Ce-ar trebui să cunoască un operator economic care realizează tranzacții externe de import despre Declarația valorii în vamă? Potrivit Regulamentului privind modul de declarare a valorii în vamă a mărfurilor, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 974/2016 (Regulament), Declaraţia pentru valoarea în vamă se întocmește și se prezintă pe un formular D.V.1, pentru cazurile în care valoarea în vamă se determină în baza valorii de tranzacţie, respectiv în baza preţului efectiv plătit sau de plătit, conform prevederilor art. 11 din Legea nr. 1380/1997 cu privire la tariful vamal (Legea nr. 1380/1997).

Caracterul global al proceselor social-economice contemporane, globalizarea procesului de producere (mărfuri, servicii) necesită comparabilitatea și coerența informațiilor statistice, prezentate de către diferite țări, precum și de către diverse organisme internaționale. Unul dintre aspectele importante ale soluționării problemelor comparabilității informațiilor la nivel internațional este armonizarea sistemelor statistice naționale cu standardele internaționale, în special, armonizarea clasificărilor naționale atât pe verticală (nivel mondial, european, național), cât și pe orizontală (cu alte sisteme), care asigură coerența reciprocă a fluxurilor de informații cu scop funcțional diferit.

Prin Legea nr. 311 din 30.11.2018 pentru modificarea Legii nr. 289/2004 privind indemnizațiile pentru incapacitate temporară de muncă și alte prestații de asigurări sociale au fost efectuate un șir de modificări ce vizează stabilirea, calcularea și plata indemnizațiilor din sistemul public de asigurări sociale. Printre cele mai importante modificări care vizează drepturile și interesele salariaților trebuie menționate următoarele: • Începând cu 1 iulie 2019, certificatul medical va fi eliberat pe suport de hârtie și în format electronic, transmis prin intermediul conexiunilor intersistemice securizate.

Prețul de referință pentru un kilogram de mere achiziționat pentru procesare este stabilit la 1,2 lei. Hotărârea, publicată în Monitorul Oficial din 26 octombrie curent, a fost luată în ședința Consiliului pe filiera de produs legume – fructe proaspete și procesate din cadrul Ministerului Agriculturii și Industriei Alimentare.

În conformitate cu prevederile stipulate în art. 23 din Legea contabilității și raportării financiare nr. 287 din 15.12.2017 (Legea nr. 287/2017) toate entitățile mijlocii, entitățile mari și entitățile de interes public întocmesc și prezintă anual, împreună cu situațiile financiare, raportul conducerii, care conține o prezentare fidelă a poziției entității, a dezvoltării și a performanței activităților acesteia și o analiză corelată cu dimensiunea și complexitatea activităților desfășurate.

Începând cu 1 ianuarie 2019, a intrat în vigoare noua versiune a Nomenclaturii combinate a mărfurilor Republicii Moldova. În acest sens, a fost adoptată Legea nr. 275 din 29.11.2018 pentru modificarea Legii nr. 172 din 25.07.2014 privind aprobarea Nomenclaturii combinate a mărfurilor (Legea nr. 172/2014), MO nr. 486-498/817 din 21.12.2018.

În cadrul conferinței anuale de taxe, organizată de PwC Moldova cu genericul „Climatul de afaceri în Moldova – Evoluții fiscale și regulatorii de impact”, care s-a desfăşurat la 28 martie 2018, au fost abordate și principalele provocări ce țin de raportarea financiară. La 1 ianuarie 2019 vor intra în vigoare două legi noi – Legea contabilității și Legea auditului situațiilor financiare. Reprezentantul PwC, Francesca Postolache, s-a referit la particularitățile noilor legi, menționând importanța modificării cadrului legislativ ce țin de raporatea financiară.

