Identificarea activelor de capital este necesară în scopul determinării corecte a obligațiilor fiscale la înstrăinarea acestora, adică la calcularea și declararea în modul cuvenit a impozitului pe venit, precum și în scopul îndeplinirii corecte a obligațiilor de reținere a impozitului la sursa de plată de către subiecții prevăzuți la art.90 alin.(1) din Codul Fiscal. Uneori însă este dificil de a stabili dacă anumite bunuri pot fi clasificate ca active de capital în sensul prevederilor legislației în vigoare, sau care sunt condițiile de atribuire a proprietății în categoria activelor de capital.

Cu ocazia marcării celor 7 ani de activitate ai Publicației Periodice „Monitorul Fiscal FISC.MD”, vom publica o serie de materiale cu personalităţi care cunosc în detalii „bucătăria publicației”. Nicolae Platon a activat în calitate de şef al Inspectoratului Fiscal Principal de Stat în anul 2011, când a fost lansată revista, domniei sale aparținân- du-i, de fapt, ideea revistei.

Într-o tranzacție pe picior de egalitate — unde cumpărătorul şi vânzătorul nu au nici un drept de proprietate sau control unul fată de altul, dar sunt motivați de interesul propriu de a-şi mări profitul — prețul negociat reprezintă valoarea de piață a bunurilor. Pe de altă parte, tranzacțiile cu părțile afiliate (interdependente, legate) nu au loc pe deplin în condiții de concurență şi, prin urmare, prețul părților poate fi determinat având la bază şi alte scopuri decât cele de piață.

Desfășurarea activității de asigurare/reasigurare, cerințele prudențiale pentru societățile ce activează în domeniu, precum și competențele autorității de supraveghere vor fi reglementate prin Legea privind activitatea de asigurare și reasigurare, proiectul hotărârii de Guvern pentru aprobarea acesteia fiind elaborat de Ministerul Finanțelor examinat în cadrul ședinței secretarilor generali ai ministerelor. Documentul transpune cadrul regulator la nivelul Uniunii Europene și vine cu noi abordări ce țin de statuarea managementului riscului, transformarea procesului de supraveghere dintr-unul reactiv într-un proces continuu, cooperarea între autoritățile competente, gestionarea crizelor, cerința de capital minim etc.

Deşi Legea concurenţei prevede modalităţile de acces al părţilor la dosarul examinat de către Consiliului Concurenţei, până ieri, când a fost publicată în Monitorul Oficial Hotărârea cu privire la aprobarea Nomenclatorului serviciilor prestate contra plată de Consiliul Concurenței, procedura nu era definitivată. În prezent, Preşedintele Consiliului Concurenţei va permite părţilor accesul la dosar la secretariatul Plenului şi obţinerea, la cerere, contra unui cost stabilit, a copiilor şi a extraselor din dosar.

Consiliul Concurenței a făcut publică Decizia Plenului consiliului nr. ASER-13 din 7 martie 2019, prin care constată că măsura de sprijin acordată sub formă de reducere a venitului impozabil cu o sumă calculată prin înmulţirea salariului mediu lunar pe ţară din anul precedent anului fiscal de gestiune la creşterea numărului mediu al salariaţilor în anul fiscal de gestiune faţă de anul precedent, dar nu mai mare de venitul impozabil prevăzută la art. 24 alin. (16) din Legea nr. 1164 din 24.04.1997 pentru punerea în aplicare a titlurilor I şi II ale Codului Fiscal al Republicii Moldova, nu constituie ajutor de stat în sensul art. 3 al Legii nr. 139 din 15.06.2012 cu privire la ajutorul de stat și urmează a fi exclusă din lista schemelor de ajutor de stat existente, care se prezintă anual Consiliului Concurenței de către Serviciul Fiscal de Stat.

