În perioada ianuarie-septembrie 2018 au fost date în exploatare 3930 locuințe — apartamente și case individuale de locuit, cu suprafaţa totală de 315,0 mii m², în scădere cu 20,4% față de perioada similară a anului precedent, informează Biroul Naţional de Statistică. După mediul de rezidenţă, în perioada vizată în mediul urban au fost date în exploatare 3456 locuințe cu suprafaţa totală de 256,9 mii m². Comparativ cu ianuarie-septembrie 2017, acest indicator s-a diminuat cu 29,4%.

Odată cu adoptarea Legii nr. 246/2017 cu privire la întreprinderea de stat și întreprinderea municipală (Legea nr. 246/2017) a fost inițiat un proces amplu de reformare a sectorului întreprinderilor de stat atât la nivel de politici, cât și la nivel de întreprinderi. Legea în cauză a venit să substituie Legea nr. 146/1994 cu privire la întreprinderea de stat (Legea nr. 146/1994) și a avut drept scop asigurarea unei abordări echitabile a activităţii întreprinderilor de stat (ÎS) și întreprinderilor municipale (ÎM).

Mâine, 15 martie 2019, va ieși de sub tipar nr. 94-99 al Monitorului Oficial al Republicii Moldova, în care vor fi publicate următoarele documente oficiale: În PARTEA I — Legi, hotărâri ale Parlamentului Republicii Moldova, decrete ale Preşedintelui Republicii Moldova

Concursurile comerciale și investiționale reprezintă una dintre modalitățile de atragere a investițiilor private în societățile comerciale cu capital public sau public-privat. Astfel, prin concurs comercial sau investiţional pot fi privatizate pachete de acţiuni sau părţi sociale care constituie mai mult de 50% din capitalul social al societăţii comerciale cu capital public sau public-privat, precum și complexe de bunuri imobile.   Legea nr. 121/2007 privind administrarea și deetatizarea proprietății publice (Legea nr. 121/2007) definește concursul comercial drept concurs a cărui condiţie de bază este preţul maxim propus pentru bunul expus la vânzare, iar concursul investițional - concursul la care cumpărătorul, pe lângă preţul maxim propus pentru bunul expus la vânzare, își asumă obligaţii investiţionale, în mare parte capitale.

Entitățile din sistemul bugetar sunt obligate să prezinte rapoartele financiare pentru anul 2021 pe suport de hârtie și  în format electronic, prin Sistemul Informațional de Gestionare a Finanțelor Publice al Ministerului Finanțelor (modulul CNFD) strict în termenele stabilite pentru autoritățile  publice centrale și direcțiile finanțe ale unităților administrativ-teritoriale în Anexele 1 și 2 la OMF nr. 144 din  09.12.2021 și variază între 14 februarie și 3 martie 2022. La  rândul lor, conform pct. 2 din ordinul menționat, conducătorii autorităților publice centrale, șefii direcțiilor finanțe ale unităților administrativ-teritoriale (UAT) pentru asigurarea  prezentării rapoartelor financiare pentru anul 2021 în termenele menționate stabilesc termenele de prezentare a rapoartelor financiare pentru entitățile bugetare subordonate.

Vineri, 30 august, în cadrul ședinței Executivului a fost susținut proiectul hotărârii de Guvern cu privire la aprobarea proiectului de lege pentru ratificarea Amendamentului, prin schimb de scrisori, la Acordul de finanțare dintre Republica Moldova și Asociația Internațională pentru Dezvoltare, semnat la Chișinău la 28 iunie 2016, și a Amendamentului, prin schimb de scrisori, la Acordul de împrumut dintre Republica Moldova și Banca Internațională pentru Reconstrucție și Dezvoltare, semnat la Chișinău la 28 iunie 2016, în vederea realizării Proiectului de modernizare a administrării fiscale (TAMP). Documentul a fost elaborat de către Ministerul Finanțelor și prevede că proiectul de modernizare a administrării fiscale va fi finanțat „pe bază de rezultate” și va fi aplicat pentru a stimula implementarea efectivă a reformelor.

