Urmează sau nu SRL „AAA” să calculeze și să achite T.V.A. de la serviciile de publicitate prestate rezidentului zonei economice libere? Conform art. 104 lit. f) Cod fiscal, la cota zero se impozitează mărfurile, mărfurile, serviciile livrate în zona economică liberă din afara teritoriului vamal al Republicii Moldova, livrate din zona economică liberă în afara teritoriului vamal al Republicii Moldova, livrate în zona economică liberă din restul teritoriului vamal al Republicii Moldova, precum şi cele livrate de către rezidenţii diferitelor zone economice libere ale Republicii Moldova unul altuia. Potrivit art. 95 lit. a) al Codului fiscal, obiecte impozabile constituie livrarea mărfurilor, serviciilor de către subiecţii impozabili, reprezentînd rezultatul activităţii lor de întreprinzător în Republica Moldova.

Întreprinderea de stat „X”, ca rezultat al activităţii sale în perioada gestionară aferentă anului 2011, a achitat toate datoriile istorice și a obţinut profit. Totodată, conform Rapoartelor financiare ale întreprinderii, mărimea activelor nete constituie 8256412 lei, iar mărimea capitalului social — 8658789 lei. În conformitate cu prevederile subpunctului 5) al Hotărîrii Guvernului nr. 110 din 23.02.2011, societăţile pe acţiuni cu cotă-parte a statului şi întreprinderile de stat nu promovează decizia cu privire la plata dividendelor/defalcărilor în bugetul de stat, în cazul în care valoarea activelor nete, conform ultimului bilanţ al întreprinderii, este mai mică decît capitalul ei social sau va deveni mai mică în urma plăţii dividendelor/defalcărilor în bugetul de stat. Ţinînd cont că valoarea activelor nete a agentului economic este mai mică ca valoarea capitalului social defalcarea la bugetul de stat nu se determină.

Participanţi: 25 de reprezentanţi ai ministerelor finanţelor și autorităţilor fiscale naţionale din ţările în curs de dezvoltare din diferite regiuni ale lumii (Bangladesh, Barbados, Cambodgia, Costa Rica, Republica Dominicană, Ecuador, Georgia, Ghana, Kazahstan, Republica Democrată Populară Laos, Lesotho, Malawi, Maroc, Myanmar, Namibia, Panama, Peru, Republica Moldova, Senegal, Thailanda, Tanzania, Uruguay și Zimbabwe), experţi în materie fiscală internaţională, inclusiv, membri ai Comitetului Fiscal al ONU și reprezentanţi ai organizaţiilor naţionale și internaţionale (Forumul African pentru Administrarea Fiscală (ATAF), Centrul Interamerican al Administraţiilor Fiscale (CIAT), Organizaţia pentru Cooperare Economică și Dezvoltare (OCDE)).

Anexa nr.1 la Ordinul IFPS nr. 1373 din 17 august 2013 I. DISPOZIŢII GENERALE 1. Regulamentul cu privire la stimularea morală (non-financiară) a contribuabililor oneşti (în continuare — Regulament) stabileşte modul şi condiţiile de organizare şi desfăşurare a acţiunii de stimulare cu certificate şi diplome a celor mai oneşti (credibili) contribuabili, precum şi a celor mai profesionişti contabili (ai aceloraşi contribuabili certificaţi din partea Inspectoratului Fiscal Principal de Stat) care au asigurat un înalt grad de conformare fiscală benevolă, prin calcularea, declararea şi achitarea în cuantum integral a obligaţiilor fiscale aferente activităţii de întreprinzător, demonstrînd un nivel înalt al transparenţei evidenţei contabile a activităţii desfăşurate, conform normelor în vigoare.