În ultima perioadă unii agenți economici revin cu întrebări privind cotele taxei pe valoare adăugată aplicate mărfurilor și serviciilor atât produse în Republica Moldova, cât și provenite din import. Pentru a răspunde tuturor persoanelor interesate, PP ”Monitorul Fiscal FISC.md” oferă cotele T.V.A. pentru anul 2019 (pe poziții tarifare; conform Clasificatorului Activităţilor din Economia Moldovei; Nomenclatorului de stat de medicamente). Acestea sunt următoarele: a) cota-standard – în mărime de 20% din valoarea impozabilă a mărfurilor şi serviciilor importate şi a livrărilor efectuate pe teritoriul Republicii Moldova; b) cote reduse în mărime de:

Noțiunile „Platts” (cotația pentru produsul petrolier principal, în conformitate cu European Marketscan, recalculată în monedă națională) și „marjă comercială specifică” (suma dintre profit și cheltuielile aferente activității de import și de comercializare a produselor petroliere principale (inclusiv costurile de transportare și de asigurare a produselor petroliere pe teritoriul altor țări, taxa pentru efectuarea procedurilor vamale și plata pentru emisiile de poluanți), calculată la 1 litru de produs petrolier) vor fi excluși din Legea privind piața produselor petroliere. În Monitorul Oficial din 12 decembrie curent a fost publicată legea ce conține modificări la o serie de acte legislative. Documentul prevede și modificarea art. 4 din Legea nr. 461, ce se referă la formarea prețurilor acestora.

Clasificarea băuturilor în scopuri vamale se efectuează potrivit prevederilor Nomenclaturii combinate a mărfurilor RM (NCMRM), aprobată prin Legea nr. 172 din 25.07.2014 (MO, 2014, Nr.231-237/529), prin aplicarea Regulilor generale de interpretare, expres prevăzute în Anexă parte integrată a NCMRM, precum și prin studierea detaliată a Notelor legale de secțiune și capitol. Totodată, pentru clasificarea categoriei date de mărfuri este necesară studierea compoziției, modului de producere în vederea identificării și aprecierii corecte a codului tarifar.

La Chișinău ar putea fi asamblate autobuze electrice. Intenția a fost enunțată în timpul vizitei premierului Pavel Filip la uzina „Belkommunmash” din Belasus, specializată în producerea unităților de transport public electric. În acest sens, a fost discutată posibilitatea creării unei întreprinderi mixte moldo-belaruse de asamblare a autobuzelor electrice în capital Moldovei. „Acesta este transportul public de viitor, ne dorim să asamblăm aceste autobuze la Chișinău. Vom avea astfel posibilitatea să exportăm și în alte țări un produs care este asamblat în Republica Moldova”, a spus Pavel Filip, după testarea unui autobuz electric.

În activitatea oricărei entități survin situații în care utilajele, echipamentele deținute nu produc efectele economice corespunzătoare sau randamentul scontat și, prin urmare, este necesară casarea acestora. Procedura de casare presupune totalitatea operațiunilor aferente scoaterii definitive din folosință și din inventar a unui bun a cărui folosire, reparare sau modernizare nu mai este economică.  Cu toate acestea, anumite elemente sau părți componente ale unui bun, ce necesită a fi casat, pot fi comercializate sau reutilizate. Astfel, complexitatea procesului de casare a bunurilor, intervențiile atât în structura bunului, cât și la nivel contabil, necesită reglementare riguroasă în vederea asigurării principiului eficienței în gestionarea activelor unei entități, în special acelei unde statul este proprietar.

În ședința din 26 decembrie curent Guvernul a aprobat Metodologia privind controlul de stat asupra activității de întreprinzător în baza analizei riscurilor aferente domeniilor de competență ale Agenției Naționale pentru Siguranța Alimentelor. Potrivit ministrului Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului, Nicolae Ciubuc, documentul are ca obiectiv reducerea la maximum a numărului de vizite de control până la una singură, când agentul economic este supus controlului pentru toate domeniile de competență identificată în planul anual al controalelor.