Importanța sistemului de impozitare este determinată, în esență, de finalitatea acestuia, și anume de realizarea cheltuielilor bugetare. Or, scopul principal al sistemului de impozitare este de a genera venituri suficiente pentru asigurarea finanțării cheltuielilor bugetare, ce au menirea de a pune în practică prioritățile statului în diverse domenii de ordin social, economic, educațional etc. Astfel, este de neimaginat existența unei societății fără ordine publică, justiție, protecție socială și medicală, educație etc., iar singurul instrument de realizare a acestora fiind sistemul de impozitare.

Contabilitatea activităților auxiliare În componența activităților auxiliare la entitățile cu activitate extractivă pot fi incluse: • secția de reparație a mijloacelor fixe (subcontul 8121); • transportul auto (subcontul 8122); • asigurarea cu energie electrică (subcontul 8123); • întreținerea și exploatarea buldozerelor (subcontul 8124); • întreținerea și exploatarea compresoarelor (subcontul 8125) etc.

Procesul de creare a parcurilor pentru tehnologia informaţiei, precum şi funcţionarea acestora sunt reglementate de Legea cu privire la parcurile pentru tehnologia informaţiei nr.77/21.04.2016. Conform art.2, rezident al parcului este persoană juridică sau fizică înregistrată în Republica Moldova în calitate de subiect al activităţii de întreprinzător, care este inclusă în Registrul de evidenţă al rezidenţilor parcului şi care practică, drept activitate principală, una sau mai multe din activităţile prevăzute la art.8 al Legii menționate, în baza unui contract încheiat cu Administraţia parcului. Activitate principală este activitatea care generează 70% sau mai mult din venitul din vânzări al rezidentului parcului.

Investitorii străini în continuare manifestă interes pentru efectuarea investițiilor în țara noastră. Această idee este enunțată în cadrul panelurilor de discuții ce au loc la Moldova Business Week 2019. Republica Moldova, poziționată în clasamentul ”Doing Business 2020” pe locul 48 din 190 de țări, are un rating mai mare decât Ucraina, Belarus, Croația, Italia. Cea mai bună poziție – 13, Moldova o ocupă la capitolul inițierea afacerii și înregistrarea proprietății. De asemenea, se clasează pe locul 33 la capitolul plata taxelor și pe locul 38 la comerțul transfrontalier. În domeniul executării contractelor, țara noastră a urcat de pe poziția 69 pe 62, la plata impozitelor – de pe locul 35 la 33, iar la recunoașterea insolvenței – de la 68 la 67.

Partea II Partea I Procesul de elaborare a actelor privind înregistrarea în calitate de operator de date cu caracter personal Pentru a deveni operator de date cu caracter personal, este nevoie de efectuat următoarele etape consecutive:

Stocurile, în conformitate cu pct.  5 din Standardul Național de Contabilitate (SNC) ,,Stocuri”, reprezintă active circulante care sunt: 1) destinate pentru a fi vândute pe parcursul desfășurării normale a activității; 2) în curs de execuție în procesul desfășurării normale a activității; sau 3) sub formă de materii prime, materiale de bază și alte materiale consumabile, care urmează a 4) fi folosite în procesul de producție, pentru prestarea serviciilor și/sau în alte scopuri gospodărești.  

Noțiunea de subdiviziune este reglementată de art. 5 pct. 29 din Codul fiscal (CF) și constituie unitatea structurală a întreprinderii, instituţiei, organizaţiei (filială, reprezentanţă, sucursală, secţie, magazin, depozit etc.), situată în afara locului ei de reşedinţă de bază, care exercită unele din atribuțiile acesteia. Conform prevederilor art. 8 alin. (2), lit. e) din CF, contribuabilul este obligat să achite la buget, la timp şi integral, ţinând cont de prevederile art.7 alin.(5), sumele calculate ale impozitelor şi taxelor, asigurând exactitatea şi veridicitatea dărilor de seamă fiscale prezentate.