Determinarea impozitului pe venit din creşterea de capital este o provocare atît pentru persoana fizică şi juridică, cît şi pentru administraţia fiscală. Baza normativă, ce ţine de aplicarea impozitului pe venit la creşterea de capital, este prevăzută în Capitolul 5 „Creşterea şi pierderile de capital” din Titlul II al Codului fiscal.

de la care valoare urmează de a se determina obligaţiile aferente T.V.A.? În conformitate cu art. 95 alin. (1) lit. a) din Codul fiscal, obiectul impunerii cu T.V.A. îl constituie livrarea mărfurilor, serviciilor de către subiecţii impozabili, reprezentînd rezultatul activităţii lor de întreprinzător în Republica Moldova. Prin noţiunea de „livrare de mărfuri” se defineşte transmitere a dreptului de proprietate asupra mărfurilor prin comercializarea lor, schimb, transmitere gratuită, transmitere cu plată parţială, achitarea salariului în expresie naturală, prin alte plăţi în expresie naturală, prin comercializarea mărfurilor gajate în numele debitorului gajist, prin transmiterea mărfurilor în baza contractului de leasing financiar; transmitere a mărfurilor de către comitent comisionarului, de către comisionar cumpărătorului, de către furnizor comisionarului şi de către comisionar comitentului în cadrul realizării contractului de comision (art. 93 pct. 3) din Codul fiscal).

Conform clauzelor contractuale, livrarea mărfurilor se realizează pe partide, în corespundere cu graficul şi volumul necesar pentru fiecare perioadă, cu acordul părţilor. Datele de livrare sunt determinate,şi, prin urmare şi cursul la euro la data livrării este diferit. Rugăm să ne explicaţi dacă entitatea trebuie să emită facturi fiscale pentru fiecare livrare, în lei convertită la cursul euro la ziua de livrare? Legislaţia civilă în vigoare permite părţilor contractelor civile să stabilească valoarea (retribuţia, preţul) contractului în valută străină sau unităţi convenţionale. Totodată, art. 21 alin. (1) din Legea privind reglementarea valutară nr. 62-XVI din 21 martie 2008, stabileşte că pe teritoriul Republicii Moldova plăţile şi transferurile între rezidenţi se efectuează în monedă naţională, cu excepţia cazurilor prevăzute la alin. (2) al articolului nominalizat.

Fiind calificate ca export de servicii, în conformitate cu art. 104 alin. a) din Codul Fiscal, acestea se impun cu T.V.A. la cota zero. Ţinînd cont de prevederile art. 117 alin. (1) din Codul fiscal, pentru aceste servicii nu avem obligația de eliberare a facturii fiscale. Pentru asigurarea constatării venitului în evidența contabilă şi a documentării tranzacției economice compania poate să elibereaze invoice (factura) beneficiarului de servicii (nerezident)?.. Ţinînd cont de obligațiile stabilite de art. 1181 din Codul fiscal, privind înregistrarea facturii fiscale în Registrul electronic al facturilor fiscal, trebuie de înregistrat în Registrul dat invoiceul? Pentru determinarea regimului fiscal de aplicare a T.V.A. pentru serviciile prestate de către un rezident al Republicii Moldova unui nerezident, urmează a fi stabilit locul livrării. În acest sens, Codul fiscal, la articolul 111 „Locul livrării serviciilor”, acordă stipulări exprese, indicînd concret serviciul și locul unde se va considera acesta ca livrat, iar pentru serviciile care nu sînt indicate – locul fiind stabilit ca locul sediului persoanei ce acordă serviciul (alineatul (2) al art. 111 din Codul fiscal).

Contractul prevede doar modalitatea de achitare a plăţii de arendă, asigurarea măsurilor biotehnice în vederea păstrării diversităţii fondului de animale, dar şi paza lor contra braconierilor. Conform lit. b) art. 283 al Codului fiscal, de plata impozitului pe bunurile imobiliare (terenuri, loturi de pămînt) sînt scutiţi proprietarii şi beneficiarii ai căror terenuri şi loturi de pămînt sînt destinate fondului silvic şi fondului apelor, în cazul în care nu sunt antrenate în activitate de producţie. Reieşind din cele expuse şi din faptul că întreprinderea municipală nu desfăşoară activitate de producere, are sau nu întreprinderea municipală obligaţiunea de a prezenta calculul impozitului funciar şi, respectiv, de a achita impozitul?

