Zona Economică Liberă Bălți va fi extinsă cu un teren de 11 ha în satul Pîrîta, raionul Dubăsari. Executivul a aprobat proiectul cu privire la aprobarea avizului la proiectul de lege pentru completarea art.1 din Legea nr. 26/2010 privind ZEL „Bălți”. Ministrul Economiei și Infrastructurii, Anatol Usatîi, a menționat că, inițiaitva legislativă se susține în vederea extinderii și dezvoltării capacităților și a potențialului de atragere a investițiilor în ZEL Bălți.

Ministerul Economiei și Infrastructurii a elaborat Programul privind repartizarea mijloacelor fondului rutier pentru drumurile publice naționale pe anul 2020. Proiectul hotărârii de Guvern cu privire la aprobarea Programului a fost votat ieri de Executiv. În nota documentului este menționat că acțiunile prioritare ale Programului se vor axa pe îmbunătățirea condițiilor de circulație prin ameliorarea stării părții carosabile a drumurilor și creșterea siguranței la trafic.

Persoana fizică X, în calitate de beneficiar, a încheiat cu o companie de construcții, în calitate de executor, contractul de rezervare a apartamentului cu suprafața totală de 50,73 m2, urmând să fie achitat prețul de 39000 de euro, adică câte 768,77 de euro/m2. Ulterior, părțile au încheiat contractul de vânzare-cumpărare a apartamentului, cumpărătorul achitând prețul acestuia. După încheierea contractului de vânzare-cumpărare, X au depistat că suprafața indicată în contract nu corespunde cu suprafața de facto al apartamentului, fiind cu 3,73 m2 mai mică decât cea declarată, iar valoarea supraplății constituind 2867,51 de euro.   X a expediat în adresa companiei de construcții o somație, prin care a solicitat restituirea diferenței de preț al apartamentului procurat, însă nu au primit niciun răspuns. Considerând că, prin acțiunile ilegale admise de către compania de construcții, i-a fost cauzat un prejudiciu considerabil, fiind deposedat de suma de 2867, 51 de euro, care a fost achitată fără temei la încheierea contractului de vânzare-cumpărare a apartamentului, X a depus cererea de chemare în judecată.   În cerere acesta a menţionat că, pentru achitarea prețului apartamentului, a contractat un credit de la o bancă comercială, suportând cheltuieli sub formă de dobânzi și comisioane. Astfel, în urma inacțiunilor companiei de construcție, care nu a restituit sumei încasate greșit, X suportat un prejudiciu material. Pretențiile au fost întemeiate în baza dispozițiilor Cod civil și art. 1, 2, 6, 31 din Legea privind protecția consumatorului.   Reclamantul a solicitat încasarea de la compania de construcții în beneficiul său a sumei de 2867,51 de euro cu titlu de prestație obținută fără justă cauză prin practică comercială înșelătoare, a sumei de 542,06 de euro cu titlu de dobândă de întârziere și compensarea cheltuielilor de judecată. Prima instanță a respins cererea persoanei fizice. X a atacat-o cu apel. Examinând cererea, instanța a admis apelul declarat, a casat hotărârea primei instanțe și a emis o nouă hotărâre, prin care acțiunea a fost admisă parțial, fiind încasată din contul companiei de construcții în beneficiul persoanei fizice suma de 2867,51 de euro, iar pentru asistența juridică suma de 2500 de lei.  

În jurisprudență proprirea este definită ca o procedură indirectă care dă posibilitatea creditorului să urmărească sume de bani, titluri de valoare sau alte bunuri mobile incorporale ce pot fi urmărite, datorate debitorului de o terţă persoană sau pe care acesta le va datora în viitor în baza unor raporturi juridice, precum şi bunurile mobile asupra cărora a fost aplicat sechestrul în procedura urmăririi mobiliare, deţinute de către terț în numele debitorului. Totodată, art. 2 din Legea insolvabilității nr. 149 din 29 iunie 2019 (în continuare – Legea nr.149) oferă noțiunea de poprire drept procedură prin care administratorul insolvabilității/lichidatorul urmărește bunurile sau sumele datorate debitorului de către a treia persoană, iar recent Curtea Supremă de Justiție s-a expus asupra unor aspecte privind aplicarea instituției popririi în cadrul procesului de insolvabilitate.

După încheierea anului calendaristic, entitatea a acordat atât angajaților, cât și foștilor angajați (proporțional perioadelor lucrate) premii aferente rezultatelor activității anului precedent. Cum urmează a fi supuse impozitării plățile acordate foștilor angajați? Constituie oare aceste plăți drept bază de a calcula și reține primele de asigurare obligatorie de asistență medicală?

