Guvernul australian a anuntat ca planuieste sa ridice limita de indatorare cu pana la doua treimi, ca sa mai linisteasca ingrijorarile potrivit carora tara se apropie de o criza fiscala, relateaza BBC.

Persoanele fizice au fost introduse in categoria platitorilor de accize pentru iahturile si ambarcatiuni pentru agrement cu motoare de peste 100 cai putere. Noua masura apare intr-o Ordonanta privind reglementarea unor masuri fiscal-bugetare, adoptate marti de Executiv, informeaza Agerpres.

Grupul bancar elveţian UBS a cerut clienţilor germani care nu şi-au declarat averea fiscului din Berlin să remedieze această situaţie sau să părăsească banca într-o perioadă de 16 luni, decizia fiind luată la presiunea autorităţilor din Germania. Elveţia este cel mai mare centru bancar offshore, cu active atrase de 2.000 de miliarde de dolari, scrie Mediafax cu referire la New York Times.

Aproximativ jumătate din firmele din Grecia păcălesc fiscul într-un fel sau altul, potrivit inspectorilor fiscali eleni, care au efectuat verificări în întreaga ţară, relatează Associated Press, citat de Agerpres. În pofida campaniilor repetate ale diverselor guverne elene, frauda fiscală rămâne o problemă majoră în Grecia, o ţară extrem de îndatorată.

Guvernul ungar nu va implementa măsuri de austeritate anul viitor, nu va majora taxele şi nici contribuţiile, ci, din contră, va reduce TVA pe produse din carne, a declarat ministrul economiei Mihály Varga, citat de Portfolio.hu. Performanţele economice mai bune de anul viitor fac realist obiectivul guvernului de a cheltui mai mult decât anul acesta pe sănătate, educaţie şi siguranţă socială, a explicat Varga la un post public de radio, asigurând că niciunui sector nu-i va fi mai greu în 2014 în raport cu anul acesta.

Portugalia starneste interesul tot mai multor pensionari europeni aflati in cautarea unei vieti usoare. Acestia sunt atrasi de scutirile fiscale generoase, precum si de preturile imobiliare in scadere puternica, potrivit AFP. «Multi englezi, germani si scandinavi, in cautare de soare, traiesc deja in Portugalia, iar numarul francezilor este in crestere», sustine Carlos Vinhas Pereira, presedintele Camerei de comert si industrie franco-portugheza.

În acest articol vom examina prețul de transfer drept o chestiune fiscală, de reglementare a impozitării directe la nivelul persoanelor juridice, în contextul încorporării acestuia în normele CF al Republicii Moldova prin prisma practicii internaționale și tendințelor actuale globale în domeniu. Cu toate că întreprinderile trebuie să-și stabilească prețurile tranzacțiilor internaționale intra-grup în vederea propriilor scopuri financiare interne și de control, practicile lor în problema prețurilor de transfer devin un element important în relațiile lor cu țările de origine (mamă) și gazdă, din cauza implicațiilor fiscale ale prețurilor mărfurilor și serviciilor.

Ungaria a rambursat totalitatea unui împrumut acordat în 2009 de Fondul Monetar Internaţional (FMI) pentru a ieşi din criză şi şi-a achitat astfel datoriile faţă de această instituţie, a anunţat miercuri Banca Centrală Ungară, potrivit AFP.

Statele din zona euro trebuie să înfiinţeze un buget comun, să fie pregătite să piardă într-un anumit grad controlul asupra bugetului şi să pună la comun resursele pentru a înfiinţa un program de asigurare în caz de nevoie şi obligaţiuni comune, se arată într-un raport publicat de economiştii Fondului Monetar Internaţional (FMI), transmit AP şi Bloomberg.

Vinieta — taxa pentru folosirea drumurilor de către autovehicolele neînmatriculate în Republica Moldova se aplică începînd cu 1 noiembrie 2012. Perceperea vinietei se efectuează de către organul vamal, care eliberează un certificat standardizat ce confirmă achitarea vinetei și termenul de valabilitate. De la începutul anului curent Serviciul Vamal a eliberat peste 200 de mii vinete, care în sumă au alocat un venit de peste 25 mln lei în bugetul de stat al țării.

Parlamentul britanic va deschide un nou front în războiul cu marile companii care evită plata taxelor, anchetând operatorii de telefonie mobilă pe care-i suspectează că abuzează de scutirile şi facilităţile fiscale şi-şi transferă veniturile proprietarilor, scrie The Guardian.

În continuarea rubricii cu tematica „Impozitarea nerezidenţilor”, în această ediţie a revistei ne vom focusa asupra determinării tratamentului fiscal pentru persoanele fizice nerezidente, care obţin venituri din activitatea de muncă desfăşurată pe teritoriul Republicii Moldova (în continuare – RM), fără a constitui o reprezentanţă permanentă şi fără a fi remunerat de o reprezentanţă permanentă.

Unde este Moldova pe hartă se pare că ştiu doar investitorii din ţările apropiate — România, Turcia, Italia, Ucraina şi Federaţia Rusă. Dar şi ei încep afaceri la noi în ţară pentru că au legături de rudenie sau prietenie cu cetăţeni moldoveni. Pentru restul lumii încă mai rămânem o ţară în umbră sau cu prea multe probleme.