Recent Curtea Constituțională a examinat o cauză, la originea căreia se află situația de întocmire de către Inspectoratul de Stat al Muncii a unui proces-verbal cu privire la constatarea contravenției prevăzute de art.551 din Codul contravențional (CC) în privința unei întreprinderi. Procesul-verbal a fost întocmit ca urmare a faptului de admitere la muncă a două persoane fără încheierea contractului individual de muncă. Amintim că, munca nedeclarată reprezintă o încălcare a legislației, sancțiunea pentru aceasta fiind stabilită în art. 551 din CC, care instituie răspunderea persoanelor care admit utilizarea muncii nedeclarate. Astfel, acesta prevede următoarele amenzi: – pentru fiecare persoană fizică – de la 60 la 90 de unităţi convenţionale; – pentru persoana cu funcție de răspundere – de la 150 la 210 de unităţi convenţionale; – pentru persoana juridică – de la 210 la 300 de unităţi convenţionale.

Datele privind serviciile de transport public nu sunt complete, iar organele de resort nu dețin informații exhaustive și complete privind activitatea operatorilor și nu dispun de indici relevanți privind cererea și volumul serviciilor de transport, se spune în Raportul auditului conformității asociat auditului performanței „Managementul serviciilor publice de transport urban și impactul fiscal-bugetar al acestora”, publicat de Curtea de Conturi în Monitorul Oficial din 1 iunie 2018. Potrivit Raportului, neaprobarea conform cadrului regulator fiscal a taxei locale pentru prestarea serviciilor în mun. Chișinău, precum și nefundamentarea cotelor taxelor locale au generat neacumularea unor venituri estimate în sumă de 10,1 mil. lei,

Astăzi, 15 octombrie 2019, expiră termenul de plată a impozitului pe bunurile imobiliare achitat în rate. Cotele impozitului pe bunurile imobiliare evaluate de către organele cadastrale în scopul impozitării sunt specificate în art. 280 din Codul fiscal şi constituie: a) pentru bunurile imobiliare cu destinaţie locativă (apartamente şi case de locuit individuale, terenuri aferente acestor bunuri); pentru garajele şi terenurile pe care acestea sunt amplasate, loturile întovărăşirilor pomicole cu sau fără construcţii amplasate pe ele: – cota maximă – 0,4% din baza impozabilă a bunurilor imobiliare; – cota minimă – 0,05% din baza impozabilă a bunurilor imobiliare.

În conformitate cu prevederile stipulate în art. 23 din Legea contabilității și raportării financiare nr. 287 din 15.12.2017 (Legea nr. 287/2017) toate entitățile mijlocii, entitățile mari și entitățile de interes public întocmesc și prezintă anual, împreună cu situațiile financiare, raportul conducerii, care conține o prezentare fidelă a poziției entității, a dezvoltării și a performanței activităților acesteia și o analiză corelată cu dimensiunea și complexitatea activităților desfășurate.

Aspecte generale   Organizație necomercială (ONC) reprezintă o persoană juridică al cărei scop este altul decât obţinerea de venit şi care este înregistrată în modul prevăzut de legislaţie. ONC sunt în drept să desfăşoare orice gen de activitate neinterzis de lege, care ţine de realizarea scopurilor prevăzute de statut. Venitul obţinut de ONC se utilizează doar în scopuri statutare concrete pentru organizarea şi realizarea obiectivelor acesteia şi nu poate fi distribuit fondatorilor, membrilor sau angajaților organizației.

Schimbarea permanentă a portofoliului de afaceri modifică caracteristicile principale ale entităţii: poziţia financiară, rezultatele operaţiunilor și fluxurile de numerar, veniturile și cheltuielile. În acest articol, ne vom referi la unele aspecte privind recunoașterea activelor imobilizate deținute pentru vânzare. Cerinţele privind conţinutul informaţiei cu privire la activităţile întrerupte și activele imobilizate retrase din utilizare ce urmează a fi prezentate în situaţiile financiare sunt stabilite de Standardul Internațional de Raportare Financiară 5„Active imobilizate deținute în vederea vânzării și activităţi întrerupte” (IFRS 5). Acest standard are un volum redus de prescrieri.

