Serviciul Fiscal de Stat a finalizat procesul de înmânare a avizelor de plată pentru contribuabilii care au obligația să achite impozitul pe avere. Astfel, contribuabilii care au fost identificați la situația din 1 noiembrie 2021 în calitate de subiecți ai impunerii cu impozitul pe avere, au fost informați despre suma impozitului pe avere ce urmează a fi achitată, prin intermediul avizelor de plată.

Mecanismul de impozitare progresivă a veniturilor persoanelor fizice-cetățeni, care poate fi pus în aplicare din 1 ianuarie 2023, presupune impozitarea cu 12% a venitului anual impozabil ce nu depășește plafonul de 1 mil. lei și, respectiv, cu 18% în cazul venitului anual ce depășește 1 mil. lei. Totodată, persoanelor fizice rezidente care obțin un venit impozabil anual mai mic de 360 mii lei, li se va păstra dreptul de utilizare a scutirii personale, cuantumul căreia pentru anul viitor rămâne la nivelul anului 2022 (vezi prevederile art.33 din Codul fiscal).

Reiterăm, de pe data de 1 mai 2022 sunt puse în aplicare completările la art.117 din Codul fiscal (alin.13), potrivit cărora la efectuarea livrărilor impozabile cu TVA de produse petroliere principale (benzină, motorină) pe teritoriul țării, subiectul impozabil este obligat să prezinte cumpărătorului (beneficiarului) pentru livrarea respectivă factura fiscală electronică (e-factura).   Amintim, modificările au fost aprobate prin Legea nr.40/2022 pentru modificarea unor acte normative, art.I al căreia, prin derogare de la prevederile Legii nr.100/2018, vor fi puse în aplicare de la 1 mai curent.

Publicația periodică ”Monitorul Fiscal FISC.md” amintește utilizatorilor că data de 25 februarie este termenul-limită de prezentare de către persoanele care desfășoară activitate de întreprinzător (cu excepția deținătorilor de patente de întreprinzător și a persoanelor ce practică activitate independentă) a Informației privind cheltuielile efectuate de către persoanele fizice la procurarea mijloacelor de transport, art. 22611 alin. (5) lit. h) din Codul fiscal. Și de această dată venim cu un suport informațional, care poate simplifica completarea și prezentarea noului formular.

Clepsidra timpului strecoară ultimele ore ale anului 2021. A fost bun sau nu, rămâne ca fiecare dintre noi să-i dea o apreciere, să-i învățăm lecțiile și să ne transformăm provocările momentului în oportunitățile viitorului.  Vă mulțumim că pe toată durata anului ați fost alături de comunitatea „Monitorul fiscal FISC.MD”, ați fost cititorii noștri fideli și ne-ați impulsionat spre realizarea lucrurilor mărețe.  

Care este regimul de impozitare a venitului obţinut din pariuri sportive ca o formă a jocurilor de noroc în anul 2020? Din start menționăm că, modul de organizare şi desfăşurare a activităţilor din domeniul jocurilor de noroc este reglementat prin Legea nr.291 cu privire la organizarea şi desfăşurarea jocurilor de noroc1.

În ediția din februarie a revistei „monitorului fiscal FISC.md” ce va ieși în curând de sub tipar va fi publicat articolul „Veniturile și cheltuielile anticipate: modalitatea de contabilizare”, autorul căruia este Lidia Foalea, în care sunt analizate diferite aspecte ce țin de acest subiect și anume:   Modul de contabilizare a capitalului social și neînregistrat; Constituirea capitalului social; Majorarea/diminuarea capitalului social;

În cazul în care agentul economic, subiect al regimului fiscal aferent subiecților sectorului întreprinderilor mici şi mijlocii se află în proces de lichidare, potrivit prevederilor art. 544 alin. (6) din Codul fiscal, persoana responsabilă a contribuabilului care a iniţiat procedurile de încetare a activităţii este obligată, în termen de 6 luni de la adoptarea unei astfel de decizii, în conformitate cu legislaţia în vigoare, să prezinte darea de seamă privind impozitul pe venit.

Ținând cont de ajustările efectuate prin prisma Legii nr. 257/2020 cu privire la modificarea unor acte normative, în prezentul articol se propune trecerea în revistă a principalelor modificări efectuate în textul Legii nr. 845/1992 cu privire la antreprenoriat și întreprinderi (Legea nr. 845/1992) în partea ce vizează măsurile de plafonare a plaților/încasărilor efectuate în numerar în cadrul activităților economice. În acest sens se propune aducerea unor explicații în parte ce ține de prevederile care au completat art. 6 din Legea nr. 845/1992, după cum urmează:

  În conformitate cu prevederile art. 369 alin. (1) din Codul fiscal, obiect al impunerii impunerii cu impozit unic îl reprezintă venitul din vînzări, înregistrat lunar în evidenţa contabilă. Mărimea venitului respectiv se determină în conformitate cu prevederile Standardelor Naţionale de Contabilitate sau, după caz, ale IFRS, în condiţiile legislaţiei în vigoare.

În decursul anului 2019, numărul documentelor fiscale prezentate Serviciului Fiscal de Stat (SFS) de către persoanele fizice prin intermediul sistemului informațional Declarația electronică a crescut față de anul 2018 mai mult de două ori și a constituit circa 37,2 mii. Datele statistice ale Centrului de Tehnologii Informaționale în Finanțe (CTIF), administrator tehnico-tehnologic al sistemului informațional al SFS, mai arată că, în anul trecut, numărul documentelor fiscale prezentate SFS prin sistemul Declarația electronică de către persoanele juridice a sporit față de anul 2018 cu 9,6 % și a depășit cifra de 1,692 mil.

