În practica agenților economici deseori survin situaţii, când angajaților, fie cu ocazia sărbătorilor, fie sistematic (lunar, trimestrial), în temeiul regulamentului intern, li se oferă cadouri, inclusiv prime în formă nemonetară. În momentul de față a rămas nemodificată prevederea de la pct. 12 din Anexa nr. 3 la Legea privind sistemul public de asigurări sociale nr. 489/1999 (în continuare – Legea 489/1999), conform căreia nu se calculează contribuții de asigurări sociale de stat obligatorii (în continuare – ASSO) aferente sumelor ce constituie valoarea cadourilor (premiilor în obiecte) primite de către angajaţi sau de către foștii angajaţi la locul de muncă de bază.

În conformitate cu prevederile art. 92 alin.(3) din Codul fiscal, veniturile achitate în folosul angajaților - conducători auto ce efectuează transport rutier de pasageri în regim de taxi, în sumă ce nu depășesc 10 000 lei se vor reflecta în darea de seamă (forma IALS 21) la codul sursei de venit „TAXI 18” fără reflectarea sumelor impozitului pe venit și a contribuțiilor de asigurări sociale și medicale achitate de angajator, iar în suma venitului care va depăși 10 000 lei – la codul sursei de venit „SAL” cu reflectarea sumei impozitului pe venit reținut.

Potrivit prevederilor art. 71 alin. (1) lit. n) din Codul fiscal, veniturile obținute din activitatea desfășurată conform contractului (acordului) de muncă sau din cea desfășurată în baza altor contracte cu caracter civil, inclusiv onorariile conducătorilor, fondatorilor sau membrilor consiliului de administrație și/sau alte plăți primite de membrii organelor de conducere ale persoanei juridice rezidente, indiferent de locul exercitării efective a obligațiilor administrative încredințate acestor persoane, se consideră venituri ale nerezidenților obținute în Republica Moldova. 

Serviciul Fiscal de Stat lansează, astăzi, 21 iunie 2021, în regim de pilotare Sistemul Informațional Automatizat „Evaluarea gradului de satisfacție a contribuabililor”, soluție informațională destinată pentru a determina nivelul de satisfacție a contribuabililor în raport cu serviciile prestate de către autoritatea fiscală națională. Obiectivele de bază ale noului sistem informațional sunt:

Contribuabilul persoană fizică îşi exercită drepturile procedurale personal, printr-un reprezentant sau în comun cu reprezentantul, iar contribuabilul persoană juridică – prin intermediul conducătorului sau al reprezentantului său. Potrivit Codului fiscal, împuternicirile reprezentantului altul decât cel legal trebuie să fie confirmate printr-o procură, sau printr-un document ce atestă funcţia ori împuternicirile pe care le deţine – în cazul conducătorului persoanei juridice.

29.2.3.66 Are oare dreptul persoana fizică rezidentă, care a obținut un venit impozabil mai mare de 360000 lei, să utilizeze scutirea suplimentară acordată soției (soțului)? 29.2.3.64 Apare oare obligația depunerii unei cereri noi privind acordarea scutirilor în cazul în care contribuabilul revine din concediu de maternitate?

La prezentarea dării de seamă forma IPC21 corectată, din cauza neincluderii fondatorului ÎI cu taxa fixă a contribuțiilor sociale, în tabelul 2, CNAS a calculat majorare de întârziere, plata fiind efectuată în termen. Sunt întemeiate acțiunile CNAS ?    Fondatorii întreprinderilor individuale, cu excepția celor care sunt stabilite ca persoane pensionare, persoane cu dizabilități, precum și persoane care sunt încadrate în categoriile de angajați (prevăzute la pct. 1.1–1.5 din Anexa vizată), sunt stabiliți în calitate de plătitori ai contribuțiilor de asigurări sociale stabilite în sumă fixă (pct.1.6 din Anexa nr.1 la Legea privind sistemul public de asigurări sociale nr.489/1999). Cuantumul contribuției de asigurări sociale stabilite în sumă fixă se aprobă anual prin Legea

Pe data de 15 ianuarie 2021, persoana fizică care desfășoară activitate profesională în sectorul justiției și-a suspendat activitatea. Deoarece suspendarea activității a fost la începutul anului, persoana fizică nu a prezentat Declarația cu privire la impozitul pe venit pentru persoanele care desfășoară activitate profesională în sectorul justiției (Forma DAJ17), pentru anul 2021. Corect sau nu s-a procedat în speța examinată? În conformitate cu art. 22 alin. (1) și (2) din Legea nr.1260/2002 cu privire la avocatură (Legea nr. 1260/2002) licența pentru exercitarea profesiei de avocat este unicul act care confirmă statutul avocatului.

Realizarea politicilor guvernamentale sectoriale și îndeplinirea funcțiilor statutare se asigură în baza finanțelor publice gestionate de autoritățile publice centrale și locale în limita bugetelor aprobate pe anul bugetar curent.

Discuțiile la subiectul muncii la distanță, scopul cărora este perfecționarea cadrului normativ de reglementare a acestui mod de activitate a salariaților, continuă. Astăzi, 3 februarie, pe platforma Consiliului Economic pe lângă Prim-ministru în cadrul Grupului de lucru nr.4 „Rеduсеrеa oсupării informalе și a fеnomеnului salariilor în pliс”, au fost discutate mai multe aspecte ce vizează munca la distanță.

