Art. 3521 alin. (1) Cod penal (CP) stabilește răspunderea penală pentru declaraţia necorespunzătoare adevărului făcută unui organ competent în vederea producerii unor consecinţe juridice pentru sine sau pentru o terţă persoană, atunci când, potrivit legii sau împrejurărilor, declaraţia serveşte pentru producerea acestor consecinţe. Pentru a identifica existența elementelor constitutive ale infracțiunii, urmează să verificăm existența următoarelor aspecte legate între ele cauzal: — dacă declaraţia este făcută organului competent; — dacă declaraţia este producătoare de consecinţe juridice; — dacă făptuitorul a avut în vedere producerea anume a acestor consecinţe.

Conform art.330 alin.(2) din Codul muncii (CM), în caz de reţinere, din vina angajatorului, a salariului (art.142), a indemnizaţiei de concediu (art.117), a plăţilor în caz de eliberare (art.143) sau a altor plăţi (art.123, 124, 127, 139, 186, art. 225 alin. (8) etc.) cuvenite salariatului, acestuia i se plătesc, suplimentar pentru fiecare zi de întârziere, 0,3% din suma neplătită în termen. Modul de examinare a litigiilor privind repararea prejudiciului material şi celui moral cauzate salariatului este stabilită de art. 332 din CM, conform căruia cererea scrisă a salariatului privind repararea prejudiciului material şi celui moral se prezintă angajatorului, care este obligat să înregistreze cererea respectivă, să o examineze şi să emită ordinul (dispoziţia, decizia, hotărârea) în termen de 10 zile calendaristice din ziua înregistrării acesteia, aducându-l la cunoştinţă salariatului sub semnătură.

Potrivit prevederilor art.152 din Codul fiscal, contribuabilul persoană fizică rezidentă care nu are datorii la impozitul pe venit pentru perioadele fiscale anterioare este în drept de a desemna un cuantum procentual de 2% din suma impozitului pe venit calculat anual la buget către unul dintre beneficiarii desemnării procentuale.

Deși termenul de prezentare a Declarației CET18 pentru anul 2019 a fost extins până la data de 29 mai, contribuabilii adresează întrebări ce țin de sursele de venit ce urmează a fi luate în calcul la determinarea venitului impozabil, precum și includerea acestuia în CET18. Una dintre aceste întrebări ține de regimul fiscal al donațiilor primite din afara RM, atât în formă monetară cât și nemonetară.

În luna decembrie 2019 întreprinderea „A” neplătitoare de ТVА ce aplică IVAO а încheiat un contract de vânzare a unui bun imobil și a primit o sumă în calitate de avans, însă, din anumite motive obiective, eliberarea facturii fiscale și înregistrarea de către cumpărător a dreptului de proprietate la organele cadastrale au avut loc în ianuarie 2020. Este de menționat că livrarea bunului imobil nu constituie activitatea de bază a întreprinderii. Ținând cont de faptul că, începând cu 1 ianuarie 2020, au intrat în vigoare noile prevederi referitoare la obiectul impunerii cu impozitul pe venit pentru agenţii economici subiecţi ai sectorului întreprinderilor mici şi mijlocii (ÎMM), se include oare venitul obținut din vânzarea bunului imobil în baza de aplicare a IVAO?

Persoanele fizice care nu desfăşoară activitate de întreprinzător şi transmit persoanelor specificate la art.54, precum şi altor persoane decât cele specificate la art.90 din Codul fiscal, în posesie şi/sau în folosinţă (locaţiune, arendă, uzufruct) proprietate imobiliară, în termen de 3 zile de la data încheierii contractului.

Serviciul Vamal reamintește că, începând cu 30 octombrie 2019, întreprinzătorii mici și mijlocii, care exportă cantități mici de produse prin intermediul trimiterilor poștale sunt scutiți de necesitatea depunerii declarațiilor vamale pentru fiecare tranzacție. Astfel, antreprenorii care exportă mărfuri a căror valoare facturală per livrare nu depășește suma de 1 000 de euro, pot depune o singură declarație vamală electronică pentru toate tranzacțiile efectuate în decurs de o lună.

Serviciul Vamal reamintește că, începând cu 30 octombrie 2019, întreprinzătorii mici și mijlocii, care exportă cantități mici de produse prin intermediul trimiterilor poștale sunt scutiți de necesitatea depunerii declarațiilor vamale pentru fiecare tranzacție. Astfel, antreprenorii care exportă mărfuri a căror valoare facturală per livrare nu depășește suma de 1 000 de euro, pot depune o singură declarație vamală electronică pentru toate tranzacțiile efectuate în decurs de o lună.