(Începutul în nr. 5(53), 2019) Partea I În prezentul articol vom examina unele aspecte practice ale contabilităţii costurilor directe și repartizabile cu personalul, care, în principal, se referă la: • momentul recunoașterii costurilor directe și repartizabile privind retribuirea muncii;

1. (29.1.6.46) Va fi obligat contribuabilul să prezinte darea de seamă Forma IPC18 cu indicatori „0” (zero)?

Centrul Analitic Independent „Expert-Grup” prezintă Clasamentul performanței bancare, martie 2019. La sfârșitul lunii martie și a primului trimestru din anul 2019 indicatorii activității bancare prezintă o situație stabilă în sector. Principalii indicatori financiari și prudențiali înregistrează valori cuprinse în limitele, sau chiar peste cele admise de banca centrală ceea ce determină o situație confortabilă pentru moment. Privit în mod agregat, sectorul bancar se prezintă a fi în continuare profitabil, suficient de capitalizat și cu un grad înalt de lichiditate pe termen scurt.

Prezentarea în rapoartele financiare consolidate a unor venituri anticipate, rezultate din încasarea garanțiilor de bună execuție a angajamentelor contractuale nesoluționate, în sumă de 211,4 mil. lei la categoria „Alte venituri și venituri neidentificate”, a generat majorarea nejustificată și raportarea eronată a informațiilor în cauză, precum și a rezultatului financiar al anului de gestiune. Aceasta este una din concluziile misiunii de audit a Curții de Conturi, efectuată asupra rapoartelor financiare ale Ministerului Economiei și Infrastructurii. Hotărârea nr. 27 din 19.04.2019 cu privire la Raportul auditului rapoartelor financiare consolidate ale Ministerului Economiei și Infrastructurii, încheiate la 31 decembrie 2018, a fost publicată în Monitorul Oficial din 24 mai curent.

Din 1 mai 2019 a intrat în vigoare Hotărârea de Guvern pentru modificarea pct. 1 din Hotărârea cu privire la cuantumul minim garantat al salariului în sectorul real. Astfel, cuantumul minim garantat la întreprinderi, organizații, instituții cu autonomie financiară, indiferent de tipul de proprietate și forma de organizare juridică, se stabilește în mărime de 16,42 lei pe oră sau 2775 lei pe lună, calculat pentru un program complet de lucru în medie de 169 de ore pe lună. Respectiv, acesta este majorat cu 165 lei.

Autoritățile publice locale vor primi suport financiar din partea Guvernului în implementarea Legii privind sistemul unitar de salarizare în sectorul bugetar prin majorarea volumelor transferurilor cu destinație specială și a transferurilor cu destinație general, a comunicat ministrul Finanțelor, Ion Chicu, în cadrul unei ședințe de lucru cu reprezentanții autorităților publice locale, unde au fost discutate aspecte ce țin de implementarea acestei legi. Totodată, oficialul a menționat că atât autoritățile publice centrale, cât și autoritățile publice locale trebuie să depună eforturi pentru a asigura financiar majorarea de salarii. Potrivit ministrului, mijloacele vor fi acordate în câteva tranșe, în funcție de evoluțiile în timp a unor indicatori, printre care sunt necesitățile suplimentare, cheltuielile de personal, încasările din impozitul pe venit al persoanelor fizice etc.

Parlamentul a votat în prima lectură proiectul de modificare a Legii bugetului de stat pentru anul 2019. Potrivit ministrului Finanțelor, Natalia Gavrilița, sunt câțiva factori importanți care au determinat rectificarea bugetului și anume — implementarea Legii privind sistemul unitar de salarizare în sectorul bugetar, revizuirea programelor de cheltuieli, ajustarea indicatorilor bugetari reieșind din reestimarea prognozelor principalilor indicatori macroeconomici și mersul executării bugetului în primul semestru, deblocarea finanțării suportului bugetar din partea donatorilor și consolidarea administrării fiscale.