Potrivit noțiunii expuse la art. 2 din Legea nr. 22 din 23.02.2018 privind exercitarea unor activități necalificate cu caracter ocazional desfășurate de zilieri, „zilier” este persoană fizică, cetățean al Republicii Moldova, cetățean străin sau apatrid, care are capacitate de muncă și care exercită, contra unei remunerații, activități necalificate cu caracter ocazional pentru un beneficiar.

(29.2.6.7) Care este regimul fiscal al venitului obținut din locațiunea unui mijloc de transport de la o persoană fizică, care nu desfăşoară activitate de întreprinzător, de către o persoană juridică? (29.2.6.11) Care este regimul fiscal al ajutoarelor materiale, oferite persoanelor terţe, care nu sunt angajaţi ai întreprinderii?

În contextul modificărilor operate prin Legea nr. 257/2020, în unele acte normative, în special la Legea nr.1417/97 și Legea nr. 1054/2000 pentru punerea în aplicare a Titlului III și IV al Codului fiscal, Serviciul Fiscal de Stat aduce la cunoștință următoarele. Începând cu 1 mai 2021, intră în vigoare modificări la Legea nr. 845/1992 cu privire la antreprenoriat și întreprinderi, care stipulează faptul că întreprinderea, în conformitate cu legislația în vigoare, are dreptul să încaseze de la cetățeni plăți în numerar în sumă ce nu depășește 100 000 de lei pentru fiecare tranzacție pentru bunurile sau serviciile comercializate.

Serviciul Fiscal de Stat reamintește despre necesitatea conformării voluntare la respectarea legislației în vigoare a Republicii Moldova în partea ce vizează declararea veniturilor obținute și achitarea impozitului pe venit, inclusiv a veniturilor din prestarea serviciilor către companii nerezidente. Conform datelor disponibile, în perioada anului 2020, peste 700 de contribuabili – persoane fizice au beneficiat de transferuri bancare de mijloace bănești, inclusiv prin intermediul transferurilor rapide, de la companii nerezidente pentru serviciile prestate.

În conformitate cu prevederile art.12 pct.1) din Codul fiscal, noțiunea de royalty (redevenţă) reprezintă plăţi de orice natură primite în calitate de recompensă pentru utilizarea ori transmiterea dreptului de utilizare a oricărui drept de autor şi/sau a drepturilor conexe, inclusiv asupra unei opere literare, artistice sau ştiinţifice, inclusiv filme de cinema şi filme sau benzi pentru televiziune sau radiodifuziune, a oricărui brevet de invenţie, marcă comercială, design sau model, plan, produs soft, formulă secretă sau proces, pentru utilizarea ori transmiterea dreptului de utilizare a informaţiei referitoare la experienţa în domeniul industrial, comercial sau ştiinţific.

În perioada ianuarie - noiembrie 2021 în bugetul public național (BPN) au fost acumulate venituri în sumă de 67,9 mld. lei, cu 12,4 mld. lei mai mult față de perioada similară a anului trecut, comunică Ministerul Finanțelor.   Cheltuielile au constituit 70,9 mld. lei, care comparativ cu aceeași perioadă a anului 2020 sunt mai mari cu 7,2 mld. lei. Executarea bugetului public național s-a încheiat cu un deficit în sumă de 3,0 mld. lei, iar soldurile mijloacelor bănești în conturile bugetelor componente ale bugetului public național au constituit 12,1 mld. lei. 

Mâine, 10 ianuarie 2020, va apărea de sub tipar ediția nr. 3-6 a Monitorului Oficial, în care vor fi publicate următoarele acte: În PARTEA II – Hotărâri ale Guvernului Republicii Moldova Hotărâre pentru modificarea anexei nr. 2 la Hotărârea Guvernului nr. 1006/2014 cu privire la aprobarea Strategiei naţionale de dezvoltare a sectorului de tineret 2020 şi a Planului de acţiuni privind implementarea acesteia (nr. 1, 3 ianuarie 2020).Hotărâre pentru aprobarea Avizului la proiectul de lege cu privire la completarea Codului fiscal nr. 1163/1997 (nr. 4, 3 ianuarie 2020)Hotărâre cu privire la aprobarea proiectului de lege pentru modificarea Legii

În conformitate cu prevederile Codului fiscal nr.1163/1997: - livrare de mărfuri reprezintă transmitere a dreptului de proprietate asupra mărfurilor prin comercializarea lor, schimb, transmitere gratuită, transmitere cu plată parțială, împrumutul bunurilor fungibile, cu excepția mijloacelor bănești [...] (art.93 pct.3)); - obiecte impozabile cu TVA constituie livrarea mărfurilor, serviciilor de către subiecții impozabili, reprezentînd rezultatul activității lor de întreprinzător în Republica Moldova (art.95 alin.(1) lit.a)).

Potrivit art. 292 alin. (2) din Codul Fiscal, cota concretă a taxei pentru salubrizare se stabileşte de către autoritatea administraţiei publice locale în funcţie de caracteristicile obiectelor impunerii.

Potrivit art. 291 alin. (1) lit. p) din Codul Fiscal, obiectul impunerii la taxa pentru salubrizare îl constituie numărul de persoane fizice înscrise la adresa declarată ca domiciliu.