Codul muncii. Reglementarea raporturilor de muncă Totalitatea raporturilor individuale și colective de muncă, controlul aplicării reglementărilor din domeniul raporturilor de muncă, jurisdicția muncii, precum și alte raporturi legate nemijlocit de acestea sunt reglementate de Codul muncii nr. 154-XV din 28 martie 2003 (CM) alăturat, de Constituția Republicii Moldova, de alte legi și acte normative ce conțin norme ale dreptului muncii:

Contractul sau relațiile dintre consumatorii-turiști, în general persoanele fizice, pe de o parte, și organizatorii/tur-operatorii sau intermediarii/agențiile de turism, pe de altă parte, sunt reglementate de prevederile Codului civil întrate în vigoare la 01.03.2019 (CC). Astfel, conform normelor CC, pentru a comercializa un produs sau un serviciu turistic, este obligatoriu de a fi încheiat contractul de servicii turistice/de călătorie.

Art.4 alin.(18) din Legea pentru punerea în aplicare a Titlului III al Codului fiscal nr. 1417-XIII din 17.12.1997 prevede că, se scutesc de TVA fără drept de deducere materia primă, materialele, articolele de completare şi accesoriile necesare procesului propriu de producţie, importate de către organizaţiile şi întreprinderile societăţilor nevăzătorilor, societăţilor surzilor şi societăţilor invalizilor, de asemenea se scutesc organizaţiile şi întreprinderile menţionate de la vărsarea la buget a sumei TVA pentru mărfurile produse şi serviciile prestate, conform listei organizaţiilor şi întreprinderilor respective, aprobată de Guvern

Actualmente, legislația vamală a Republicii Moldova este formată din Codul vamal (CV), Legea cu privire la tariful vamal, Legea cu privire la modul de introducere şi scoatere a bunurilor de pe teritoriul RM de către persoane fizice, Legea cu privire la aprobarea Nomenclaturii combinate a mărfurilor, alte acte legislative și normative elaborate întru executarea actelor legislative menționate și o serie de acte legislative sau normative de specialitate ce conțin, de asemenea, norme din domeniul vamal.

Ministerul Finanţelor a publicat Informaţia privind datoria de stat internă în anul 2018, conform căreia de la începutul anului curent aceasta s-a majorat cu 568,0 mil. lei şi a atins la situaţia din 30 septembrie 2018 volumul de circa 23,15 mld. lei. Creşterea s-a produs din contul majorării emisiunii VMS pe piaţa primară. Astfel, la sfârșitul lunii septembrie 2018, datoria pe valori mobiliare de stat emise pe piața primară s-a majorat până la peste 7,79 mld. lei, cu 560 mil. lei mai mult decât la sfârșitul lunii decembrie 2017. Ponderea lor reprezintă 33,7% din totalul datoriei interne.

Stocurile, ca cele mai utilizate elemente contabile, provoacă întrebări specifice în practică, începând de la selectarea metodei de evaluare, modul de ținere, clasificare etc. În acest articol vom expune unele abordări generale în evaluarea curentă a stocurilor, în special în cazul aplicării metodei costului mediu1, inclusiv prin prisma modificărilor Standardelor Naționale de Contabilitate (SNC) în vigoare din 1 ianuarie 2020. Conform pct. 10 SNC Stocuri, contabilitatea stocurilor se ține pe subdiviziuni în expresie cantitativă și valorică și/sau în expresie valorică pe unități de evidență cum ar fi: tipul (sortimentul), lotul, grupa omogenă de stocuri etc.

Modernizarea sectorului agricol al Republicii Moldova), inclusiv dezvoltarea unei agriculturi durabile și competitive, va fi susţinută, în continuare, de Organizaţia pentru Alimentaţie şi Agricultură a Națiunilor Unite (FAO). Declaraţia aparţine directorului general al FAO, José Graziano da Silva, şi a fost enunţată în cadrul întrevederii cu premierul Pavel Filip, la New York. José Graziano da Silva, care a vizitat țara noastră, s-a arătat impresionat de plantațiile vinicole, vinăriile, dar și vinurile moldovenești de o calitate foarte înaltă.