Inspectoratele fiscale de stat teritoriale Direcţia marilor contribuabili În contextul modificărilor efectuate în Codul fiscal nr. 1163-XIII din 24.04.1997 prin Legea nr. 267 din 23.12.2011 pentru modificarea şi completarea unor acte legislative // Monitorul Oficial Nr. 13-14 din 13.01.2012//, Inspectoratul Fiscal Principal de Stat comunică. Prin Legea nr. 267 din 23.12.2011 din Codul fiscal a fost exclus art. 1121, fiind abrogată prevederea care stabilea dreptul contribuabililor de a se înregistra în calitate de plătitor al T.V.A. în baza investiţiilor capitale efectuate.

Articolul I – Codul fiscal nr. 1163-XIII din 24 aprilie 1997 (republicat în Monitorul Oficial al Republicii Moldova, ediţie specială, 2007), cu modificările și completările ulterioare, se modifică și se completează după cum urmează. 1. La articolul 133 alineatul (1) litera h1) cuvintele „prevederilor art. 225” se substituie cu textul „metodelor și surselor indirecte”. 2. Articolul 133 alineatul (2) se completează cu litera d1 cu următorul cuprins: „d1) emite decizii asupra cazului de încălcare fiscală stabilit în urma aplicării metodelor și surselor indirecte;”.

Din Nota, care se conține în anexa nr. 1 la Regulament, reiese că defalcările date sunt impuse taxei pe valoarea adăugată, care urmează de transferat pe contul respectiv, conform clasificației bugetare. Drept urmare a calculării defalcărilor menționate urmează să calculăm T.V.A.? În cazul stabilirii obligației de calculare a T.V.A. urmează de a se emite factura fiscală pe suma calculată a defalcărilor impuse cu T.V.A.? În conformitate cu art. 95 alin. (1) lit. a) din Codul fiscal, obiect al impunerii cu T.V.A. îl constituie livrarea mărfurilor, serviciilor de către subiecţii impozabili, reprezentînd rezultatul activităţii lor de întreprinzător în Republica Moldova. Potrivit prevederilor pct. 5) şi 6) din Hotărîrea Guvernului pentru aprobarea Regulamentului cu privire la administrarea mijloacelor pentru finanţarea sistemului de documente normative în construcţii, nr. 1436 din 17.12.2008 (Monitorul Oficial 233-236/1453, 26.12.2008), sumele mijloacelor defalcate pentru finanţarea SDNC se includ în costul producţiei (lucrărilor, serviciilor). La întocmirea devizului local, pe obiect sau general al construcţiei, organizaţiile de proiectare şi construcţii-montaj includ, pînă la calcularea taxei pe valoarea adăugată, defalcările pentru finanţarea SDNC, cu indicarea sumei calculate.

Forumul Global privind T.V.A.-ul a fost lansat de OCDE în calitate de platformă pentru dialog politic și atingerea consensului asupra principiilor bunelor practici, în special, în contextul comerțului internațional, pentru țările din întreaga lume, care au introdus T.V.A. și se confruntă cu întrebări similare de design și operare a T.V.A. La eveniment au participat mai mult de nouăzeci delegații cu reprezentanți ai peste optzeci de țări și organizații internaționale din întreaga lume, reprezentanți ai comunității de afaceri și academicieni de frunte. Formatul forumului: 5 sesiuni plenare și 2 sesiuni tematice, pe parcursul cărora au fost examinate și discutate următoarele subiecte: implementarea T.V.A. – o perspectivă globală (privire de ansamblu la nivel mondial asupra evoluției politicii și administrării T.V.A.; implementarea T.V.A. în economiile emergente și în curs de dezvoltare; operarea T.V.A. întrun bloc comercial regional — experiența UE; gestionarea riscului de T.V.A. — o perspectivă de afaceri); aplicarea T.V.A. în comerțul internațional – provocarea globalizării economice (modul în care dezvoltarea comerțului internațional crește riscul de dubla impozitare și dubla neimpozitare neintenționată; de ce impozitarea cu T.V.A. după principiul de destinație este abordarea preferată pentru apli-carea T.V.A. în comerțul internațional; provocare pentru administrațiile fiscale; impactul pentru întreprinderi;

