului Economic pe lângă Prim-ministru. Scopul studiului este estimarea impactului asupra mediului privat produs de situația epidemiologică COVID-19, dar și a provocărilor pe care le anticipează business-ul în viitorul imediat.

Pentru a eficientiza utilizarea serviciilor contabile, dar și pentru a revizui situația actuală pe piața serviciilor de ținere și organizare a contabilității, Ministerul Finanţelor a organizat o masă rotundă dedicată externalizării serviciilor contabile. La eveniment au participat reprezentanții asociațiilor profesionale, micului business şi instituţiilor publice: Asociația Contabililor și Auditorilor Profesioniști din Republica Moldova (ACAP), Asociația Investitorilor Străini (FIA), Confederația Națională a Patronatului, reprezentanți ai entităților ce prestează servicii contabile, și Serviciului Fiscal de Stat.

Ministerul Finanţelor a organizat joi, 11 octombrie curent, o conferinţă cu genericul „Serviciile financiare – suportul primar în implementarea politicilor publice”, în cadrul căreia au participat circa 40 de reprezentanţi ai autorităţilor publice centrale, precum şi experţi internaţionali. Evenimentul a fost desfăşurat cu suportul Ministerului Finanţelor din Olanda. Secretarul de stat al Ministerului Finanţelor, Viorica Pricop, a menţionat că scopul de bază al conferinței a fost crearea și lansarea unei platformă de comunicare între specialiștii subdiviziunilor financiare la nivelul APC,