Începând cu octombrie 2018, categoriile de plătitori asigurați specificați în pct. 1.1. și 1.2 din anexa nr. 3 a Legii bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2018, se divizează în două grupe. În prima grupă se includ angajatorii autorităților publice la autogestiune, cu excepția instituțiilor de învățământ superior și a celor medico-sanitare. În cea de-a doua grupă se includ angajatorii sectorului privat, instituțiilor de învățământ superior și ai instituțiilor medico-sanitare.

Persoana juridică își exercită, de la data constituirii, drepturile și își execută obligaţiile prin administrator. Are calitatea de administrator persoana fizică sau, în cazurile expres prevăzute de lege, persoana juridică care, în condiţiile legii și ale actului de constituire, este desemnată să acţioneze, în raporturile cu terţii, individual sau colectiv, în numele și pe contul persoanei juridice (art. 177 din Codul civil (CC)).  

Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale a elaborat și a înaintat pentru consultări proiectul legii pentru modificarea Legii bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2020 nr.173/2019 (Legea nr.173/2019). Acesta a fost elaborat cu scopul precizării veniturilor şi cheltuielilor bugetului asigurărilor sociale de stat (BASS) pentru neadmiterea perturbării procesului de asigurare cu plăți sociale a beneficiarilor, în condițiile stării de urgenţă instituite pe teritoriul RM pe perioada 17 martie — 15 mai 2020 prin Hotărârea Parlamentului nr. 55/2020. Astfel, indicatorii BASS sunt armonizați cu indicatorii incluşi în proiectul legii pentru modificarea Legii bugetului de stat pe anul 2020 cu scopul implementării unor măsuri adoptate în regim de urgenţă și care urmează a fi aplicate imediat și au drept scop diminuarea impactului negativ al pandemiei de coronavirus (COVID-19) asupra economiei naţionale şi stabilităţii bugetare.

Legea nr. 131/2015 privind achizițiile publice (Legea nr. 131/2015) stipulează regulile care urmează a fi respectate de către autoritățile contractante în cadrul desfășurării procedurilor de achiziții publice în ceea ce privește publicarea datelor și informațiilor aferente acestora. Odată cu ajustarea legislației naționale în materie de achiziții publice, la Directivele UE au fost aduse un șir de modificări în ceea ce privește asigurarea publicității și transparenței. Drept urmare, autoritățile contractante sunt obligate să ofere mai multe informații cu privire la achiziții.

În cadrul ședinței Guvernului a fost aprobat avizul la proiectul de lege pentru completarea art. 4 și 5 din Legea Fondului de susținere a populației. Proiectul propune formarea Fondului de susținere a populației și din subsidii de la bugetul de stat pentru finanțarea serviciilor sociale, precum și utilizarea mijloacelor Fondului inclusiv pentru serviciile sociale de care nu dispun autoritățile administrației publice locale de nivelul II și I sau pe care nu este rezonabil economic să le presteze individual.

Procesul de creare a parcurilor pentru tehnologia informaţiei, precum şi funcţionarea acestora sunt reglementate de Legea cu privire la parcurile pentru tehnologia informaţiei nr.77/21.04.2016. Conform art.2, rezident al parcului este persoană juridică sau fizică înregistrată în Republica Moldova în calitate de subiect al activităţii de întreprinzător, care este inclusă în Registrul de evidenţă al rezidenţilor parcului şi care practică, drept activitate principală, una sau mai multe din activităţile prevăzute la art.8 al Legii menționate, în baza unui contract încheiat cu Administraţia parcului. Activitate principală este activitatea care generează 70% sau mai mult din venitul din vânzări al rezidentului parcului.

În perioada noiembrie 2019 – februarie 2020, Ministerul Finanțelor și-a concentrat eforturile întru asigurarea stabilității bugetar-fiscale, creșterii economice optime, durabile și incluzive, majorării salariilor în sectorul bugetar, alocării mai eficiente a resurselor, sporirea eficacității și eficienței cheltuielilor publice, intensificarea dialogului cu mediului de afaceri și partenerii de dezvoltare, realizând totalmente obiectivele imediate stabilite în Programul de activitate al Guvernului.