Noul număr al revistei Monitorul Fiscal FISC.MD apare în zilele cînd se împlinesc 23 de ani de la înființarea IFPS. Cu aceasta ocazie, corespondentul Vitalie Condrațchi a pregătit două materiale. Primul, despre rezultatele întrunirii la masă rotundă, cu genericul Noi suntem în serviciul contribuabililor și nu viceversa organizată de noul șef al IFPS, Ion Prisăcaru. Împreună cu anteriorii conducători IFPS și miniștri finanțelor s-au discutat principalele strategii în activitatea administrării fiscale și s-au specificat probleme de maximă importanță.

Metodele şi sursele indirecte de estimare a obligaţiei fiscale sunt larg utilizate de administraţiile fiscale moderne şi fac parte din instrumentarul de conformare. Acest instrument are 2 acţiuni: una pasivă şi alta activă. Însăşi existenţa lor are un impact asupra contribuabililor solicitîndu-i să respecte legislaţia fiscală, iar în cazul în care se va constata că legea fiscală a fost violată – prin utilizarea directă a metodelor şi surselor, organul fiscal va restabili echitatea fiscală. Ce reprezintă metodele şi sursele indirecte? Metoda indirectă de estimare reprezintă o metodă de determinare a venitului impozabil estimat prin intermediul analizei situaţiei fiscale a persoanei fizice, utilizînd informaţii şi din alte surse decît dările de seamă fiscale ale persoanei respective.

Clădirea a fost tramnisă de la XXX întreprinderii YYY în urma executării silite de către executorul judecătoresc. A calculat corect sau nu organul fiscal T.V.A. de la clădirea transmisă de executorul judecătoresc altui contribuabil și este corectă sancțiunea aplicată de către organul fiscal pentru neeliberarea facturii fiscale? La data de 01 aprilie 2011 Cooperativa de Consum Vulcăneşti a depus cerere de chemare în judecată împotriva Inspectoratului Fiscal de Stat pe Unitatea Teritorială Autonomă Găgăuzia cu privire la contestarea actului administrativ. În motivarea acţiunii reclamantul, Cooperativa de Consum Vulcăneşti, a indicat că la 05 noiembrie 2010, Inspectoratul Fiscal de Stat pe Unitatea teritorială autonomă Găgăuzia a întocmit actul de control nr. 3-455530 privind rezultatele controlului fiscal tematic pentru perioada 01 septembrie 2010 pînă la 05 noiembrie 2010 în privinţa Cooperativei de Consum din Vulcăneşti.

