În conformitate cu prevederile art. 901 alin. (33) liniuța întîi din Codul fiscal, fiecare plătitor de cîştiguri urmează să reţină şi să verse la buget un impozit în mărime de 12%, din cîştigurile de la jocurile de noroc cu excepţia cîştigurilor de la loterii şi/sau pariuri sportive, în partea în care valoarea fiecărui cîştig nu depăşeşte 1% din scutirea personală stabilită la art.33 alin.(1).

Potrivit pct.4 subpct.7) din Regulamentul privind rambursarea TVA întreprinderilor care sunt înregistrate în calitate de contribuabili ai TVA şi înregistrează sume TVA spre deducere în perioada ulterioară, (în continuare Regulament), aprobat prin Ordinul Ministerului Finanțelor nr.76/2020, cererea privind rambursarea TVA pentru producătorii agricoli afectați de calamitățile naturale se examinează în cazul în care solicitantul a prezentat darea de seamă BIJ 17 în care a reflectat impozitul funciar pe terenurile cu destinație agricolă pentru anul 2020.         

În conformitate cu Legea cu privire la antreprenoriat și întreprinderi nr.845/1992, entitatea este obligată să păstreze mijloacele băneşti în instituţii financiare şi să-și  achite obligațiile față de bugetul public naţional, angajaţii, creditorii, precum şi să-și onoreze celelalte obligaţii de plată prin sistemul financiar-bancar, în modul stabilit de actele normative ale Băncii Naţionale a Moldovei. Întreprinderea este liberă să deschidă conturi bancare și să efectueze operațiuni cu acestea,  respectând normele impuse de legislația bancară.

Potrivit art.123 alin.(6) din Codul fiscal, nu sînt marcate obligatoriu cu “Timbru de acciz”: a) vinurile spumoase şi spumante, divinurile în sticle de suvenire cu capacitatea de pînă la 0,25 litri, de 1,5 litri, de 3 litri şi de 6 litri; b) producţia alcoolică cu conţinutul de alcool etilic de pînă la 7% în volum şi berea; c) mărfurile supuse accizelor plasate în regimurile vamale tranzit, antrepozit vamal, admitere temporară, magazin duty-free;

Serviciul Fiscal de Stat vine cu unele precizări în contextul modificărilor operate în legislația ce reglementează primele de asigurare obligatorie de asistență medicală, precum și a contribuțiilor de asigurări sociale. 1.Aspecte ce țin de calcularea și declararea primelor de asigurare obligatorie de asistență medicală.

Camera de Comerț și Industrie, în conformitate cu art.4 din Legea nr. 393/1999, atestă, prin emiterea unui aviz, circumstanțele survenite ca urmare a unor fenomene ale naturii, acte normative/administrative, acțiuni ori inacțiuni sau a unor alte evenimente în afara controlului debitorului, de natură a fi invocate ca impediment justificator de neexecutare a obligației debitorului în contextul raporturilor contractuale comerciale, în care cel puțin o parte este subiect al activității de întreprinzător.   La 2 octombrie curent a intrat în vigoare și Regulamentul cu privire la eliberarea avizului de atestare a impedimentului justificator de neexecutare a obligației,  care determină procedura și modul de atestare a circumstanțelor (evenimentelor) ce au avut loc pe teritoriul RM, drept impediment justificator.

În Monitorul Oficial din 31 iulie 2020 (nr.194-197) a fost publicat Ordinul Serviciului Fiscal de Stat nr.370 din 24 iulie 2020 „Cu privire la aprobarea formularului UNIF21 – Dare de seamă fiscală unificată/(Declarația) și a Modului de completare a acesteia”.   Ordinul nominalizat a fost elaborat urmare a modificărilor operate la Legea nr.489/1999 privind sistemul public de asigurări sociale și Legea nr.1593/2002 cu privire la mărimea, modul şi termenele de achitare a primelor de asigurare obligatorie de asistenţă medicală (modificări operate pin Legea nr.60/2020).

Serviciul Fiscal de Stat informează: contribuabilii persoane juridice și persoane fizice care practică activitate de întreprinzător, precum și persoanele fizice care desfășoară activitate independentă sunt obligați să depună Declarația cu privire la impozitul pe venit până la data 25 martie. Această obligație este stipulată de art. 83 alin. (2) din Codul fiscal al Republicii Moldova. În cazul contribuabililor vizați, impozitul pe venit se aplică aferent venitului obținut de aceștia din orice surse aflate în Republica Moldova, precum şi din orice surse aflate în afara Republicii Moldova (cu excepția deducerilor şi scutirilor la care au dreptul).

Conform art.119 pct. 3) din Codul fiscal, antrepozit fiscal este definit ca totalitatea locurilor, determinate în certificatul de acciză, în care mărfurile supuse accizelor sînt produse, transformate, deţinute sau expediate (transportate) de către antrepozitarul autorizat în activitatea sa, în cadrul cărora nu se calculează şi nu se achită accizele.

În cazul în care la livrarea mărfurilor furnizorul emite avizul de însoțire a acestora pe perioada transportării mărfurilor, eliberarea facturii fiscale se va efectua până la sfârșitul perioadei fiscale. Parlamentul a votat în prima lectură proiectul de lege ce prevede instituirea permisiunii de utilizare de către agenții economici a avizului de transportare a mărfurilor. Documentul a fost elaborat în scopul perfecționării și ajustării legislației fiscale la necesitățile și solicitările mediului de afaceri.