Este știut faptul că, în perioadele de criză, atunci când agenții economici se confruntă cu o insuficiență stringentă de lichidități, banii nu se investesc. În momentul de față, entitățile încearcă să identifice diverse forme de căutare a soluțiilor pentru ameliorarea situației financiare.

 În conformitate cu prevederile art. 42 alin. (1) lit. d) din Codul fiscal, baza valorică a activelor de capital se confirmă documentar conform modului stabilit de Ministerul Finanţelor şi constituie valoarea de piaţă a activelor de capital (la data dobândirii dreptului de proprietate) obţinute prin titlu de donaţie.     Bază valorică a activelor de capital obținute prin titlu de donație, se confirmă documentar conform ordinului Ministerului Finanţelor nr.40 din 06.02.2018. Conform pct.3 din Anexa la Ordinul menționat confirmarea documentară se asigură prin următoarele modalități:

În conformitate cu prevederile art. 42 alin. (1) lit. d) din Codul fiscal, baza valorică a activelor de capital se confirmă documentar conform modului stabilit de Ministerul Finanţelor şi constituie valoarea de piaţă a activelor de capital (la data dobândirii dreptului de proprietate) obţinute prin titlu de donaţie.   Bază valorică a activelor de capital obținute prin titlu de donație, se confirmă documentar conform ordinului Ministerului Finanţelor nr.40 din 06.02.2018. Conform pct.4 din Anexa la Ordinul menționat confirmarea documentară se asigură prin următoarele modalități:

Persoanele fizice ce nu practică activitate de întreprinzător și deja solicită de la angajatori informația privind tipul venitului achitat, suma acestuia, suma scutirilor acordate conform art.33-35 din Codul fiscal, suma deducerilor prevăzute la art.36 alin. (6) şi (7) din același Cod, precum şi suma impozitului reţinut, în cazul reţinerii acestuia, tot mai frecvent adresează întrebările ce țin de determinarea plafonului de 360 mii lei.   Ținând cont de solicitările contribuabililor ce sunt în proces de verificare a veniturilor obținute în perioada fiscală 2021 și determinarea venitului impozabil în scopul reflectării corecte în declarația CET18, recomandăm să examinați o serie de articole plasate pe paginile noastre ce vin în sprijinul persoanelor fizice.

Casa Naţională de Asigurări Sociale reaminteşte că data de 25 februarie 2021 este termenul-limită de declarare şi de plată a contribuţiilor de asigurări sociale de stat obligatorii la bugetul asigurărilor sociale de stat. În conformitate cu anexa nr. 1 la Legea nr. 489/1999 privind sistemul public de asigurări sociale:   Categoriile de angajatori specificaţi la pct. 1.1 - 1.5 din anexa menţionată au obligaţia să declare prin intermediul Dării de seamă privind reţinerea impozitului pe venit, a primelor de asigurare obligatorie de asistenţă medicală şi a contribuţiilor de asigurări sociale de stat obligatorii calculate (Forma IPC21) 

Ținând cont de faptul că Asociațiile de Economii și Împrumut (AEÎ) nu sunt incluse în Lista genurilor de activitate al căror specific permite efectuarea încasărilor bănești în numerar fără aplicarea echipamentelor de casă și de control, obligativitatea de instalare a ECC se extinde asupra tuturor unităților structurale ale AEÎ: oficiu central, filială sau reprezentanță, unde sunt amenajate locurile de lucru al casierului, operatorului-casier sau contabilului-casier pentru primirea și păstrarea temporară a mijloacelor bănești.   În articolul „Particularitățile contabilității tranzacțiilor efectuate de către AEÎ cu aplicarea echipamentelor de casă și de control” publicat în ediția din decembrie a revistei „monitorul fiscal FISC.md” autorii, Vasile Bucur și Valeriu Iașan, menționează că

Conform prevederilor art. 18 lit. h) din Codul fiscal, venitul achitat sub formă de royalty (redevențe) este stabilit ca sursă de venit impozabilă. În scopuri fiscale noțiunea de royalty este stabilită în art.12 pct.1) din Codul fiscal.  Impozitarea veniturilor sub formă de royalty (redevențe) achitate persoanelor fizice se efectuează prin reținerea finală a impozitului în mărimea stabilită, conform prevederilor art. 901 alin. (31) din Codul

Din 02.02.2022, la procurarea unui abonament Premium, Classic sau Electronic+Cod fiscal 2022, beneficiezi GRATUIT de webinarul cu tematica „Întocmirea situațiilor financiare pentru anul 2021” prezentat de unul din cei mai buni practicieni în domeniu – Iuliana Țugulschi. Știm cât de importantă este informația corectă și aplicarea acesteia în practică! De aceea, vrem să-ți fim utili!  Descarcă contul de plată aici. 

În condițiile dezvoltării permanente a sistemelor automatizate, inclusiv a celor de raportare și comunicare cu contribuabilii, utilizarea semnăturii electronice devine tot mai frecventă. În funcție de raportul juridic și situația concretă, persoanele sunt în drept să aleagă utilizarea oricărui tip de semnătură, care, la rândul său, are principii și mecanisme de utilizare separate. Legislația RM prevede 3 tipuri de semnături electronice: 1) Simplă. Este semnătura electronică utilizată ca metodă de autentificare, fără a face trimitere exclusiv la semnatar.