Conform prevederilor art. 261 alin. (2) din Codul fiscal, mijloacele fixe pe care se calculează amortizarea este proprietatea materială reflectată în bilanțul contribuabilului în conformitate cu legislația și folosită în activitatea de întreprinzător, a cărei valoare scade prezumtiv ca urmare a uzurii fizice şi morale şi a cărei perioadă de exploatare este mai mare de un an, iar valoarea ei depăşeşte suma de 6000 de lei.

Conform prevederilor art. 22611 alin. (5) lit. i) din Codul fiscal, informaţia prezentată de către persoanele care desfăşoară activitate de întreprinzător, cu excepţia deţinătorilor de patente de întreprinzător şi a persoanelor fizice care practică activitate independentă, va conţine date despre contractarea/rambursarea împrumuturilor pe parcursul unui an fiscal, reflectate în contabilitatea întreprinderii, ce depăşesc cumulativ suma de 200 mii de lei. Plafonul de 200 de mii de lei se aplică separat împrumuturilor și separat rambursărilor în procesul de furnizare a informației.

Întreprinderea a pavat porțiunea de drum care duce spre obiectul comercial arendat, fără de care nu este posibil accesul pe timp de toamnă și de iarnă. Cheltuielile au constituit 30 mii lei. Le contabilizăm ca cheltuieli curente sau formam un mijloc fix? Aceste cheltuieli sunt deductibile în scopuri fiscale?

Entitatea a importat servicii conform invoice în luna martie 2020. TVA la import a fost calculat și reflectat în boxa 8 și 20 din Declarația privind TVA pentru L/03/2020, însă, din anumite motive, suma TVA nu a fost achitată în termenul stabilit de legislație (adică până la prezentarea declarației). Urmează sau nu a fi reflectată această sumă în boxa 15?

Conform art.261 din Codul fiscal, evidenţa mijloacelor fixe în scopuri fiscale se ţine pentru fiecare obiect separat. Modalitatea de determinare a amortizării mijloacelor fixe este prevăzută în Regulamentul, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr. 289 din 14 martie 2007.

1. (29.1.1.24) Beneficiază de facilitatea acordată conform prevederilor art.51/3 din Codul fiscal agenții economici care prestează servicii de instruire tematică? 2. (29.5.22) Cum urmează să impoziteze organizația necomercială venitul obținut de la înstrăinarea unui imobil?

Subiecți ai impunerii ce urmează să înregistreze contractul de locațiune la Serviciul Fiscal de Stat sunt persoanele fizice care nu desfăşoară activitate de întreprinzător şi transmit persoanelor specificate la art.54, precum şi altor persoane decât cele specificate la art.90 din Codul fiscal, în posesie şi/sau în folosinţă (locaţiune, arendă, uzufruct) proprietate imobiliară.

Procedura de compensare a obligațiilor fiscale este stabilită de art. 175 din Codul fiscal (CF).  Stingerea obligaţiei fiscale prin compensare se efectuează prin trecerea în contul restanţei a sumei plătite în plus sau a sumei care, conform legislaţiei fiscale, urmează a fi restituită. Compensarea se efectuează la iniţiativa SFS sau la cererea contribuabilului, dacă legislaţia fiscală nu prevede altfel.   Una din întrebările deseori adresate de contribuabili este în ce termen organul fiscal trebuie să examineze și să execute cererea de compensare depusă?

Potrivit art.261 alin.(10) din Codul fiscal, deducerea cheltuielilor pentru reparaţia mijloacelor fixe se efectuează în conformitate cu Standardele Naţionale de Contabilitate.

Conform modului de completare a Notei de informare (Forma IALS), aprobat respectiv prin Ordinele Ministerului Finanțelor nr. 140 din 20 noiembrie 2017, nr. 149 din 5 septembrie 2018, în coloana 6 se indică suma totală a venitului îndreptat spre achitare în perioada fiscală.

Care sunt documentele de care trebuie să dispună contribuabilul în scopul confirmării dreptului la restituirea TVA în cazul serviciilor acordate prin mijloace electronice? În situația în care tot mai frecventă devine prestarea unor servicii prin intermediul mijloacelor electronice, apare întrebarea cum poate fi confirmat dreptul la restituirea TVA în cazul acestor servicii.

În conformitate cu prevederile art. 261 din Codul fiscal, mijloacele fixe pe care se calculează amortizarea este proprietatea materială reflectată în bilanţul contribuabilului în conformitate cu legislaţia şi folosită în activitatea de întreprinzător, a căror valoare scade prezumtiv ca urmare a uzurii fizice şi morale şi a cărei perioadă de exploatare este mai mare de un an, iar valoarea ei depăşeşte suma de 6000 de lei.