În ultimii ani în Republica Moldova au fost răspândite contracte de cesiune a creanțelor. De multe ori aceste contracte, deşi au fost denumite de cesiune a creanțelor, în realitate au luat forma camuflată a altor tipuri de contracte de drept civil.

În prezent pe teritoriul Republicii Moldova activează 7 zone economice libere/zonele antreprenoriatului liber (în continuare ZEL), care sunt amplasate în toate regiunile țării. Accesul liber al mărfurilor în zonă, coroborat cu regimul mai liberal al impozitelor asupra profitului realizat în zonă, reprezintă premise favorabile atragerii de capital străin în zona liberă. Obiectivul articolului îl prezintă examinarea particularităților specifice aferente activității ZEL cu referire la contabilitatea și fiscalitatea acesteia.

Un nou coridor marfar ar putea fi creat între Iran — Azerbaidjan – Georgia – Marea Neagră — Portul Constanța, în așa fel încât mărfurile iraniene să fie preluate din port și transportate pe Dunăre în Europa. Un anunț în acest sens a fost făcut de reprezentanții întreprinderii de stat „Calea Ferată a Moldovei”.

În contextul dezvoltării în ascensiune a economiei Republicii Moldova, schimburile comerciale cu țările străine reprezintă un factor deosebit de important. Comerțul exterior (exportul și importul) al oricărei țări cuprinde comerțul cu bunuri și comerțul cu servicii. Concomitent, la realizarea schimburilor comerciale este absolut necesară atât asigurarea intereselor economice ale statului, cât și accelerarea traficului de mărfuri peste frontiera vamală.

Menționăm, că potrivit prevederilor art. 24 alin. (1) din CF, se permite deducerea cheltuielilor ordinare şi necesare, achitate sau suportate de contribuabil pe parcursul anului fiscal, exclusiv în cadrul activității de întreprinzător.

Dragii noștri mici cititori, suntem siguri că doriți să aflați cât mai multe lucruri despre lumea care vă înconjoară, pentru că, așa este și firesc la vârsta voastră. La sigur sunteți interesați să știți mai multe despre medicină, natură, viața pe pământ sau, de ce nu, despre un domeniu vast, interesant și mai puțin cunoscut de voi – domeniul fiscal.

În conformitate cu documentele statutare, genul principal de activitate a întreprinderii constituie activitatea de producție (întreprinderea dispune numai de secţie de producere şi depozit pentru păstrarea mărfii). Urmează de menţionat că întreprinderea nu desfășoară activitate comercială, respectiv nu deţine nici autorizație pentru desfăşurarea activităţii de comerţ.

Tot mai multe cumpărături, efectuate de către persoanele fizice din Moldova, sunt achitate prin utilizarea cardului bancar, în loc de numerar. Cardul reprezintă un instrument de plata electronică, ce permite deţinătorului să utilizeze banii depuşi intr-un cont, pentru a efectua operaţiuni de retrageri de numerar, precum plata unor bunuri şi servicii achiziţionate de la comercianţi, care acceptă plata prin POS-terminale.

Linia de cale ferată Basarabeasca-Berezino ar putea fi reabilitată, iar trenurile de marfă din Republica Moldova ar putea ajunge până în portul Reni din Ucraina.

Prin Legea cu privire la modificarea şi completarea unor acte legislative nr. 281 din 16 decembrie 2016 (MO, 2016, nr. 472-477/ 947) au fost efectuate modificări la art. 211 din Legea nr. 231 din 23 septembrie 2010 cu privire la comerțul interior (în continuare – Legea 231/2010) prin substituirea sintagmei „produse agroalimentare ușor perisabile” cu sintagma „produse alimentare”.

În practica de toate zilele sunt cazuri de returnare a mărfurilor (mai ales în comerţul cu amănuntul) din diferite pricini, de exemplu, marfa primită nu este calitativă, sau nu corespunde asortimentului indicat în contract.

La finele lunii noiembrie a anului trecut, Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică a obținut mai multă putere de reglementare a pieței petroliere, după ce Parlamentul a aprobat modificări la legea pieței produselor petroliere în acest sens. O spune directorul ANRE, Sergiu Ciobanu.

Care este actul legislativ ce reglementează repatrierea mijloacelor băneşti, mărfurilor şi serviciilor provenite din tranzacţiile economice externe? Prin Legea „Cu privire la reglementarea repatrierii de mijloace băneşti, mărfuri şi servicii provenite din tranzacţiile economice externe” (în continuare — Lege) nr. 1466-XIII din 29 ianuarie 1998 (MO, 1998, nr. 28-29, art. 203) cu modificările și completările ulterioare, sunt stabilite modul de activitate, drepturile, obligaţiile şi responsabilitatea agenţilor economici şi a autorităţilor administraţiei publice în domeniul repatrierii mijloacelor băneşti, mărfurilor şi serviciilor provenite din tranzacţiile economice externe.

Autoritățile României intenționează să majoreze taxa de circulație pe drumurile publice. Guvernul a aprobat deja noile tarife pentru rovinietă și urmează să ia o decizie și deputații.

Potrivit pct. 3 din Regulamentul cu privire la aplicarea maşinilor de casă şi control pentru efectuarea decontărilor în numerar, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 474 din 28 aprilie 1998, bonul de casă (bonul fiscal) este un document confirmativ, emis de MCC la efectuarea decontărilor băneşti în numerar, care atestă operaţiunea economică şi achitarea plăţii, care se eliberează în mod obligatoriu plătitorului.

Potrivit prevederilor pct. 15 subpct. 4) al Standardului Național de Contabilitate „Cheltuieli”, aprobat prin Ordinul Ministrului Finanțelor nr. 118 din 06.08.2013, avansurile acordate în vederea procurărilor ulterioare de bunuri şi servicii, nu se recunosc ca cheltuieli.

În cazul în care marfă în timpul transportării a fost asigurată, se vor permite cheltuielile privind asigurarea acesteia la deducere în scopuri fiscale? Reieșind din prevederile art. 24 alin. (3) din CF, deducerea cheltuielilor de asigurare se efectuează în conformitate cu prevederile HG nr. 484 din 04.05.1998 cu privire la limitele cheltuielilor de asigurare ale agenţilor economici şi persoanelor fizice care practică activitatea de întreprinzător

Mărfurile industriale nu vor mai fi vândute la pieţele din centrul capitalei. Acest lucru este prevăzut în Strategia de dezvoltare a comerţului interior în municipiul Chişinău pentru perioada 2015-2020.

Urmează agentul economic să supună impozitării suma de bani primită în avans, în baza contractului încheiat pentru livrări de mărfuri, dacă ulterior marfa nu a fost livrată, iar, conform înțelegerii amiabile, această sumă a fost returnată în următoarea perioadă fiscală? Potrivit prevederilor pct. 15 subpct. 4) al Standardului Național de Contabilitate „Cheltuieli”, aprobat prin Ordinul Ministrului Finanțelor nr. 118 din 06.08.2013, avansurile acordate în vederea procurărilor ulterioare de bunuri şi servicii, nu se recunosc ca cheltuieli.

Versiunea preliminară a programului software pentru Registrul Vitivinicol (RVV), elaborat de Oficiul Național al Viei și Vinului (ONVV), a fost aprobată într-o ședință comună, desfășurată în data de 13 aprilie 2016, la sediul Ministerului Agriculturii şi Industriei Alimentare (MAIA). Softul Registrului a fost pus la dispoziția instituțiilor vizate, printre care ONVV, MAIA, Agenția Națională de Dezvoltare Rurală ACSA și Centrul de Informare Agricol, pentru testarea internă.