Scutirea de la plata impozitului pe venit a câștigurilor de la loterii și/sau pariuri sportive ar putea fi anulată. În Parlament este înregistrat un proiect de lege pentru modificarea Codului fiscal, ce are ca scop abrogarea unor facilități fiscale. Astfel, poate fi exclusă lit. p1 din art.20 al Codului fiscal, ce prevede că câştigurile de la loterii şi/sau pariuri sportive constituie surse de venit neimpozabile. În acest sens, în nota proiectului se menționează că statul nu ar trebui să vadă asemenea sectoare ale economiei ca o sursă indispensabilă pentru veniturile bugetului, fiind indicată o viziune pe termen lung în vederea reglementării clare a acestora. Totodată, autorul inițiativei consideră că această facilitate comportă un risc sporit de spălare a banilor sau de oficializare a mitei, or banii de proveniență neclară pot fi declarați drept câștiguri în loterie.

Voucherul, ca document de strictă evidență, este depășit în timp, deoarece în acesta se repetă informația din contractul de servicii turistice, iar, în condițiile comerțului electronic, voucherul poate fi considerat un impediment care încetinește procesul de încheiere a contractelor. În acest context, se propune excluderea obligativității voucherului turistic. Propunerea se conține într-un proiect de lege pentru pentru modificarea unor acte normative, propus spre consultare publică de Ministerul Economiei și Infrastructurii. Documentul mai prevede contracararea fenomenului de afișare a categoriei unității de cazare fără deținerea certificatului de clasificare a structurii de primire turistică pentru combaterea concurenței neloiale.

Ministerul Economiei și Infrastructurii declară drept una din priorități dezvoltarea și promovarea industriei turismului în țara noastră. „Vom spori în continuare eforturile pentru valorificarea potențialului turistic național şi vom promova imaginea Republicii Moldova ca destinație turistică. Este foarte important să perfecționăm cadrul normativ în domeniul turismului, să dezvoltăm turismul rural, dar și să sporim nivelul de pregătire a cadrelor de specialitate, a calității serviciilor și produselor turistice”, a declarat secretarul general de stat al MEI, Iulia Costin, în cadrul ședinței grupului de lucru privind elaborarea Programului Strategic de Dezvoltare a Turismului pentru anii 2020 – 2030.

Întreprinderea are în proprietate construcții speciale (hangare) destinate pentru păstrare, procesare, uscare și condiționare a cerealelor, care nu sunt evaluate de către organele cadastrale. Se încadrează aceste bunuri imobile în categoria construcțiilor cu destinație agricolă, astfel încât să poată fi aplicată cota impozitului pe bunurile imobiliare în mărime de 0,1%, sau se aplică prevederile pct. 11, anexa nr. 2 la Legea pentru punerea în aplicare a Titlului VI din Codul fiscal nr. 1056-XIV din 16.06.2000 (Legea nr. 1056-XIV)?

În primele șase luni ale anului curent, încă 47 de autorități și instituții publice au demarat, cu suportul specialiștilor IT ai Centrului de Tehnologii Informaționale în Finanțe (CTIF), implementarea Sistemului Informațional Integrat de Evidență Contabilă în Autoritățile Publice pe platforma 1C (SIIECAP) administrat de CTIF. La sfârșitul lunii iunie 2019, acest sistem era utilizat de către 985 de autorități și instituții publice din țară. Din cele 985 entități, 626 sunt deservite de specialiștii IT din cadrul CTIF, iar 359 – de companiile IT partenere, cu care CTIF a încheiat contracte de mentenanță a sistemului SIIECAP.

Investiția anuală a BERD în Moldova a atins un record istoric în 2017, dat fiind că Banca a acordat fonduri de 130 mil. euro pentru a sprijini sectorul privat și pentru a dezvolta infrastructura din țara noastră. Șapte din 10 proiecte au fost din sectorul privat. Despre aceasta a vorbit șeful biroului BERD din Moldova, Dimitri Gvindadze, care a făcut bilanțul activității sale la sfârșit de mandat.

Informația a fost oferită în cadrul unui eveniment,la care a fost prezentat Raportul de activitate al instituției pentru anul 2016.

Actualul sistem de achiziţii publice electronice SIA „RSAP”, utilizat în Moldova, este tehnologic depășit și nu conține funcționalități care să asigure desfășurarea în formă electronică a întregului proces de achiziții și în același timp diferă conceptual de noul sistem „MTender”.