Fiecare plătitor de cîştiguri urmează să reţină şi să verse la buget un impozit în mărime de 12% din cîştigurile de la jocurile de noroc, cu excepţia cîştigurilor de la loterii şi/sau pariuri sportive, în partea în care valoarea fiecărui cîştig nu depăşeşte 1% din scutirea personală stabilită la art.33 alin.(1), potrivit art. 901 alin. (33) din Codul fiscal.

În conformitate cu art.95 alin.(2) lit.g), în redacția Legii nr.171 din 19.12.2019, livrarea proprietăţii de către întreprinderile, declarate în proces de insolvabilitate în conformitate cu prevederile Legii insolvabilităţii nr.149/2012, începînd cu 1 ianuarie 2020 nu constituie obiect impozabil cu TVA.

La efectuarea livrării impozabile în cadrul achiziţiilor publice pe teritoriul ţării, subiectul impozabil va fi obligat să prezinte cumpărătorului (beneficiarului) pentru livrarea respectivă factura fiscală electronică (e-factura) din 1 ianuarie 2021.   În „Monitorul Oficial” de astăzi, din 30 iunie 2020, a fost publicată Legea nr. 102 pentru modificarea și abrogarea unor acte normative din 18 iunie 2020, care prevede amânarea termenului emiterii obligatorii a e-Facturii în cadrul achizițiilor publice, fiind operate modificări în art. 117 alin. (13) din Codul fiscal (CF). Amintim că, până la intrarea în vigoare a acestor modificări, emiterea obligatorie a e-facturii în cadrul achizițiilor publice urma să fie implementată din 1 iulie 2020.

Potrivit art. 261 alin. (2) din Codul Fiscal, mijloacele fixe pe care se calculează amortizarea este proprietatea materială reflectată în bilanţul contribuabilului în conformitate cu legislaţia şi care este prevăzută a fi utilizată în activitatea de întreprinzător, a căror valoare scade prezumtiv ca urmare a uzurii fizice şi morale şi a cărei perioadă de exploatare este mai mare de un an, iar valoarea ei depăşeşte suma de 6000 de lei.

Persoana fizică cetățean al RM care pe parcursul anului a utilizat scutirea pentru soț, dar soțul a decedat în luna noiembrie, are dreptul la utilizarea scutirii respective sau e obligată, prin depunerea Declarației cu privire la impozitul pe venit, sa renunțe la această scutire?   În conformitate cu prevederile art.34 alin.(1) din Codul fiscal, persoana fizică rezidentă aflată în relații de căsătorie are dreptul la o scutire suplimentară în mărimea indicatorului prevăzut în articolul menționat, cu condiția că soția/soțul nu beneficiază de scutire personală.

1. (28.18.9) Ce regim fiscal privind TVA urmează a fi aplicat pentru livrările de mărfuri și servicii scutite de TVA fără drept de deducere conform art.103 din Codul fiscal, efectuate în circumstanțele stabilite la art.104 din Codul fiscal? 2. (35.1.21) Poate aplica subiectul impozabil, pentru livrarea serviciilor, semnătura electronică avansată, pe facturile fiscale întocmite electronic și eliberate pe suport de hîrtie?

Potrivit art.2262 din Codul fiscal (CF), termenul de prescripţie pentru determinarea venitului impozabil estimat al persoanei fizice nu va depăşi termenul stabilit la art.264 din același Cod1. În cadrul verificării fiscale prealabile se reconstituieşte situaţia fiscală prealabilă a persoanei fizice supuse verificării şi se compară venitul impozabil estimat ce decurge din situaţia fiscală constatată cu venitul impozabil declarat de aceasta. Verificarea fiscală prealabilă se efectuează la sediul Serviciului Fiscal de Stat în baza informaţiilor deţinute de acesta.

BPO (business process outsourcing) desemneaza acele activitati externalizate de către o companie către un terț și este unul din domeniile cu cea mai mare rata de angajabilitate la momentul actual. În cadrul BPO se evidențiază zona de call-center, cu o pondere semnificativă în special în ceea ce privește numărul de angajați. Republica Moldova a devenit locul ideal pentru serviciile near-shore ca rezultat al unui sistem de învățământ cu rezultate satisfăcătoare ca medie și a forței de munca de bună calitate. Conform Association Business Service Leaders (ABSL), industria BPO/call-center a crescut cu 10-30% în ultimii ani și continuă să se extindă de la an la an. Principalii jucători din industrie prezic că aceasta poate sa ajungă domeniul cu cea mai mare angajabilitate. Prin urmare, se impune necesitatea investigării veniturilor generate de angajații acestui sector, din punct de vedere fiscal și contabil.

Potrivit art.261 alin.(10) din Codul fiscal, atribuirea cheltuielilor/costurilor ulterioare aferente reparaţiei sau dezvoltării la cheltuieli curente sau la cheltuieli care urmează a fi capitalizate se efectuează în conformitate cu Standardele Naţionale de Contabilitate sau ale IFRS. Cheltuielile aferente întreţinerii, asistenţei tehnice nu reprezintă cheltuieli de reparaţie şi se atribuie la cheltuieli curente.

În conformitate cu prevederile art.901 alin.(3) din Codul fiscal, persoanele specificate la art.90 din Codul fiscal, reţin un impozit în mărime de 10% din veniturile obţinute de către persoanele fizice, care nu desfășoară activitate de întreprinzător, de la transmiterea în posesie şi/sau folosinţă (locaţiune, arendă, uzufruct, superficie) a proprietăţii mobiliare şi imobiliare, cu excepţia arendei terenurilor agricole.