Una din principalele modificări ale proiectului privind modificarea Legii viei și vinului, elaborat și propus spre consultare de Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare, prevede diminuarea suprafeţei unei unităţi viticole, în scopul desfăşurării activităţi de întreprinzător la scara producției industriale.

În Monitorul Oficial, nr. 60-66 din 24 februarie a fost publicat Ordinul Ministerului Finanţelor Nr. 17 din 27 ianuarie 2017, ce se referă la aprobarea formei Registrului de evidenţă a mărfurilor supuse accizelor ce se expediază sau se transportă din încăperea de acciz, precum şi la modul de completare a acesteia.

La 19 iulie 2018 Parlamentul a adoptat în lectură finală proiectul de lege privind modernizarea Codului civil (CC, Cod) și modificarea și completarea unor acte legislative. După promulgare și publicare oficială, legea ar urma să intre în vigoare la 1 ianuarie 20191.

Subiecți ai impunerii cu accize sunt persoanele juridice și fizice care produc sau prelucrează mărfuri supuse accizelor pe teritoriul Republicii Moldova sau importă unele categorii de mărfuri supuse accizelor conform prevederilor Titlului IV din Codul fiscal.

Primele rezultate ale încasărilor pentru noua taxă administrată de Serviciul Fiscal de Stat — taxa ecologică, au fost făcute publice. Până în prezent incasările au atins cifra 17 mil. lei, adunate la Bugetul Public Național.

Începând cu data de 1 ianuarie 2017, taxa pentru poluarea mediului este administrată de Serviciul Fiscal de Stat. Până în prezent, aceasta s-a aflat în gestiunea Serviciului Vamal. Transmiterea atribuției de administrare a fost efectuată în baza Legii cu privire la modificarea și completarea unor acte legislative (nr. 281 din 16 decembrie 2016).

Transportul de mărfuri şi pasageri în Republica Moldova, în anul 20161 Biroul Naţional de Statistică informează că în luna decembrie 2016 întreprinderile de transport feroviar, rutier, fluvial şi aerian au transportat 1,2 mil. tone de mărfuri, cu 1,3% mai puţin faţă de luna precedentă şi cu 12,8% mai mult în raport cu luna decembrie 2015.

Organele vamale din Republica Moldova vor efectua controlul ulterior al certificatelor de origine preferenţială, al declaraţiilor de origine pentru mărfurile exportate din Republica Moldova în cadrul regimului de comerţ preferential, conform procedurilor stabilite de Protocolul privind definiţia de „produse originare”.

Firma „X” persoană juridica rezident al Republicii Moldova, în cadrul activității sale de baza a încheiat un contract de vânzare-cumpărare după care va avea loc livrarea autovehiculului pentru transport de mărfuri (livrare impozabilă cu TVA) unui rezident al zonei economice libere.

Cabinetul de ministri a susținut ratificarea Contractului de finanțare dintre Republica Moldova și Banca Europeană de Investiții, în cadrul Proiectului de reconstrucție și reabilitare a infrastructurii feroviare și achiziție a materialului rulant.

Agenţilor economici, indiferent de faptul dacă sunt sau nu înregistraţi ca subiecţi ai impunerii cu accize, li se va efectua restituirea sumelor accizelor achitate la introducerea pe teritoriul vamal al Republicii Moldova a mărfurilor străine supuse accizelor în regim vamal de perfecţionare activă în cazul scoaterii produselor rezultate din prelucrare de pe teritoriul vamal.

În ultimii ani în Republica Moldova au fost răspândite contracte de cesiune a creanțelor. De multe ori aceste contracte, deşi au fost denumite de cesiune a creanțelor, în realitate au luat forma camuflată a altor tipuri de contracte de drept civil.

În prezent pe teritoriul Republicii Moldova activează 7 zone economice libere/zonele antreprenoriatului liber (în continuare ZEL), care sunt amplasate în toate regiunile țării. Accesul liber al mărfurilor în zonă, coroborat cu regimul mai liberal al impozitelor asupra profitului realizat în zonă, reprezintă premise favorabile atragerii de capital străin în zona liberă. Obiectivul articolului îl prezintă examinarea particularităților specifice aferente activității ZEL cu referire la contabilitatea și fiscalitatea acesteia.

Un nou coridor marfar ar putea fi creat între Iran — Azerbaidjan – Georgia – Marea Neagră — Portul Constanța, în așa fel încât mărfurile iraniene să fie preluate din port și transportate pe Dunăre în Europa. Un anunț în acest sens a fost făcut de reprezentanții întreprinderii de stat „Calea Ferată a Moldovei”.

În contextul dezvoltării în ascensiune a economiei Republicii Moldova, schimburile comerciale cu țările străine reprezintă un factor deosebit de important. Comerțul exterior (exportul și importul) al oricărei țări cuprinde comerțul cu bunuri și comerțul cu servicii. Concomitent, la realizarea schimburilor comerciale este absolut necesară atât asigurarea intereselor economice ale statului, cât și accelerarea traficului de mărfuri peste frontiera vamală.

Menționăm, că potrivit prevederilor art. 24 alin. (1) din CF, se permite deducerea cheltuielilor ordinare şi necesare, achitate sau suportate de contribuabil pe parcursul anului fiscal, exclusiv în cadrul activității de întreprinzător.

Dragii noștri mici cititori, suntem siguri că doriți să aflați cât mai multe lucruri despre lumea care vă înconjoară, pentru că, așa este și firesc la vârsta voastră. La sigur sunteți interesați să știți mai multe despre medicină, natură, viața pe pământ sau, de ce nu, despre un domeniu vast, interesant și mai puțin cunoscut de voi – domeniul fiscal.

În conformitate cu documentele statutare, genul principal de activitate a întreprinderii constituie activitatea de producție (întreprinderea dispune numai de secţie de producere şi depozit pentru păstrarea mărfii). Urmează de menţionat că întreprinderea nu desfășoară activitate comercială, respectiv nu deţine nici autorizație pentru desfăşurarea activităţii de comerţ.

Tot mai multe cumpărături, efectuate de către persoanele fizice din Moldova, sunt achitate prin utilizarea cardului bancar, în loc de numerar. Cardul reprezintă un instrument de plata electronică, ce permite deţinătorului să utilizeze banii depuşi intr-un cont, pentru a efectua operaţiuni de retrageri de numerar, precum plata unor bunuri şi servicii achiziţionate de la comercianţi, care acceptă plata prin POS-terminale.

Linia de cale ferată Basarabeasca-Berezino ar putea fi reabilitată, iar trenurile de marfă din Republica Moldova ar putea ajunge până în portul Reni din Ucraina.