Campania declarării veniturilor persoanelor fizice a luat start în ianuarie. 31 martie este termenul limită de prezentare a declaraţiilor persoanelor fizice pentru anul 2011 şi pentru achitarea impozitelor aferente. Prezentarea declaraţiei pe venit este obligatorie pentru persoanele care: au obligaţii privind achitarea impozitului sau obţin venit impozabil din alte surse decît salariul; obţin venit impozabil sub formă de salariu, care depăşeşte suma de 25200 lei pe an, cu excepţia persoanelor fizice care obţin venit sub formă de salariu la un singur loc de muncă;obţin venituri impozabile atît sub formă de salariu, cît şi din orice alte surse, a căror sumă totală depăşeşte 25200 lei pe an;obţin venit impozabil care depăşeşte suma de 25200 lei pe an doar din plăţile primite conform art. 90 al Codului fiscal.

Aproximativ 100 mii de persoane fizice depun declaraţii privind impozitul pe venit. Cea mai mare parte din veniturile declarate sînt venituri salariale, iar restul — veniturile parvenite din alte surse, cum ar fi veniturile din dobînzi, roialty, publicaţii etc. Începînd cu anul 2012 se iniţiază administrarea separată a persoanelor fizice cu venituri majore, ce deţin proprietăţi cu valoare mai mare de 1 mil. lei şi venituri mai mari de 300 mii lei anual.

Uzura (amortizarea) bunurilor tangibile şi intangibile este un subiect ce nu a fost dezvoltat pe paginile revistelor de specialitate şi în articolele ştiinţifice, reieșind din complexitatea abordărilor sale, care crează dificultăţi în percepere atît agenţilor economici (aceştia apreciază uzura drept o deducere greoaie şi preferă să nu o utilizeze, pentru a evita costurile administrative exagerate legate de calcularea acesteia), cît şi cercetătorilor economici în domeniul fiscal (uzura se prezintă drept un subiect interesant unui contingent restrîns de utilizatori). În cele ce urmează, se prezintă practica internaţională de aplicare a uzurii în scopuri fiscale1.

Probabil n-a fost până acum în fruntea Inspectoratului Principal Fiscal de Stat o persoană care să se pronunţe atât de tranşant în vederea reformării sistemului fiscal ca actualul şef al autorităţii Ion Prisăcaru. Carenţele administrării fiscale, evaziunea, corupţia în rândul inspectorilor dar şi rezistenţa celor ce nu doresc schimbări, sunt doar unele dintre problemele care trebuie luate în calcul atunci când îţi propui un astfel de obiectiv. Şi mai există cel mai mare obstacol, mentalitatea cetăţenilor, care, în mare parte sunt departe de a percepe Fiscul drept o instituţie care lucrează în favoarea lor. Despre cum îşi propune să soluţioneze toate aceste chestiuni destul de dificile pentru a realiza în final reformarea sistemului, ne-a relatat Ion Prisăcaru, Şeful IPFS.

Comisia Europeană (CE) a prezentat un plan de acţiune pentru combaterea fraudei şi evaziunii fiscale, care stabileşte un set cuprinzător de măsuri pe termen scurt, mediu şi lung menite să ajute statele membre ale Uniunii Europene (UE) să protejeze bazele de impozitare şi să recupereze banii datoraţi. Acesta prevede două recomandări pentru a încuraja statele membre ale UE să ia măsuri imediate şi coordonate pe probleme specifice presante împotriva companiilor şi a persoanelor care se sustrag de la plata impozitelor.

În conformitate cu prevederile paragrafului 1 din art. 15 al Acordului inclusiv în cazul în care rezidentul Federaţiei Ruse desfăşoară muncă salariată pe teritoriul Republicii Moldova doar pentru un termen de o lună de zile, venitul obţinut pentru această muncă urmează a fi impozitat în Republica Moldova la sursa de plată. În cazul în care persoana fizică cetăţean rezidentă a Federaţiei Ruse, este angajată la o întreprindere rezidentă a Republicii Moldova, dar nu desfăşoară activitatea salariată nemijlocit pe teritoriul Moldovei, plăţile efectuate în favoarea rezidentului Federaţiei Ruse, nu urmează a fi impozitate la sursa de plată în Republica Moldova.

Dle Mirzoev, de ce în Moldova oamenilor nu le place să plătească impozitele și, să-i spunem pe șleau, mulți nici nu le plătesc? Auzind întrebarea, mai întîi am zîmbit, apoi m-am pus pe gînduri. Mi-am amintit de zicala cu două lucruri inevitabile în viață – moartea și impozitele… Desigur, nimeni nu e bucuros să plătească impozite, însă în multe alte țări acestea se plătesc la un nivel mai înalt, pentru că există, în primul rînd, înţelegerea că veniturile din impozite sunt folosite pentru a asigura binele public și, în al doilea, încrederea că acești bani vor fi utilizați în folosul societății. În afară de aceasta, este mai complicat de comis evaziuni fiscale și acestea se sancționează mai dur. Asta dacă facem o comparație cu țările dezvoltate. Cred că acestea ar fi direcțiile în care trebuie să fie concentrate eforturile autorităților – cooperarea cu mediul de afaceri, societatea în general, pe de o parte, și îmbunătățirea calității administrării fiscale, pe de altă parte. Atunci am putea spera că vor fi înregistrate progrese.