În Monitorul Oficial din 17 ianuarie 2020, Consiliul de supraveghere publică a auditului a publicat Decizia nr. 33 din 23 decembrie 2019 cu privire la aprobarea Raportului privind respectarea procedurilor de control al calității auditului. Potrivit art. 24 din Legea nr. 271/2017 privind auditul situațiilor financiare, în vederea asigurării calității auditului, entitatea de audit elaborează și aprobă politicile şi procedurile de control al calităţii auditului. Totodată, aceasta este obligată să prezinte Consiliului de supraveghere publică a auditului, în termen de 4 luni de la sfârșitul fiecărei perioade de gestiune, un raport privind respectarea procedurilor de control al calității auditului, care conțin următoarele trei compartimente:

Conform art. 4 lit. h) al Legii nr. 231/2010 cu privire la comerţul interior, reglementarea din partea statului a activităţilor de comerţ include stabilirea mecanismului de formare a preţurilor/tarifelor la produsele/serviciile de importanţă social (în continuare – produse sociale). Totodată, conform art. 20 alin. (6) al aceleiași Legi, produsele şi serviciile se comercializează pe teritoriul Republicii Moldova la preţuri libere de vânzare, cu excepţia preţurilor/tarifelor reglementate de către stat.

În conformitate cu art. 901 alin.(3) din Codul fiscal, persoanele specificate la art.90 din Codul menţionat, reţin un impozit în mărime de 10% din veniturile obţinute de către persoanele fizice care nu desfăşoară activitate de întreprinzător, de la transmiterea în posesie şi/sau folosinţă (locaţiune, arendă, uzufruct, superficie) a proprietăţii mobiliare şi imobiliare, cu excepţia arendei terenurilor agricole.

Guvernul a aprobat proiectul de modificare a Regulamentului cu privire la permisul de conducere, organizarea și desfășurarea examenului pentru obținerea acestuia și condițiile de admitere la traficul rutier. Proiectul prevede că, persoanele care dețin permis de conducere eliberat în stânga Nistrului sau în municipiul Bender, în cazul în care dispun de acte de identitate aprobate prin Legea privind actele de identitate din sistemul național de pașapoarte, pot solicita confirmarea și în Sistemul național al categoriilor/ subcategoriilor de vehicule a dreptului de a conduce vehicule din anumite categorii/subcategorii conform permisului de conducere deținut, precum și eliberarea permisului de conducere național fără susținerea examenului.

Pentru a beneficia de facilitatea fiscală stabilită prin art.103 alin. (1) pct.29) din Codul fiscal, activele materiale pe termen lung destinate includerii în capitalul statutar nu pot fi comercializate, transmise în arendă, locaţiune, uzufruct, leasing operaţional sau financiar pe parcursul a 3 ani din data validării declaraţiei vamale respective sau eliberării facturii.

În anul 2018 două companii străine au depus o cerere de chemare în judecată cu privire la apărarea drepturilor exclusive asupra mărcilor, repararea prejudiciului material și moral împotriva SRL „X” din RM. Nerezidenții au indicat că dispun de mărci înregistrate pe teritoriul Republicii Moldova. „X” dispune de un butic amplasat într-un centru comercial din mun. Chişinău, în care a organizat comerţul cu amănuntul al articolelor de încălţăminte sport care poartă mărcile companiilor străine, deşi acestea nu au încheiat nici un contract de distribuţie cu entitatea moldovenească, care ar avea ca obiect comerţul de produse ce poartă mărcile respective ale companiilor străine şi nu a avut niciodată anumite relaţii comerciale cu SRL „X”.

Rezidenții parcului pentru tehnologia informației ar putea avea dreptul să activeze conform prevederilor inițiale ale Legii nr.77/2016 cu privire la parcurile pentru tehnologia informației pe toată durata termenului de activitate a parcului, chiar dacă vor fi adoptate legi noi, prin care se va modifică cota sau componența impozitului unic perceput de la rezidenții parcurilor.

Societatea pe acţiuni ,,X” a calculat salarii membrilor Consiliului, care nu sunt salariaţii agentului economic, însă acestea au fost achitate în altă perioadă fiscală. În cazul examinat, se vor permite la deducere în scopuri fiscale cheltuielile aferente remunerării membrilor consiliului societăţii pe acţiuni? Potrivit art. 66 alin. (5) și (6) din Legea privind societăţile pe acţiuni nr. 1134/1997 (Legea nr. 1134/1997) salariaţii societăţii pot fi aleși în consiliul societăţii, dar ei nu pot constitui în el majoritatea, cu excepţia când aceștia sunt și acţionari ai societăţii.