În această ordine de idei, care este criteriul de determinare a datei din care va începe să curgă termenul de 3 ani după începutul lucrărilor de construcție şi a gradului de finisare a construcției de 50% şi mai mult, în vederea stabilirii faptului dacă subiectul impunerii urmează sau nu să calculeze şi să achite impozitul pentru acest bun imobil? Este obligatoriu de a înregistra acest bun la organul cadastral, avînd în vedere că este unul nefinisat? În partea ce ţine de determinarea datei din care va începe să curgă termenul de 3 ani după începutul lucrărilor de construcţie, menţionăm că, potrivit Legii nr. 163 din 09.07.2010 „Privind autorizarea executării lucrărilor de construcţie”, autorizarea de construire se emite de către autoritatea executivă a administraţiei publice locale în baza cererii solicitantului, în cel mult 10 zile lucrătoare de la data înregistrării acesteia. Autoritatea executivă a administraţiei publice locale stabilește termenul de începere a lucrărilor de construcţie de pînă la 6 luni din data eliberării acesteia. Neînceperea lucrărilor în termenul stabilit prin autorizaţia de construire duce la pierderea valabilităţii acesteia. Totodată, ţinem să menţionăm că, în cazuri motivate, dacă lucrările de construcţie nu pot fi începute în termenul stabilit, se poate solicita, cu cel puţin 10 zile lucrătoare înaintea expirării, prelungirea termenului de începere a lucrărilor de construcţie. Prelungirea termenului de începere a lucrărilor de construcţie poate fi efectuată o singură dată pe un termen de pînă la 6 luni.

În conformitate cu prevederile pct. 9 din Hotărîrea Plenului Curţii Supreme de Justiţie nr. 3 din 15 aprilie 2013 Privind modificarea şi completarea Hotărîrii explicative Cu privire la aplicarea de către instanţele judecătoreşti a legislaţiei, ce reglementează asigurarea acţiunii la judecarea cauzelor civile nr. 32 din 24 octombrie 2003, Buletinul Curţii Supreme de Justiţie a Republicii Moldova, 2003, nr. 12, pag. 6 ,,Se atenţionează că, în situaţia în care partea a contestat în judecată decizia organului fiscal, aplicată potrivit art. 134 alin. (1) lit. o) din Codul fiscal (suspendarea operaţiunilor la conturile bancare ale contribuabilului), instanţa nu va fi în drept să aplice în calitate de măsură de asigurare a acţiunii suspendarea acestui act de suspendare, întrucît măsura de asigurare va corespunde cu însăşi obiectul acţiunii şi, aplicînd-o, instanţa se va pronunţa şi asupra fondului cauzei înainte de examinarea acestuia”, se explică instanţelor de judecată că, în cazul contestării măsurii de asigurare suspendarea operaţiunilor la conturile bancare a contribuabilului, aplicată de către organul fiscal, instanţa de judecată nu va fi în drept să suspende acţiunea dispoziţiei de suspendare a operaţiunilor la conturile bancare drept măsură de asigurare, pînă la examinarea fondului cauzei.

Ţinînd cont că la momentul procurării T.V.A. a fost achitată şi trecuă în cont, care vor fi urmările în cazul comercializării ca deşeuri a mărfurilor (ceea ce presupune o valoare mai mică decît costul de procurare)? Potrivit prevederilor art. 102 alin. (1) din Codul fiscal, în cazul achitării T.V.A. la buget, subiecţilor impozabili, înregistraţi conform art. 112, li se permite trecerea în cont a sumei T.V.A. achitate sau care urmează a fi achitată furnizorilor plătitori ai T.V.A. pe valorile materiale, serviciile procurate (inclusiv transmise în cadrul realizării contractului de comision) pentru efectuarea livrărilor impozabile în procesul desfăşurării activităţii de întreprinzător. Excluderea T.V.A., anterior trecute în cont se realizează doar în cazurile expres prevăzute de art. 102 alin. (4) din Codul fiscal, adică:

În conformitate cu art. 117 alin. (1) din Codul fiscal, subiectul impozabil, care efectuează o livrare impozabilă pe teritoriul ţării, este obligat să prezinte cumpărătorului factura fiscală pe livrarea în cauză. Totodată, alineatul (3) al articolului menţinat stabileşte că, pentru vînzarea cu amănuntul şi prestările de servicii în locurile special amenajate, cu plata în numerar şi/sau cu card bancar, eliberarea facturii fiscale nu este obligatorie (cu excepţia cazurilor cînd este solicitată de cumpărător), dacă sînt respectate condiţiile indicate la respectivul alineat.